Federatiunea, septembrie 1873 (Anul 6, nr. 62-68)
1873-09-03 / nr. 62
intiellussulu statutului organicu o dechiaru inceputa si deschisa. Respunsulu dlui Bologa la acestu discursu de deschidere lu vomu publică in numerulu viitoriu. In siedinti’a de la 8. sept. congres- sulu se occupa mai numai cu desbaterea si deliberarea reportului commissiunii verificatorie. Tote cellelalte alegeri none s’au verificatui, afara de a lui Nicolau Cristea, redactorulu „Telegrafului Romaim“, carea după una discussiune lunga si animosa s’a annullatu. In a treia siedintia de la 9 sept. s’a facutu alegerea de metropolitu. Resultatulu acestei alegeri l’amu vediutu mai susu. Este de insemnatu, că in decursulu acestei siedintie a presidiatu dlu protopopu Ioanu Metianu alessu fiindu spre acestu scopu din partea congressului, deorace episcopii Ivascoviciu si Popasu, fiindu candidaţi, s’au abstienutu de la actulu de alegere. Pana ce va veni approbarea alegerii de la M. Sa congressulu remane in permanentia. Sabesiu, in Septemvre 1873. Die Red.! Permiteti-mi ca cu acesta occasiune se vi communica pre scurtu principalele liniamente alle situatiunii nostre actuale d'aici. Unele sunt triste, prea dorerose, altele mai imbucuratorie. Se incepu cu celle d’antâie, pentru ca după dorere se venia mângâiere, fia câtu de pucina. Tergulu cellu mare de vite, ca si de alte mărfuri, tienutu aici in 22. 23. si 24. Aug. a. c. a fostu dora neasceptatu slabu. După ce in celle mai multe parti alle Ardealului, Banatului si Ungariei târgurile de tierra au fostu oprite d’in caus’a colerei; si după ce magistratulu d’aici la nenumeratele întrebări capetate in privinti’a tergului d’aici, a datu respunsu affirmativu, că da, aici se va tiené tergu, presupuneamu că tergulu nostru d’in asta vera va fi grandiosu cercetatu de vendietori si cumperatori. Inse ne amagirămu. Mari’a a fostu de ajunsu, mai alessu vite cornute, inse lipsiră cumperatorii. Lips’a de bani asié este de mare, in câtu greu credu că acest’a se se sentia mai tare chiaru si după unu indelungatu resbellu. Secerisiulu n’a fostu prea indestullitoriu, cucurudiulu nu dă pucina sperantia; resultatulu storsului de vinu nu se pote otari. De altele nu mai amintescu. Secet’a e nespusa, caldur’a innadusîtoria *) si urcarea pretîului ori cărui articlu tiene, firesce, passu cu saraci’a, ce sporesce d’in dî in dî. Si acest’a totu asié de la 1870 in coce. Cine nu conosca urmările unei astfelu de cumplite resbunari a naturei. Sunt saraci’a si bol’a. Cu tote acestea parintesculu guvernu ung. de locu nu ie in socotela aceste durerose impregiurări, mai alessu intre noi proscrissii romani d’in marele principatu Transilvania. Trebue se incete orice pacientia si indulgentia, candu esti constrinsu a indd cu ochii, cum puternicii sierbitori ai marelui ministru ung. de financie, essecuedia fara neci una consideratiune pre bieţii tierrani, vendiendu-li totu ce au, una oia cu 1 fl. unu porcu cu 5 fi, unu bou cu 30 fi etc. pregatindu astfelu din tote poterile una poporatiune aprope proletaria pentru gloriosulu imperiu ung. Astfelu nu greu se pote imagină essacerbatiunea si urma ce aici neincetatu se latiesce si inradecinedia contra acestei guvernări prea unguresei. Inse acest’a nu este d’ajunsu. Pentru ca tote se fia cu verfu, gratîos’a Cholera n’a intardîatu a ne cercetă inca, si a răpi era fara crutiare ceea ce a scapatu pana acum’a d’in ghiarele Dlui Kerkapoli. De vre-o câteva dîile aici cadu câte 3—A victime pre di *) Red. *) Magistratulu Sabisianu ar fi lueratu tare intielleptiesce, daca n’ar fi concessu tienerea tergului care, precum se vede, nepotendu aduce altu cascigu, a adussu coler’a si a incuibatu-o in acesta urbe pana acum crutiata de furi’a ei. Red. In comunitățile d’in giuru coler’a inca grassedia cumplitu, mai