Federatiunea, noiembrie 1872 (Anul 5, nr. 106-113)

1872-11-21 / nr. 111

3. Cugeta dlu ministru de financie, oa, inainte de ce s’ar inchia acestu tergu de mare ponderositate, respective­­ candu afacerea se va presenta înaintea camerei se puna­­ totu-odata pre biuroulu camerei si opiniunea directiuni mon-­­ tanistice d’in Clusiu, relativa la acestu tergu? Interpellatiunea se va presenta in scrisu ministrului con­­cerninte. După acest’a se verifica processulu verbalu d’in siedinti’a precedenta. Ministrulu de justitîa P a­u­­­e­r presenta camerei proiectele de legi despre prelungirea legii financiarie, despre desfiintiarea tribunaleloru financiarie si despre immultîrea personalului judecatorescu la tribunalulu d’in Pest’a. — Mi­­nistrulu-presiedinte L G n y a y presenta apoi proiectele de legi despre modificarea paragrafului 14 alu art. de lege 44, d’in 1868 si despre pedepsirea delicteloru contr’a legii pentru armarea generale. Se voru transmitte la secţiuni. In fine camer’a trece la ordenea dîlei. Mai antâiu se presentâ reportulu comissiunii centrale despre projectulu de lege relativu la regularea capitalei. Secţiunea II. presentâ unu votu seperatu cu privire la acestu projectu d­e lege. Mai departe reportorulu comissiunii centrale presinte reportulu comissiunii despre projectulu de lege relativu la conventiu­­nea postale inebiata cu Muntenegrulu. După aceea Paulu I Daniel pune pre biuroulu camerei consemnatiunea a cinci’a despre petitiunile pertractate de comissiunea petitionaria. Ministrulu de justitia P a u­­­e r ie apoi cuventulu si respunde la interpellatiunea lui Csernatonyi despre numirea unui jude la tabl’a reg. d’in Pest’a, care jude, nepricependu limb’a magiara, se folosesc? in referadele sale de limb’a germana. Ministerulu spune mai antâiu, ca acestu jude este numitu pentru Fiume, carea se afla intru-o stare de dreptu publicu provisoria facia cu Ungari’a, si pentru aceea ante­­cessorulu seu, care a numitu pre acestu jude, n’o crediutu câ legile relative la limb’a magiara, se voru aplică, cu tota stricteti’a si asupr’a Fiumei, si acést’a cu atâtu mai ve­tosu, cu acestu jude a avutu a referâ si processele d’in Buccari, d’in litoralu si comitatulu Fiumei, adeca d’in una parte a tierrei, ai cărei deputaţi chiaru in poterea legii potu se vor­­besca in limb’a croata si in camera. Mai departe, anteces­­sorulu dsale a luatu in consideratiune, câ pre acelu jude lu recomendâ banulu Croaţiei si câ elu stă afara de numerulu legalu alu judiloru ; câ aceşti judi nu se numiră pre basea legii, ci in urm’a unei intielegeri reciproce. Antecessorulu dsale n’a aflatu pre nimenea intre locuitorii litoralului, care se fi fostu calificatu d’a functiona cu jude si totu-odata se fi sciutu si limb’a italiana, cea croata si cea magiara. Elu a trebuitu deci séu a viola intielegerea făcută séu a caută altu espe­­diente. In fine ministrulu promitte, câ dsa, care se afla acum in pusetiune mai favorabile, de câtu antecessorulu seu, va insui a aplana câtu mai curendu acesta afacere. Ludovicu Csernatony marturisesce, câ dlu mi­nistru a defendatu cu m­ultu cavalerismu pre antecessorulu seu , inse totu-odata constata ca, conformu plenipotentiei ce o a capetatu guvernulu in 15. marte 1870, in afacerea nu­­miriloru nimenea si sub nice unu pretestu n’avea sé se amestece, decâtu numai ministrulu. Ce se atinge de delatura­­rea reului ce o promitte ministrulu, oratorele este multiu­­mitu ; dar’ aci nu e vorb­a de acest’a, ci de ce s’a intem­­platu , unu peccatu, care acum se scusa si defendenta cu atât’a focu. Ministrulu se provoca la provisoriu , dar’ se spună dlu ministru, câ pre in Zagrabi’a s’ar fi concessu, sub ori si ce pretestu si consideratiune, că la unu tribunalu de acolo se se referedie in limb’a magiara sau germana ? Daca justitî’a Fiumei nn periclite dia limb’a, atunci apoi va fi mai bine, daca acesta justitîa se va ministra in Zagra­bi’a. Fiume inse nu vré acest’a. Ea este una cetate cu m­ultu mai italiana, decâtu că ea se afle ore-care interesau in aceea, ca propaga germanisatiunea la noi. „Daca guvernulu — continua