Flacăra Iaşului, februarie 1968 (Anul 24, nr. 6651-6675)
1968-02-14 / nr. 6662
► ANUL XXIV, MIERCURI 14 FEBRUARIE 1968 4 PAGINI 25 BANI Nr. 6662 I #M. gMTNtoCU 'Ay‘ I Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional Metode noi de organizare şi conducere în sectorul de construcţii Hotărirea Consiliului de Miniştri nr. 2140/1967 prin care întreprinderea noastră (I.C.M. nr. 4 Iaşi) a fost nominalizată pentru acţiunea de experimentare a organizării producţiei şi a muncii oferă posibilităţi multiple de lucru, deoarece prevederile acesteia nu sunt limitative, indicîndu-se experimentarea oricărei metode de lucru, care să ducă la îmbunătăţirea actualei legislaţii. Măsurile preconizate a se aplica în mod experimental constau în principal în acordarea unor competenţe sporite conducerii întreprinderii în stabilirea structurii organizatorice a acesteia, corespunzător cu necesităţile producţiei, simplificarea formelor de decontare şi creditare a lucrărilor, calculul admisibilului de fond-salarii pe baza unor criterii mai juste, acordarea de stimulente băneşti (premii) pentru creşterea cointeresării materiale a salariaţilor şi altele. Scopul experimentării constă în a se urmări dacă, în condiţiile existente de dotare cu mijloace normale de producţie, cu lipsurile care mai sunt şi cu inerentele piedici în desfăşurarea normală a activităţii, se pot aduce totuşi îmbunătăţiri atunci cînd se dă o libertate mai mare de acţiune unităţii operative şi se cointeresează personalul unităţii la beneficiile peste plan realizate prin efort DISCUŢII propriu (sau diminuarea dotaţiei de la buget). Colectivul de muncă al întreprinderii noastre, conştient de sarcinile ce-i revin, se străduieşte permanent în găsirea celor mai optime soluţii de creştere a eficienţei economice în întreaga activitate. Cu pasiune şi dăruire s-au angrenat în această activitate laborioasă toţi salariaţii întreprinderii. Cu toate acestea, de la apariţia Hotărîrii Consiliului de Miniştri privind experimentarea metodelor noi în construcţii, se remarcă tendinţa unor organe de a îngusta cadrul larg de acţionare preconizat. Să exemplificăm. Deşi se prevede ca unităţile de experimentare să planifice un număr redus de indicatori printre care şi fondul de salarii pe „total salariaţi“ în prezent s-a revenit la sistemul anterior, solicitîndu-se de organele bancare ca acest fond total de salarii să fie defalcat în fond de salarii scriptic, nescriptic, fond de şcolarizare, iar cel scriptic pe luni, activităţi, muncitori, personal tehnic-administrativ. In spiritul Hotărîrii, întreprinderea noastră înţelege că fondul total înseamnă fond anual, care poate fi defalcat de întreprindere pe baza necesităţilor efective ale producţiei atît pe trimestre cît şi pe luni. In aceasta constă, de fapt, esenţa competenţelor lărgite, acordate prin Hotărîre. Se solicită în prezent unii indicatori neprevăzuţi de Hotărîre, cazul indicatorului „număr mediu salariaţi", cu toate că acesta se urmăreşte şi se analizează de întreprindere la stabilirea indicatorului productivităţii muncii (prevăzut de Hotărîre). Apreciem ca nejustifi-MIRCEA TOFAN director adjunct-Intreprinderea 4 construcţii-montaj Iaşi (continuare în pag. a 3-a) De la începutul anului, în cadrul complexului de sere al I.T.S. Iaşi, s-au recoltat şi valorificat , printre alte flori, peste 22.000 fire de garoafe. Un clişeu , aspect din sera unde se cultivă aceste flori. Produse mijii apreciate peste hotare Anvelopele realizate de muncitorii uzinelor „Danubiana" din Bucureşti şi „Victoria“ din Floreşti se bucură de o tot mai bună apreciere peste hotare. Recent, întreprinderea românească de comerţ exterior „Chimimport" a semnat contracte cu firme din Anglia şi R. F. a Germaniei, care prevăd exportul în aceste ţări de anvelope „Tubeless" — care se folosesc fără camere de aer. Alte contracte au fost încheiate pentru livrarea în Danemarca şi Liban a unor anvelope cu flancul alb, solicitate pentru efectul lor estetic. Tranzacţii similare au fost încheiate cu firme din Albania, R. P. D. Coreeană, Grecia, Iran, Iordania, Suedia şi U.R.S.S. (Agerpres) La Institutul politehnic Omologarea unui aparat perfecţionat A fost omologat un aparat perfecţionat de programare automată a tratamentelor termice pentru sudurile de montaj, conceput de către