alesu in Pianulu superiore, astfelu in câtu politia a facutu dispusetiuni chiaru si contr’a mărturisirei peccateloru, unde poporulu se gramadesce cu sutele, si contr’a trasului clopoteloru, pentru a nu latî spaim’a si fric’a. Assemene s’au luatu si alte mesure necessarie spre încetarea epidemiei. Pre langa tote aceste calamități neassemenate poporulu nu inceta a ajută după poteri redicarea pomposului edificiu pentru scol’a centrala rom. d’aici, care cu inceputul uernei va fi sub coperisiu. Dara despre acesta nobila si salutaria întreprindere alta data mai multu. In 10. si 23. Augustu Romanii d’aici si d’in giuru au trenutu dupe Adunări numerose, in privinti’a infiintiării unei „Reuniuni spre propagarea si înaintarea meserieloru intre Romanii acestui trenutu.“ Aprope una suta romani au subscrissu a fi membri seau fundatori, ordinari, seau ajutători ai Reuniunii. S’a alessu unu comitetu de 7 membri, care va ave se conducă tota affacerea. Statutele sunt stabilite si desbatute, remane a le tramitte spre întărire. Totu d’in acestu incidente s’a escatu in „Tel. Rom.“ si una polémia, mai multu personale de câtu obiectiva intre unii domni d’aici, ceea ce nu credu se pota contribui multu la înaintarea causei. D’almintrea fia care se-si capete colacii după cum merita, adeveratii binevoitori ai poporului nu voru poté fi infidati. Observu numai, că e dorerosu, candu pentru unu caru de oe gole, ambii se ciungaresci una pădure intrega. Valeria. *) Ni place a crede, că ploi’a, care acum vre-o câteva dîile se reversă pre aici, va fi ajunsu a temperă aerulu si mută pamentulu nu numai pre la Sabisiu, ci prin tote acelle tienuturi, cari in cursu de 70 dîile n’au vediutu nori pre orizontulu loru. Catra Domnii Protopopi si intregu Clerulu Romanul Se apropia annulu, de candu am fostu promissu in tom. I. allu cuventuriloru melle beserecesci, că concediendu-mi tempulu si impregiurările voiundă si tomulu II. Deci, cu tote că de in tom- I. si pana asta di mai stau essemplarie la despusetiune, vinu totusi a impleni promissiunea—deschidiendu prenumeratiune la „tomulu II. de cuventări besericesci“ si acestea o făcu cu atâtu mai vertosu, că nu numai am fostu provocatu, ci am capetatu chiaru si pana acum prenumeranti înainte de in partea unoru a, cari mi-au facutu onorea a ceti tomulu I. Tomulu II. (cu resturi luate din evangeliele obvenitorie) — va cuprinde in sene 32 de cuventări besericesci incependu de la dominec’a I. după rosalie (dominec’a totutoru Santiloru) pana la dominec’a XXXII, după rosalie, (adeca dom. lui Zacheu). Mărimea tomului II. va fi dela 24—26 de cole tipărite in octavu mare ca si tomulu precedente, si punendu-se sub tipariu cu capetulu lui Noemvre a. c. se va espedă prenumerantiloru, cellu multu pana in lun’a lui Aprile 1874. Pretiulu unui essemplariu, cautandu la volumenulu tomului (24—26 de cele tipărite) va fi numai 1 fl. 50 c r. v. a., si — in casulu cardu numerulu prenumerantiloru ar’ ajunge la 600 — ce de alimentrea la noi ar’ fi mare raritate, — va scade pretiulu in proportiune cu numerulu prenumerantiloru. Banii de prenumeratiune nu se receru înainte, ci se voru tramitte numai la primirea essemplarieloru prenumerate. Colectantiloru de la 10 essemplarie voiu gratifică seau cu unu essemplariu ca rabatu, seau cu 10 percente in bani. Numele prenumerantiloru se va tipări la calenarulu cartiei Rogu dreptu aceea pre onorari, domni Protopopi, ca pre barbati zelosi si partenitori ai literaturei besericesci — se benevoesca a curentă col’a acest’a de prenumeratiunea pre in tractulu Domniei loru — indemnandu pre Ven. Cleru romanu, ca se concurgă cu prenumeratiune, or’ după intemplat’a curentare si înscrierea conecta a numelui prenumerantiloru se benevoesca a-o retramite la subscrissulu in Giherl’a (Szamosujvăr, in