oratorele — s’ar fi in­­suitu inca de la inceputulu domnirii sale se intruduca in intrulu tierei una politica magiara, atunci eu asiu fi judecatu acestu incidentu mai pucinu strictu. De cinci ani incoce inse guvernulu a deschisu calea si a promovatu germanisa­tiunea. Asemenea si in privinti’a civilisatiunii n’a facutu alta, decâtu a intrudusu voturile virile si sustiene inca si asta­ di camer’a magnatiloru. Prin urmare dar’, guvernulu nu pote avé pretensiune la una esistintia politica. Daca dar’ guver­nulu d’in nice una alta privintia nu este indreptatîtu la esistintia, celu pucinu d’in punctulu de vedere nationalu amu fi potutu ascepta acest’a de la elu, ce­ ce tier’a nu se mul­­tiumesce cu aceea, ca sunt ministri, cari edifica case si cumpera bunuri. (Aprobare sgomotosa in stanga. — Strigate : La ordine ! in drept’a.) Albertu Németh eschiama: Da ! ei cumpera bunuri si făcu „Geschäft“-uri. [Sgomotu mare.] Presiedintele roga pre Csernatony se-si esplice cuvintele ce le-a pronunciatu cu privire la guvernu. Csernătony: intrebu pre dlu conte Lónyay, ca edi­­ficatu-si-a elu vre-o casa si cumperatu-si-a vre-unu bunu? Da, elu a cumperatu bunuri in unu tempu, candu in economi­a, in bugetulu statului se vede deficitu. [Sgomutu, Strigate : La or­dine !] Totu omulu pote se-si immultiesca averea sa­ vnse mi­nistrii, candu tier’a se afla in deficitu, n’au acestu dreptu. La­nyay pote se gramadesca miliione preste millione, inse numai atunci, candu nu va fi ministru-presiedinte. Ministrulu Paul er reflectedia cu osebire la incrimina­­tiunea lui Csernatonyi relativa la propagarea germanisatiu­­nei prin denumirea unui jude, care nu pricepe limb’a magiara. Presiedintele aduce la cunoscinti’a camerei, ca minis­­trulu-presiedinte doresce a lui cuventulu intr’o cestiunea personale. La acesta dechiaratiune a presiedintelui camerei dlu pri­­mu-ministru Lónyay observa, ca unu ministru are dreptu a luă cuventulu totu-de-un’a, nu numii in cestiuni personali. După aceea trage atențiunea totu a presiedintelu camerei a­supra re­gulamentului internu, unde se dce, ca indata ce a respunsu mi­nistrulu la una interpellatiune, se se intrebe camer’a, daca ie actu despre respunsu, scu ba. — In urm’a acestei îndrumări presiedintele întreba camera ini­tielesulu regulamentului si ma­­joritatea ie actu despre respunsi. Ministrulu­ presied. Lanyay ie apoi cuventulu de nou spre a face ni­­ce scurte reflessiuni la acusele, calum­­niarile si suspicionarile, cu cari l’a tractatu Csernătony. „A suspicionă pre acelu­a — dîce intre altele dlu LoDyay — care in cursu de decennie întregi prin labore onesta si econo­mia si-a immultîtu averea sa materiale , a-i dejosi fructele dirigintiei sale prin calumniari si a le maculă si stropi cu tina , acesta nu mai însemna împlinire a detoriniteloru de cetatieni si cu atâtu mai putina procedura cuviintiosa si onesta. Acestia o potu face numai acei individi, pre cari­­ caracterisedia cu ose­bire invidi’a si a caroru occupatiune este suspiciunarea. (Apro­bare sgomotosa in drept’a.) Csernatony respinge cu tota liniscea ceea ce a vorbitu ministrulu-presied, despre dispretiu si suspiciune si appeledia apoi la sentiulu de dreptate allu camerei, că se jude­ce, daca respunsulu ce i l’a datu ministrulu-presiedinte au fostu respunsulu unui omu de omenia ori ba ? (Sgomotu mare. Stri­gate . La ordine.) Cu acéstea obiectele de la ordenea dîlei sunt desbatute si­­ scandalulu se curma prin redicarea siedintiei la 12 ore si 10 min. d’in dî. Testulu conventianei internationale, inchiata intre Romania si Os­rungurl’a in privinti’a func­tiunii crililoru ferrate, in traducere romana (ori­­ginalulu­i in limb’a francese) suna astfeliu : Guvernulu M. Sale, imperatu allu Austriei, rege allu Boemiei etc., si rege apostolicu allu Ungariei, si guvernulu M. Sale principelui României, inspirate in egala mesura de dorinti’a, d’a procură supusiloru loru înlesniri noue de com­­muunicatiune si d’a regulă referintiele intre ambele staturi ve­cine, au decisu a inchia una conventiune in privinti’a func­­tiunii calliloru ferrate si spre acestu scapu