specialiştii catedrei de tehnologia metalelor a Institutului politehnic din Iaşi. El e superior aparatelor similare importate, avînd o greutate mai mică şi un consum de energie electrică redus. (Agerpres) Sărbătorirea fruntaşilor Zilele trecute, la Uzina mecanică „Nicolina1", a avut loc o manifestare cultural-artistică Închinată fruntaşilor în producţie pe anul 1967. Cu acest prilej şi-au dat concursul formaţia de muzică uşoară, condusă de Constantin Macri, şi cea de muzică populară, condusă de Constantin Timofte. Solişti vocali: Dorina Budeanu, Mia Salomeea, Anişoara Popescu, Eugenia Gheorghiu, precum şi alţi artişti amatori din uzină. După spectacol a avut loc o reuniune tovărăşească. In interiorul ziarului: ■ Cum ne manifestăm în sălile de spectacole ■ Unde reparăm aparatele de radio și televizoarele? ■ Predarea limbilor moderne în școli ■ SPORT PE MERIDIANELE GLOBULUI Conferinţa O. N. U. pentru comerţ şi dezvoltare în Comitetul celor 18 COMENTAR EXTERN Climat politic belgian Jocurile olimpice de la Grenoble Operatorul principal M. Marcu, evidenţiat în întrecerea socialistă, din secţia I de la Uzina de prelucrare a maselor plastice din Iaşi, urmăreşte transportul pneumatic al granulelor la noua instalaţie de fabricat folii din polietilenă. In obiectivul cercetării ştiinţifice îmbogăţirea arsenalului terapeutic Deşi a trecut puţin timp de la reînfiinţarea Facultăţii de farmacie, putem afirma că nu numai activitatea didactică a intrat in preocupările cadrelor profesionale, ci o atenţie deosebită s-a acordat cercetării ştiinţifice. Existenţa Fabricii de antibiotice la Iaşi, unitate de mare potenţial a industriei de medicamente din ţara noastră, constituie pentru Facultatea de farmacie o bază importantă în domeniul cercetării medicamentelor. Ne-am orientat deci din capul locului către studiul antibioticelor, cu atît mai mult cu cît în facultăţile de medicină activitatea terapeutică a acestor minunate medicamente fusese studiată îndelung, sub diferite aspecte cu caracter medical. In anul 1966, a fost elaborat un plan complex de cercetare, care include cele mai multe din laboratoarele facultăţii, precum şi o serie de laboratoare ale Facilitaţii de medicină în vederea completării cercetării medicamentelor prin studii de farmacodinimie şi microbiologie. Acest plan prevede o singură problemă de bază, peniciline de semisinteză, insă, studiată complex. Ideea care a stat la baza alegerii temei amintite a fost următoarea : penicilina obişnuită a creat printr-o utilizare îndelungată şi de mari proporţii rezistenţa a numeroşi germeni, altădată foarte sensibili la tratamentul cu acest medicament. De aceea, s-a pus problema preparării de noi forme de tseni- Conf. dr. F.. GRIGORESCU decanul Facultăţii de farmacie cilină, prin legarea unor substanţe potrivite de acidul 6 amino-penicilinic, componenta cea mai activă din molecula sa. Importanţa problemei luată in studiu a făcut ca ea să rămînă în atenţia Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice care a alocat pentru 1970 fonduri speciale laboratoarelor facultăţii pentru conducerea şi dezvoltarea cercetărilor în acest domeniu. In laboratoarele catedrelor conduse de prof. dr. docent Gh. Ghimicescu şi conf. dr. docent I. Selmiciu, au fost sintetizate peste 60 de noi peniciline. Cercetările microbiologice conduse de conf. dr. Gr. Teodorovici au arătat că o parte din acestea sunt foarte active faţă de diferiţi germeni. In prezent, se lucrează la obţinerea unor cantităţi mai mari din substanţele cele mai active care să dea posibilitatea examinării lor detaliate, sub aspectul farmacodinamic, cercetări ce se efectuează sub conducerea prof. dr. docent Gh. Gh. Popovici. Concomitent se studiază posibilitatea condiţionării aceloraşi substanţe în diverse forme farmaceutice, pentru alegerea celor mai lesnicioase căi de administrare. închegarea cercetării in domeniul penicilinelor de semisinteză, în Facultatea de farmacie va fi organic legată de noile profiluri ce vor fi adoptate în activitatea de viitor a Fabricii de antibiotice. Prin experienţa şi cadrele ce se vor forma se va asigura viitoarei secţii de semisinteze a fabricii o serioasă bază locală de cercetare. Activitatea noastră ştiinţifică nu se rezumă, insă, numai la obţinerea de noi peniciline. Cercetările au fost extinse