Transilvania) seau de a dreptulu, seau pre callea Prea Veneratului Ordinariatu diecesanu — cellu multu pana la finea lui Noemvre a. c. In sperarea, că Ven. Cleru romanu, de si suntemu in seclulu materialismului si mnotămu involburele unei lipse asiă dîcandu 240 universali — nu-și va pregetă a sprijini după porteri realisarea acestei intentiuni pre in concursulu seu, de care m’am bucuratu si pana acuma, — cu destinsa reverentia me subsemnu in Grherl’a 2. Septemvre 1873. Joanu P. Păpiu m. p. Preotu la institutulu corectoriu reg. transilvanu in Grherl’a. De interessa publici*. Am onore a face cunnoscutu concetatieniloru români din patria, cu deosebire accellerua, cari inca n’au cunnoscintia, că i aici in Dev’a essista preparandia cu doue cursuri paralele (maghiaru si romanu) sustienuta cu spesele statului, in acesta preparandia studiele de invetiementu se propunu in limb’a maghira si romana, asie câtu respectivii elevi cu totulu separatu asculta propunerile in limb’a loru materna. Spesele, statului cu cari se sustiene preparandia se reducu la urmatoriele: tenerii sanetosi, cari au trecutu peste 15 anni ai etătii si potu documentă că au absolvitu 4 Classe gimnasiali ori reali seau in lips’a acest’a, suppunendu-se unui essamenu de primire, arreta atâta cualificatiune câta se pretinde in amentitele classe, sunt primiti in institutulu preparandiale, si daca prin atestatu de paupertate potu documentă că sunt seraci, si fara ajutoriu nu potu frecventă cursulu, se bucura de beneficiulu de la stătu si adeca viptu (care consta din 1 '/2S pane pe dî, la prandiu supa si legume cu 8 loti de carne, ser’a legume cu 8 loti de carne) si bani de cuartiriu. Precandu cu onore rogu prestim. Red. ca tocmai in interessulu concetatieniloru romani se aduca acéstea la cunoscintia publicu pentru orientarea celloru reu informați notificu, că tenerii de la preparandi’a de statu de aici sunt împreunați cu vincululu concordiei, armoniei si amorei patriotice, si este de faima reutatiosa acesta, că dora, aici nu se resspecteza care va naţionalitate in modu corespundietoriu. In annulu trecutu 20 de teneri romani si-au primitu cualificatiunea necessaria luminarei poporului in limb’a materna, d’intre cari unii deja sunt applicati inca in posturi bine dotate. Dev’a, in 6. septembre 1873. L. Réthi. m. p. Inspectoriu scol. pentru Comita- tele Uniadora si Zarandu. Ratiociniu publicu. Se va miră onor. publicu romanu, că comitetulu pentru serbarea de la Putn’a pana acuma nu si-a datu seama despre manipularea cu banii incursi pentru asta festivitate. Caus’a vise ete, că inca n’au fostu inchiriate socotelele, avendu de a fini lucrările de la mormentulu lui Stefanu cellu Mare, cari erau împreunate cu diferite pedice si difficuităti ; astfeliu geamurile de sticla de cristalu au fostu commandate la o fabrica din Bohemi’a si au duratu lungu timpu pana ce s’au potutu transportă gafa la Putn’a. Asta di tote celle necessarie sunt procurate si adunate la loculu destinatu si fiindu socotelele inchiriate comitetulu se affla in positiunea plăcută a-si poté împlini detorinti’a sa fati’a cuonor. publicu romanu, dandu controlării si dejudecăriiipublice urmatoriulu raportur A. Intrate. Summele publicate prin dîarele rom. in Augustu 1870 — 4181 fl 12 cr. 2. Sum’ mele publicate prin dîare in 18 Septemvre 1871 — 5157 fl 6 cr.; 3. Au incursu in urma de la commun’a Buzeu sub dafia. 