au numitu de plenipotentiati: M. Sa ces, reg. apost, pre dlu br. Ottocaru de Schlechta-Wssehrd, consiliariu, aginte diplomaticu si consulu generalii, savalleri allu ordenUlu leopoldinu si allu crucii de ferru etc. ; si M. Sa principele României, pre dlu Georgiu Costa- Foru, ministru alu departementului pentru afacerile esterne, mare­ cordonu alu ordenului Medjidie, etc. Acesti pienipotentiati, după ce si-au comunicatu ple­­nipotentiele si aceste s’au aflatu in forma buna si cuviin­tiosa, s’au invoitu a­supr­a urmatoriloru articli : Art. 1. Prin cuventiunea de facta, se stabilesce, fara a oferi casu de prejudetiu pentru alte junctiuni de caile ferrata, cari pote mai tardîu voru avé a se face in interes­­sulu comunu, că junctiunea caililoru ferrate ostrunguresci cu * cele romanesci se se faca sub conditiunile prevediute in acestu actu, la punctele urmatorie : Iticani, Verd­erova, Vul­­canu, Uzu (Oituzu) si Timisiu sau Bodza. Art. 2. De-ora­ce insa liniele cari respundu la punctulu primu, Iticani, sunt dejă const­ruite si acum se afla in es­­ploatare, ambele guverne concedu, că pre aceste linie circu­­latiunea internationale preste confinie se fia libera, si totu­­odata prin acestea se deobliga, a regulă prin una conven­­tiine speciale cestiunile de politia, vama s. a. cari se re­­ferescu la repportele internationele d’intre ambele tierre. Cele­lalte patru linie de functiune se stabilescu ast­feliu •: A dou’a in directiunea de la Timisiora preste Orsiov’a la Turnu-Severinu ; a trei’a de la Petrosieni preste passulu Vulcanu la Filiasi ; a patr’a de la unu punctu accomodatu allu callii ferrate ung. de ostu preste Uzu (Oituzu) la Adjudu-Galati ; si a cinci’a de la Brasiovu preste Timi­siu la Ploiesci. Art. 3. Cu privire la functiunea mentionata in art pre­cedenta la loculu allu doilea, guvernulu imp. reg. va luă , mesurele necessarie pentru construirea unei linie de la Ti-­­ misior’a preste Logosiu, Caransebesiu si Orsiov’a-Vechia I până la confiuie, spre a o îmbină cu lini’a principale deja­­ concessionata de la Turnu-Severinu la Bucuresci. Art. 4. In privinti’a functiunii mentionate in art. 2, la loculu allu treile, guvernulu romanu va luă mesurele ne­cessarie pentru constructiunea unei linie ferrate de la Filiasi preste Gorgiu si passulu Vulcanu, spre a o împreună cu lini’a Petrosieni, carea este dejă gafa, dar’ se va continuă d’in partea guvernului imp. reg. până la confinie. Art. 5. In privinti’a punctului de functiune mentionata in art. 2, la loculu allu patrulea ambele guverne se obliga, a construi lini’a ferrata, care pre de o parte împreuna punctulu acestu­a directa cu carlea ferrata ung. de ostu, era pre de alta parte cu lini’a deja concessionata, care se construe acum si duce spre Galati. Art. 6. Cu privire la punctulu de functiune mentio­­­­nata in art. 2. la loculu alu cincilea, ambele guverne se obliga, a construi acesta linia ferrata, care pre de o parte împreuna punctulu Timisiu directu cu Brasiovulu, era pre de alta parte cu Ploiescu­. Art. 7. Ambele guverne se obliga reciprocu, că până la unulu si acelu­a­si terminu se faca a se construi si a se dă in comunicatiune urmatoriele doue linie , si anu­me : Lini’a de la Timisiara­­preste Logosiu , Caran­sebesiu , Orsiov’a-Vechia si Vercerov’a până la Turnu-Severinu si lini’a Petrosieni preste passulu Vulcanu până la Filiasi. După aceea, conformu art. 5, in cursu de celu m­ultu patru anu după deschiderea linieloru abié amintite, séu după potintia, in tempulu celu mai scurtu se se construe lini’a ce conduce d’un unu punctu pre­care accomodatu allu călii ferrate ung. de ostu prin passulu Uzu séu Oituzu pana la Adjudu séu Ocn’a. In fine, guvernulu M. Sale­ces, reg. se obliga a mi­­diloci functiunea de la Brasiovu prin passulu Timisiu până la Ploiesci si, după ce lini’a ce conduce prin passulu Uzu séu Oituzu se va poté esploată, a o si dă in comunicatiune până la terminulu prefiptu, séu in tempulu celu mai scurtu possibilu. Art. 8. Cu privire la functiunea mentionata in Art. 6. se va procede astfelin : a) Guvernulu M. Sale­ces. reg. este inclinata, seu