şi asupra altor antibiotice cum sunt tetraciclinele, streptomicina, cloramfenicolul. Astfel, preocupările pentru aureociclină au condus la prepararea unei noi forme solubile, care rezolvă o problemă ce a preocupat o serie de colective de cercetători, de mai mulţi ani. Există acum posibilitatea obţinerii de soluţii apoase injectabile, stabile în timp, cu un pH fiziologic şi uşor tolerabile. In aceeaşi ordine de idei a fost dobindit un unguent cu aureociclină cu calităţi superioare celui existent. In legătură cu obţinerea de noi antibiotice a fost preparat şi folosit în operaţii de semisinteză acidul epsilonamino-caproic, substanţă dotată cu proprietăţi deosebit de interesante. De cîţiva ani el este masiv cerut de maternităţi şi serviciile de chirurgie care îl utilizează în cantităţi enorme, în numeroase ţări din lume. (continuare în pag. a 2-a) A GOSPODĂRIREA PĂDURILOR DE FOLOSINŢĂ COMUNALĂ In ansamblul preocupărilor organelor silvice, gospodărirea şi administrarea pădurilor de folosinţă comunală ocupă un loc important. Deşi ponderea fondului forestier în actualul teritoriu al regiunii este doar de 14,5 la sută, faţă de 27 la sută — media de ţară, — o importantă suprafaţă care depăşeşte 15.000 de hectare de pădure este in folosinţă comunală. Acestea sunt sub administraţia organelor locale de stat, iar din punct de vedere tehnic sunt subordonate ocoalelor silvice. Arboretele ce constituie pădurile comunale au, în genere, o creştere anuală redusă la hectar, necesitînd, din această cauză, un volum mare de lucrări de îngrijire şi refacere a celor degradate şi brăcuite. Regenerarea acestor arborete se face prin lăstari, ele fiind tratate în crîlig simplu, cu exploatare periodică pe suprafeţe limitate, şi cu o perioadă de 20—30 de ani între două exploatări succesive. Pentru toate pădurile comunale sunt întocmite , amenajamente, iar cu prilejul reamenajării ocoalelor silvice aceste lucrări se refac, ele sintetizînd din punct de vedere tehnic modul de îngrijire, regenerare şi exploatare a arboretelor, stabilindu-se cota de tăiere anuală. Deşi volumul total al ex-ploatărilor a întrecut în 1967 pe cel din anul precedent, controlul asupra modului în care s-a executat această operaţie a lăsat, în parte, de dorit. S-au constatat unele neajunsuri şi în ceea ce priveşte gospodărirea masei lemnoase rezultată din exploatarea pădurilor. Sunt numeroase cazurile în care materialele lemnoase circulă nu pe bază de documente legale, uneori organe locale ale administraţiei de stat eliberînd diverse bonuri de mină pentru efectuarea de tăieri şi transporturi de materiale lemnoase în mod nelegal. Valoarea infracţiunilor, contravenţiilor şi a tăierilor nejustificate de arbori în anul trecut atinge aproape cifra de 100.000 de lei. Dintre cauzele care au condus la această situaţie trebuie subliniate cîteva. In primul rînd, nu toate pădurile comunale au asigurată paza cu pădurari, iar unii dintre cei existenţi sunt slab pregătiţi din punct de vedere profesional. O altă sursă a pagubelor o constituie neîncasarea sumelor imputate de organele silvice de control pădurarilor subordonaţi organelor administraţiei locale de stat, precum şi neîncasarea integrală a amenzilor provenite din contravenţii silvice. Organele care răspund la gospodărirea acestor păduri nu în toate cazurile au controlat şi a îndrumat corespunzător activitatea pădurilor de folosinţă comunală; de asemenea, nu în toate locurile s-au constituit comitete de gospodărire silvică comunală, iar acolo unde există, ele nu-şi trăiesc viaţa. Ing. ION SIVU directorul Direcţiei regionale silvice Iaşi (continuare in pag. a 3-a) La ieșirea din schimb. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul V. Koucky In zilele de 12 şi 13 februarie, tovarăşul V. Koucky, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a făcut o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Marţi dimineaţa, oaspetele a fost primit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C. C. al P.C.R., împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Mihai Dalea, secretar al C. C. al P.C.R. La primire au participat dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R. S. Cehoslovace la Bucureşti, şi J. Sedivy, adjunct al şefului secţiei internaţionale a C.C. al P. C. din Cehoslovacia. In timpul