Federatiunea, noiembrie 1872 (Anul 5, nr. 106-113)
1872-11-21 / nr. 111
f*©St,»9 Joi, 21./9. noemvre, 1872. f oouinti’a Redactorului si t’*ru*!*ri’s !leda«f!unii e in Strat’a tragatoriului |Xövészatoza], Nr. 1i. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la corenputudintii regulari ai „Fed ratiunii.“ Artiolii tramisi si nepublicati se voru firde. Nr. 1H-7H. Anulu alu cincilea MDCCCLXXII. Diurnaiu politicu, literarul, comercialii si economicii. Va est! Mercuria, Vineri «a si llominec’a. Pretintn do Prennmeratlflne Pre trei lune . . . 3 ti. », Pre siese lune ... 6 „ „ Pre anulu intregu - 12 „ „ Peatr» Moiuniil’a taraa intregu 30 Fr. *= 30 i.ei ■„ „ 6 luna 16 = 16 , „ 38 „ „ 8 „ „ Pentru insertiutii : 10 or. de linia,si 30 or. taos’a tiu biale pentru fiespe-care publicatia ne separata. In locuri deschise 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr Pest’a, 8./20. nov., 1872. Siedinti’a de Marti (6/18 Noemvre) a camerei deputatiloru Ungariei au fostu un’a d’in celle mai scandalose d’in câte s’au inregestratu vre una data in annalile vietiei parlamentari. Scen’a intre ministrulu-presiedinte L a n y a y si intre deputatulu Csernátony au desvelitu in tota arictiunea sa patimele omenesci, in liberulu loru cursu, neinfrenate. Caus’a acestui incidente scandalosu au fostu interpellatiunea lui Csernátony adressata ministrului de justitia, care au numitu la tabl’a regesca pre unu judecatoriu d’in littoralulu fiumeanu, D. Batagliarini, caruia, prentru ca nu scie unguresce i s’a permissu in referatele salle a se servi de limb’a nemtiesca. Ministrulu de justitia respinse, ca acestu casu esceptionale este justificata prin necessitate si prin positiunea inca neregulata a districtului Fiumeanu. Csernátony, a cui merite parlamentari se resuma pana acum numai si numai in violente espectoratiuni in contr’a nationalitatiloru tierrei, in porniri escentrice spre magiarisare si in nedumerite vetemani personali. In acestea escelle dep. Csernátonyi. Asta data inse puse vervu estravagantieloru salle. Nemultiumitu de respunsulu ministrului Pauler, abatendu-se de la obiectulu interpellatiunii si perdiendu-se prin generalităţi, se impedecâ in marsiave personalităţi. Negă dreptulu de essistentia allu acestui ministeriu, atâtu d’in punctu de vedere allu administratiunii, preste mesara relle, câtu si d’in punctulu de vedere allu civilisatiunii, turcesci, adeca , nulle. Daca, dîce, neci d’in punctu de vedere politicu, unei materiale financiariu acestu sistemu de guvernare nu are dreptulu de essistentia, asiă fi asceptatu, dîsse cspiulu secuiu, ca cellu pucinu d’in punctu de vedere allu „magiarisarii“ să aiba dreptulu de essistentia , (asia fanaticulu de secuiu!) dar’, adause in fine, daca neci d’in acestu punctu de vedere nu are, d’in care i se pote recunosce acellu dreptu ? că ce tierra nu se multiumesce ca DV. să fiţi miniştri, sevi zidiţi case si se cumperati domenie! Scomptu infernale se nască după acestea cuvinte in cohortea mameluciloru , tropotiau, sbierau, etc. d’in tote poterile. Presiedintele camerei, D. Periteru, omu de omenia, dar’ totu atâtu de neaptu de presiedentia ca si collegii săi Bittó si Bano, commise imprudenti’a d’a provocá pre Csernátony ca să-si splice cuvintele. Acestu a grăbi a usâ de acestu dreptu si spuse verde mai alessu Dlui Lónyay, dar’ poiă intiellege si D. Kerkapolis, ca se inavutiescu preste