a garantă aceasta linia, seu a organisă una societate, care se va ingagră a construi si esploată lini­a de la Brasiovu la Timisiu, fara nici una garanția ; b) Guver­nulu romanu se obliga, a dă concessiunea pentru construi­rea liniei de functiune, ce duce preste Timisiu la Ploiesci, unei societati ce se va constitui spre acestu scopu, si aces­­tei­a i va lassa tote avan­tagiele, ce se da­, de regula socie­­tatiloru, cari construiescu cutii ferrate fara garanția. Afara de acestea guvernulu romanu se obliga, a eliberă societatea de contributiune pre patru-dieci de ani pentru acea parte a liniei, care cade pre territoriulu romanu . (eliberarea se va începe de la deschiderea comunicatiunii pre acesta linia.) Dis­­positiunile speciale si detaiate, precum si alte conditiuni ulteriore se voru regulă prin una conventiune speciale ce se va inchia intre, guvernulu romanu si societatea mentionata ; c) Guvernulu romanu nu numai ea nu va cere nici una desdaunare de la societate pentru espropriatiun­a acelei parti de terrenu, care o formedia domeniele statului de-a­ lungulu liniei d’in cestiune, ci elu va garantă, că espropiiatiunea possessoriloru privați pre acesta linia se nu se impedece si p­aganedie m­ultu . d) Spre acestu scopu concessionarii voru depune prin tribunalu una cauțiune de 25.000 11. pentru una mila geogr. si adeca pentru acea parte a liniei, care va trebui espropriata de la privat­i; după aceea apoi conces­sionarii voru poté indata incepe construirea liniei, fara că se aiba cine­va dreptulu de a-i impedecă ; pentru ceea ce guvernulu romanu va garantă. Dreptulu d’a esecuta espro­­priatiunea pre basea calculiloru mentiunati se reserva eschi­­sivu numai guvernului rom­an, care afara de acest’a va avé se accopere si spesele eventuale nestipulate ce se voru face prin espropriatiune. (Finea va urmă.) 444 Pestia, 17. noemv. 1872. Prea stimate domnule Redactoru ! De patru anii incoce, de candu mi-am consacratu si eu debilele mele poteri spiretuali dinariului „Federatiunea“, ce aveţi onore­a­ lu redactă, avui de mai multe ori fericirea d’a fi onoratu cu pretiuit’a­­tale încredere in conducerea acestui diuariu, si totu-de-un’a mi-am trenutu de cea mai santa detorinti’a d’a nu abusa de aceasta încredere, pentru mine pre pretiuita. Dreptu-ce am fostu cu deosebita aten­țiune că se incungiura, câtu se pote, personalitățile, cari de o parte vi-aru fi causatu neplăceri, era de alfa aru fi de­­rogatu demnității diuariului. Daca inse sub conducerea mea interimate s’a stracoratu totu­si d’in candu in candu câte ana personalitate iu colonele „Fed.“, caus’a n’a fostu si n’a potutu fi alfa, de câtu câ scu aparitiunea acelei­a a fostu una necessitate neincungiurata, sau ca si eu, că alti multi diurnalisti, am trecutu cu vederea unele lucruri cari n’aru fi cadiatu in categori’a necessitatii. De asemenea necessitate e a se privi sin yisulu funebralu d’in nr. 104. „Fed.“ despre încetarea „Patriei“, ale cărui peccate neertate se vedu a fi fantasi’a vina si umorulu pitîgatoriu. Innainte d’a intră in meritulu respunsului, me vedu necessitatu a premitte una anecdota, care in cestiunea de facta si­ afla cea mai nimerita aplicare, si adeca : Unui aplccitoru i s’a furatu una-data unu stupu, care eră aprope se roiesca. După acesta intemplare apicultorulu incerca tote medilecele spre a descoperi pre bravulu spartanu si spre a ajunge era in possessiunea stupului. Elu presupunea cu multa siguritate, cu cutare consatenu alu seu a avutu plă­cerea d’a-i face acésta neplăcere, inse nenorocirea eră, că nime n’a vediutu pre furu candu a stangiatu cosniti’a cu stupulu. Apicultorulu inse s’a apucatu si prin medilocirea judelui a adunatu pre toti sătenii la cas’a comunale ; aici apoi elu ii povesti de pre tribuna intemplarea cu stupulu si inchiatu cu amenintiarea : „eu cunoscu pre furu si tu vedu chiaru si acum’a, cu­ ce e cu albin’a pre căciulă.“ Abié ce rosti aceste cuvinte, si unu omu, care pana aci stă liniscitu si priviă totu in faci’a vorbitoriului, de-una-data se prinse cu ambele mâni de capu, spre a alungă indiscret’a albina

Next