şederii în România tovarăşul V. Koucky a avut convorbiri cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil şi Mihai Dalea. La convorbiri au participat tovarăşii Vasile Vlad, şeful secţiei relaţiilor externe a C.C. al P.C.R., dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R. S. Cehoslovace la Bucureşti, J. Sedivy, adjunct al şefului secţiei internaţionale a C.C. al P.C. din Cehoslovacia, şi E. Uivary, activist la secţia internaţională a C.C. al P.C. din Cehoslovacia. In cursul întîlnirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, s-a făcut un schimb de păreri asupra dezvoltării relaţiilor de prietenie dintre cele două partide şi state, precum şi asupra unor probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Marţi după-amiază tovarăşul V. Koucky s-a înapoiat, la Praga. Şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 13 februarie 1968, la Palatul Republicii, a avut loc şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Constanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Constantin Dragan, Suzana Gădea, Nicolae Hudiţeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat proiectele de legi pe care urmează să le prezinte Marii Adunări Naţionale. Astfel, a fost discutat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Constituţie, precum şi proiectul de lege privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In urma discuţiilor ce au avut loc, Consiliul de Stat a hotărît ca aceste proiecte de legi să fie supuse dezbaterii Marii Adunări Naţionale. Una dintre cele mai spectaculoase lucrări de modernizare, care se desfăşoară actualmente in capitala franceză in domeniul transporturilor este, fără îndoială, gara subterană (prima de acest gen in Franţa) care se construieşte sub Gara Austerlitz. Traficul intre Paris, suburbiile sale şi oraşele din împrejurimi (unde locuieşte majoritatea salariaţilor care lucrează în întreprinderile din capitală), inregistrind o creştere permanentă, a impus construirea acestei noi gări. Intr-adevăr, dacă in 1964 traficul gării Austerlitz cu împrejurimile capitalei a însumat 26 milioane de călători. In 1967 numărul lor a crescut la 37 milioane , reprezentind o zecime din totalul călătorilor pe căile ferate franceze. In ce priveşte italicul cu marile linii ale ţării, Gara Austerlitz deserveşte, mai ales în zilele de vacanţă şi de sfîrşit de săptămină, un număr mare de călători — pină la 75.000 pe zi. Gara subterană, situată la 8—14 metri adincime, va deservi in exclusivitate împrejurimile Parisului. Ea va măsura 590 metri lungime, 40 metri lăţime fiind amplasată chiar sub marele hol al actualei constructii, incit va fi foarte uşor să se racordeze viitoarele linii subterane la cele existente deja. Peroanele şi liniile se întind pe o lungime de 890 m, iar galeriile de acces — pe 640 m. Stafia subterană va avea pentru fiecare direcţie de circulaţie cite două linii, deservite de peroane late de 9 m. Un post de comandă automat va asigura dispeceratul traficului. Accesul pe peroanele de plecare sau sosire, cit si legătura cu metroul care trece in imediata apropiere a gării, se va face prin culoare prevăzute cu covoare şi scări rulante, care vor transporta călătorii, tară ca aceştia să depună eforturi deosebite. Gara de la suprafaţă va fi complet degajată de legăturile cu împrejurimile Parisului. Ea dispune de 19 linii, din care cele opt centrale pot fi utilizate atît pentru plecări, cît şi pentru sosiri. Cele 373 itinerarii vor fi dirijate automat. Toate lucrările de construire a Gării subterane sunt executate fără întreruperea circulaţiei la suprafaţă, la adăpostul unor ziduri fixate în pămint, in spatele cărora au fost săpate tranşee late de 80 cm. şi adinei de 0 m„ fără nici o armătură, printr-o nouă tehnică, care foloseşte noroaie foarte grele, aplicate pe pereţii tranşeelor împiedicind prăbuşirea lor. In tranşeea respectivă coboară apoi un dispozitiv metalic, prin care curge betonul, ce împinge treptat noroiul şi o betonează. Noua Gară subterană Austerlitz, a cărei construire a început în 1965, va fi o gară ultramodernă, complet automatizată. Atunci cînd va intra în funcţiune, în martie 1969, ea va oferi călătorilor mijloace mecanizate de acces şi un confort exceptional. G. DASCAL coresp. Agerpres la Paris REPORTAJ PE GLOB PRIN GARA SUBTERANA