mesura, unii de la averi modeste, era altii chiaru de la nemic’a, ajungu millionari, atunci candu tierr’a geme sub deficitulu cellu mare si perpetuu. Ministriloru nu li este permissu neci chiaru pre callea cea mai onesta, a face stări colossal’, candu in bugetulu statului deficitulu este in permanentia. Adecă Cernatoni dă să se intrellega, cumca miniștri sunt pungași. Acestu nume pucinu magulitoriu gadali tare pre morarii ministeriali, saliau, ca caprele, pre bancele loru, cra farmosii mameluci începură a scote felurite tîpete — care de care mai ascutîte — de dorere, mestecată cu indignatiune. Tote acestea inse erau numai lapte cu colacu, gustatu si alta data, dar’ scandalulu au urmatu după ce ministrulu Lónyay, ne mai potendu si conteni mani’a, de care colcaiu, pentru insultatiunea (de pungasiu) primita, arruncu in modu indirectu lui Cernatoni peccatulu spioneriei d’in timpulu emigratiunii ung. (unii credu a se fi facutu allusiune si la falsificatiunea de note bancari, de care se facusse vinovatu Cernatoni in teneretiele salle) si ca numai s’ar dejosi daca s’ar scusu facla cu învinuirile celle nedrepte alle lui Cernatoni, pre care lu despretiuesce. Cernatoni le arrunca inapoi lui Lónyay aceste cuvinte si ceră Dlui Somsiciu ca să dechiare daca respunsulu ce i l’a datu Lónyay este respunsulu unui omu de omenia, s’au ba ? Va se dîca, Cernatoni accusâ pre Lónyay de furtu, acestua pre Cernatoni de spionu si falsificatoriu, si amendoi unulu pre altulu de omeni neru*ca, caee acestu a este adeveratulu intiellessu allu invectiveloru împrumutate. Scandalulu este mare si de done dîlle face obiectulu discussiuniloru private. Lumea se întreba ce va să fia ? Lanyay cere partitei salle satisfactiune, dar’ casulu precedente (Irányi—Horváth) face impossibile alta satisfactiune, decâtu una simpla reprobatiune. Se dîce câ Lónyay ar’ fi amenintiatu câ si va da demissiunea, ba câ ar’ fi cerutu-o monarcului. Era Cernatoni s’ar pregăti in siedinti’a prostima o vorbi pro domo sua. Lumea duce, amendoi se tienu a fi cavalleri, bata-se cu pistolu, sabia ori ciomagu. Scandalulu insa remane scandalu si inca mare. Apretiarile nostre le vomit face in nr. vit. Universitatea fiimiului reg. Universitatea fund. reg. convocata pre 11. noemvre la Sabiiu, după cum s’a amintita la tempulu seu si in acestu diuariu, s’a deschisu totu la aceea di de câtra coritele sassescu Conrad. Deputat la acestu conflussu s’au alessu 31, d’intre cari 23 sassi, 1 unguru (d. Ignatiu Nagy, judele reg. d’in Orestia) si 7 romani, dun G. B a r i t iu,*) Iacobu Boroga si G. Augraru d’in scaunulu si cetatea lib. reg. Sabesiu. Mich. Dobo si Aless. Claudiu Vladu d’in scaun. Orestia, si Elia Macellariu si Ionu Hania d’in scaun. Mercuri’a. Caus’a, ca de ce nu s’au alessu mai multi representanti romani, este d’a se caută pre de o parte, pote, in pre marea serguintia a romaniloru d’in respectivele locuri (cetățile si opidele Orestia, Mercuria , Nocrichulu) de pre alta parte, inse nesmintitu in nemarginitum sentiu de ecitare si dreptate a drăguților, de sassi d’in anumite locuri, pre cum vomu vedé mai la văile. Numeroșii alegatori, dara si mai numeroșii locuitori romani de câtu sassi, d’in scaun, si cetatea Sabiiu propussera sassiloru se se alega macaru unu deputatu romanu , pre cum au facutu cele 15.000 romani din scaun, si cet. Sabesiu, facia de abie 5000 sassi, alegandu pre langa cei trei