12. Octobre 1871. — 200 franci seau 95 fl.; 4. Unu restu din Bucuresci sub dat’a 31 Octobre 1878 — 35 fl. 26 , 45 fl. 90 cr. ; 5. Unu restu din colect’a juniloru rom. din Vienn’a 7 fl. 6. Venitulu .sectiunei II. pentru ospotarea poporului — 202 fl. 59 cr.; 7. Venitulu sectiunei III. pentru transportarea ospetiloru — 148 fl.; 8. Venitulu sectiunei IV. pentru locuintie — 12 fl.; 9. Venitulu din licitarea obiecteloru remasse — 147 fl. 41 cr; 10. Din cuvintările festive vendute la serbare — 27 fl. 30 cr.; 11. Provisiuni primite la schimbarea aurului — 3 fl 62 cr. — Summ’a intrata pana 1, Noemvre 9,026 fl. B. S p e s e. 1. Spese publicate in Augustu 1870. — 1464 fl 61 cr.; 2. Spesele sectiunei I. pentru aprovisionarea ospetiloru cu bucate 1653 fl 27 cr ; 3. Spesele sectiunei II. pentru beutura si ospetarea poporului 825 fl 40 cr; 4. Spesele secțiunii III. pentru transportu 317 fl 67 cr; 5. Spesele secțiunii IV. pentru locuintio 108 fl 86 cr; 6. Spesele secțiunii V. pentru arangiamentu si redicerea edificieloru trebuintiose 904 fl 67 cr; 7. Spesele presidiului: espeditu cancelaria, administrati’a si pretiose 1028 fl 2 cr. — Summ’a spesata pana 1 Noemvre 1871 6,302 fl 50 cr. A—B. B i 1 a n t i u. A. Summ’a intrata 9,026 fl — cr. B. Summ’a spesatu 6,3()2 fl 50 cr. Remanu in casa 2,723 fl 50 cr. Acesta socoteala a fostu discutata in adunările generale alle juniloru romani academici din Vienna si afflandu-se in consunare cu actele si adeverintiele allaturate ea a fostu verificata in intregulu seu sensu. Pentru commissiunea verificatoria: J. Popu m. p., M. Grgor oviciu m. p. După verificarea socoteloru acestorua au mai intratu unele summe, altele s’au mai spesatu după cum urmedia: N. A. I n t r a t e. 1. Restulu colectei dameloru rom. din Bucovina 450 fl obl. rur. schimbate cu 341 fl 38 cr; 2. Din monetele commemorative vendue prin I. Slaviciu — 23 fl 60 cr ; 3. Din monetele com. vendute,prin P. Danu — 12 fl 44 cr; 4. Din monetele com. vendute prin Teodorescu 81 franci 1 38 fl 25 cr. — Summ’a intrata 415 fl 67 cr. B. Spese. 1. Restulu speseloru pentru furnituri la mormentulu lui Stefanu cellu Mare 299 fl 37 cr. 2. Spese espeditive si de transportu 109 fl 58 cr. 3. Spese cancelarie si administrative 4 fl 13 cr. — Summ’a spesata 413 fl 8 cr. Bilantiu generalii. A. Adunandu-se summele incurse după verificare catra 9026 vrificate făcu . 9,441 fl 67 cr. B. Adunandu-se summele spesate după verificare catra. 6302 fl 50 cr. făcu . . 6,715 fl 58 cr Remane unu plus de . 2,726 fl 9 cr Alocarea summei de 2726 fl 9 cr. 1. S’au depusu in cas’a de păstrare inca in Noemvre 1870. — 2500 fl; 2. Se affla la Dlu Nie. Teclu fostu presiedinte allu corn. centr. o oblig. de 70 fl; 3. Se affla in cass’a curenta a comit, centr. in bani gat’a 98 fl 37 cr; 4. Se affla in cass’a curenta a comit, centr. o oblegatiune a Dlui I. Slaviciu de 57 fl 72 cr. — Laolalta 2,726 fi 9 cr. Adeca doue mii siepte sute doue dieci si siesse florini v. a. si 9 cruceri, care summa atâtu in obligetiuni câtu si bani gata s’au predatu societății acad. „Romaniauna.“ Se observe numai cumca summ’a de 2500 fl s’au delapidatu de I. Muresianu, fosta comerciante in Vienna, cu care societatea va ave se parte processu. Pentru chiarificarea socoteleloru de fatia comitetulu privesce do necessaru a face urmatoriele observări: 1. In spesele sect. I. sunt cuprinse si acelle făcute pentru cumperarea servitiului de mesa pentru 800 persone, plat’a servitoriloru pre 3, 4, si 5 dîle si pentru transportulu bucateloru de la terguri. S’au datu in restimpu de 5 dîle 5600 portione de mancare, afara de ast’a 5 membri ai comitetului si 23 adjuncti au fostu intretienuti in restimpu de 18 dîile. — După ce comitetulu nu au afflatu intreprenoru pentru aprovisionarea ospetiloru cu bucate, ellu s’a vediutu silitu a luă acest’a sarcina asupr’a sa. — In preser’a serbării, silitu de impregiarări, comitetulu in siedinti’a plenaria a decisu ca se dea mesele gratis. 2. In spesele sect. II. sunt cuprinse si acelle pentru ospetarea poporului: pretiulu unui bou, care s’a friptu intregu, 500 pani si 10 vedre vinu-arsu Totu de aice s a datu si plat’a musicei. 3. In spesele sect. V. sunt cuprinse si