deput. romani, si pre unu representante sassu, pre diu senatoriu Mich Hietsch. Sassii sabieni inse, învechiţi in egoismulu si esclusivismulu loru ereditariu si propriu, respinseră acésta justa si fundata cerere a Romaniloru si alessera numai sassi. Romanii, se precepe, indignati se retienura de la alegere si se departara la ale loru, inse fara musica si pompa. Astfelu dnii Kastner et consortes nu potu fi considerati de adeverati representanti ai poporatiunii, mai alesu a celei numerose romane. In patriva intratîtiloru inse, lucrurile trebuiau se stee mai imbucuratoriu, de câtu in filial’a Sabiiu. Dar’ pote, cu bratiele nervese, pré otielite in nobil’a lupta patriotica pentru diet’a unguresca, au lanceditu, seu pote, n’au aflatu chiaru de lipsa a se mai suficilâ cu assemene taria pentru unu bagatelu, cu conflussulu fund. reg. pentru nesce bagatele de cestiuni interne, cu cea a Brunului, etc. Se pare, ca acum are se se arete, cum si ce feliu de activitate pricepu unii si altii. Romanii d’in scaunele Mediasiu, Seghisior’a Bistriti’a, Rupea etc. cu tota bunavointi’a loru, cu anevoia credemu se fia in stare a alege vre unu representante romanu. Apoi a te intielege, a pacta cu sassulu, pana e la potere, însemna a incerca d’a secca marea cu pumnulu. Inse despre acestea, alta data mai multe si necessarie, caci, sinceru marturisindu, Romanii d’in fund. reg. pana acum’a au fostu pre sinceri, pre loiali facia de nemultiamitorii loru ospeti flaudreusi. Se ne intorcemu era la universitatea d’in Sabiiu. In siedinti’a de la 14. noem. comissiunea, esmissa spre essaminarea credentionaleloru deput. presinta reportulu seu. După aceea se alege comissiunea de 14. dep. care se se occupe cu prelucrarea materialului, pentru conflussulu d’in estu annu. In fine s’a decisu a tramitte „conferintiei sassiboru (deputaţi) d’in Pest’a“ 80 esemplarie d’in collectiunea de acte si date despre positiunea de dreptu si cerculu de activitate a universităţii natiunei sasesci [? !), compusu de senatoriulu arcivariu si paleografu Gustav Seiwerth, care conferintia apoi se imparta aceste collectiuni membriloru de influentia d’in camer’a Ungariei, pentru ca acestia, la desbaterea si deliberarea asupr’a reformei municipale d’in fund, reg. se aiba la mana date „autentice“ despre , positiunea si cerculu de activitate a „organului centrale in organismulu municipale sassecu.“ Deputatii romani si-a esprimatu fara reserva indoielele loru asupr’a „autenticitatii“ colectiunii de acte a dlui Seiwerth si observară, ci deputatiloru camerei Ungariei sta unu opu mai autenticu spre dispositiune, anume opulu despre fun. reg. edatu de academia de sciintie ung. reg. si basatu pre documente neopumnate. Cu tote acestea majoritatea se resolvi pentru impartirea celoru 80 esemplarie, pentru ca mai multe nu stau spre dispositiune si pentru o alta tipărire lipsesce tempulu sufficiente. Aici trebue se observu, ca collectiunea de acte seivertiane s’au impriraatu in an. 1870 si se inchiaia cu an. 1839. Se pare clara, ca aici a predomnitu pre si care „intentiune“ de ora ce era lucru usioru a supplinî „actele si datele“ de la an. 1839 incoce. Acum inse, camera Ungariei este compussa pre basea representantiei poporului in spiretulu legiloru d’in 1848; este dara camu naivu a presuppune si a pretinde de la membrii acestei camere cu ei se judece competinti’a „organului centrale alu organismului centrale sassescu“ pre basea unei col- I lectiuni de documente „private,“ cari se urca numai pana i la an. 1839 si ignoredia cu totulu form’a de statu schimbata I in an. 1848 sau este menita a o ascunde prin nimicurele vechieloru privilegie , (mit dem Wust alten Privilegenplunders.) Astfelu scrie corespondintele sabiianu insusi in reportulu seu diuariului guvernamentale „Pesther Lloyd.“ Ce se ducemu la acést’a dara noi romanii, mai alesu cei d’in fund. reg. ? Vomu spune si noi ale nostre, dara si pana atuncia ni manifestamu pucinic’a mangaiare, vediendu, ca si cei ce n’au voitu pana acum’a, asta-di se vedu si ei siliti adice multe, d’in câte noi romanii am dîssu si mai dîcemu despre sassii d’in Ardealu. V a e r iu. După informatiunile ce primiramu d’in Sabesiu D. Baritiu nu primesce mandatulu si astfelu in loculu lui se va alege altulu, precum ni se scrie seu D. adv. Dr. Avramu Tincu s. D. adv. Stef. Pecurariu, Red. Camer’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a de la. 18. n o e m v., 1872. Presiedintele Bittó deschide siedinti’a la 10 ore d’in dî. D’intre ministrii sunt de facia: Lónyay, Treforti Pauler, Tisza si Wenckheim. Presiedintele anuncia camerei, câ intre altele i-a venitu I si una scrisore de la ministrulu de interne, prin carea se comunica, câ in 19. nov. este diu’a onomastica a M. Sale reginei Elisabet’a si membrii camerei inca sunt invitati a partecipa la serviciulu divinu ce se va tiene in beseric’a catedrala d’in fortareti’a Budei. Camer’a insarcinedia presidiulu a aduce M. Sale felicitările d’in partea sa. Deputatulu C. Pogány, alesu la Abrudu, si presinta litterele credentionale, cari se trecu la comissiunea verificatoria. — Mauritiu Wahrmann presinta petitiunea adunării poporului d’in Pest’a, tienuta in caus’a regularii capitalei, si totu-odata si-esprime dorinti’a, ca comissiunea petitionarie nu va intardîa a raportă câtu mai curendu despre acesta petitiune, carea, crede, ca se va lua in consideratiune cuviintiosa la desbaterea projectului. Aless. Bujanovics presenta reportulu comissiunii de 15. despre projectele de legi presentate de ministeriulu pentru aperarea tierei. Lónyay roga camer’a, ca se transmitta câtu mai curendu la secțiuni si se puna apoi la ordenea dîtei proiectulu de lege relativu la nou’a stabilire a contingentului militaniu, devenita necessaria in urm’a provincialisarii confinteloru militari. Iosifu Madarász interpelleza pre ministrulu de justitia, daca are de cugetu a presenta projecte de legi despre bunurile arendate si despre possessiunile curiate inca in decursulu acestei sessiuni ? — Ministrulu Pauler respunde simplu cu „da.“ Alessandru Buda: Onorab. Camera ! Am intielesu, ca guvernulu are de cugetu se venda minele de arama, de ferru si cărbuni de petra d’in Transsilvani’a. Dreptu aceea, atâtu spre liniscirea mea, câtu si in interessulu moralu si materialu alu celoru ce m’au tramissu, me sentiu constrinsu, a adressu ministrului de financie urmatori’a interpellatiune : 1) Adeveratu e, cu minele de arma, de ferru si caibuni de petra d’in Transsilvani’a sunt aprope d’a se vinde bancei franco-hungariane sau vre-unui altu consorţiu ? Daca da, apoi 2) Intrebatu-a dlu ministru de financie direcţiunea montanistica d’in Clusiu, carea este organulu celu mai competente, cu care este avantagiului sau desavantagiului acestei affaceri de tergu ? Daca o a intrebatu, apoi