Flacăra Iaşului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7144-7168)

1969-09-19 / nr. 7159

A MiI X­V­I Nr. 7159 M­ERI 19 SEPTEMBRIE 1969 4 PAGINI 30 BANI / r Iile Măritoare pentru recolta de an­ şi cea de miine. N­u le irosiţi! Lucrătorii de pe ogoarele judeţului au păşit într-una din perioadele cele mai aglomera­te in treburi ale anului. Pe agenda de lucru a unităţilor agricole primul foc trebuie să-l ocupe In aceste zile insă­­minţările de toamnă. Semnalul pentru declanşarea acţiunii pe întreg cuprinsul judeţului a fost dat. După cum se ştie, s-a indicat ca In funcţie de condiţiile specifice fiecărei zone In unele unităţi să se treacă la semănat mai devreme ca de obicei. Acolo unde s-a ţinut seama de această reco­mandare şi s-au mobilizat de la început toate forţele, bi­­lanţul primelor zile ale cam­paniei este îmbucurător. L­a cooperativa agricolă din Tă­­tăruşi, de exemplu, însămîn­­ţarea griului a fost declanşată de la sftrşitul primei decade a lunii curente. Factorii de conducere din unitate au asi­gurat din vreme toate condi­ţiile necesare bunului mers al campaniei aşa încît mecaniza­torii secţiei I.M.A Paşcani, condusă de M. Marcovschi, şi­­au putut desfăşura activitatea cu randament maxim. Aşa se face că, pînă ieri, aici s-au şi însămînţat mai bine de 300 din totalul de 450 de hectare destinate griului. La fel de a­­vansate sunt şi alte unităţi. Astfel, la cooperativa din Scinteia s-au realizat 250 din cele 550 de hectare, la Oţe­­leni 200 din 550, la Ruginoasa 265 din planul de 700 de hec­tare. In această săptămînă s-a trecut din plin la semănatul griului in numeroase unităţi agricole din întreg Judeţul. In cîteva zile, numai în coope­rativele agricole s-au mai re­alizat încă 5.250 de hectare, cu care proporţia de îndepli­nire a planului urcă la 11 procente. Cu toate acestea se poate aprecia că demarajul In actuala campanie nu este sa­tisfăcător. Nesocotind reco­mandările făcute, mai bine de un sfert din totalul coopera­tivelor agricole n-au insămin­­ţat încă nici un bob. Unele dintre ele (C.A.P. din Mogo­­şeşti-Siret, Valea-Seacă, Sco­­binţi, Cepleniţa) sunt situate chiar în partea nordică a ju­deţului, unde se putea trece la acţiune de mai bine de o săptămină. Destule alte unităţi (Perieni, Forăşti, Spineni ş.a.) au insămintate cu greu suprafeţe foarte mici. Din păcate şi la cultura orzului, care trebuia de mult semăna­tă, situaţia se menţine cu to­tul nesatisfăcătoare. Până a­­cum nu s-a realizat decit o cincime din suprafaţa planifi­cată, lucru explicabil dacă menţionăm că circa două tre­imi din numărul cooperativelor nici n-au Început insăminţa­­rea acestei culturi. Trebuie să se înţeleagă că a sosit momentul să se ac­ţioneze energic peste tot In judeţ In vederea accelerării la maximum a ritmului de lu­cru. Aceasta presupune, In primul rînd, o perfectă or­ganizare a muncii şi măsuri operative care să asigure o permamentă funcţionare a trac­toarelor şi maşinilor. Trebuie să atragem din nou atenţia a­­supra faptului că nici In pre­zent pregătirile pentru cam­panie nu sunt încheiate In toa­te unităţile. Există încă, pe alocuri, cantităţi destul de mari de seminţe necondiţiona­te. Pe de altă parte, o serie de cooperative cu deficit de seminţe Întîrzie in mod ne­­justificat să-şi ridice de la în­treprinderile Agrosem şi I.V.C. cantităţile repartizate pentru acoperirea necesarului. Se ştie prea bine că una din con­diţiile esenţiale pentru obţine­rea unor recolte bogate este să se asigure la însămînţat numărul optim de boabe ger­­minabile la metrul pătrat. Pentru aceasta este neapărată nevoie să se folosească numai seminţe cu însuşiri corespun­zătoare atestate de laboratorul judeţean. Reamintim această obligaţie întrucît sunt frecven­te cazurile cînd probele ana­lizate nu corespund sub ra­portul germinaţiei. Se impun, de asemenea, noi măsuri pen­tru asigurarea frontului de lucru­ necesar agregatelor de semănat. Dacă unele coopera­tive au deja întreaga supra­faţă, sau cea mai mare parte din ea, pregătită, multe altele sunt foarte înttrziate în a­­ceastă privinţă. La Grajduri, bunăoară, nu e asigurat patul germinativ decit pe 20 de hectare, la Conteşti pe #7, la Schitu-Duca pe 50 de hectare, iar seria unor asemenea e­­xemple poate fi continuată. Mai grav este că în unele unităţi (C.A.P. din Bîrnova, Uricani, Stolniceni-Prăjescu, Lunca-Paşcani etc.) o bună parte din terenurile ce ur­mează a fi însămînţate în a­ C. G. (continuare In pag. a 3-a) ■ Cînd semnalul de începere a semă­natului nu e peste tot recepţionat ■ Start la culesul porumbului pentru boabe ■ De ce întîrzie recoltarea celorlalte culturi? Toamna oferă furaje, dar... nu le şi însilozează Imagine din Iaşi Foto: L. Stratulat — corespondent Depoul C.F.R. Paşcani Productivitatea depăşită cu 12,7 Bilanţul încheiat la sfirşitul primelor 8 luni ale anului la Depoul C.F.R. Paşcani este e­­dificator pentru grija deose­bită ce se acordă aici folo­sirii cit mai depline a parcu­lui de locomotive, prin re­­morcarea de trenuri cu to­naj sporit, respectarea turni­­surilor grafice, evitarea curse­lor izolate, buna întreţinere a parcului. In această perioadă, planul producţiei globale a fost de­păşit cu aproape 10 la sută, ca urmare a creşterii produc­tivităţii muncii cu 12,7 la su­tă peste prevederi. De men­ţionat e şi faptul că­­ au fost realizate şi unele succese în reducerea preţului de cost cheltuielile fiind cu peste 1.309.000 de lei mai mici faţă de plan. muncii la sută Buna calitate a firelor concentrează permanent aten­ția Aurelei Iacob d­in secția tricotat a Fabricii de trico­taje „Moldova" din Iași., Foto: V. Botoşanu Visele se nasc spre împlinire O­mul care mi pon­eşte i­n casă are In jur de 50 de ani. E mărunţei la trup, dar ager ca o şoplrlă şi are nişte ochi care parcă rid tot timpul, scăldaţi intr-o pînză uşoară de apă. Mă pof­teşte să stau pe unul dintre scaunele de curind cumpărate ,o dată cu mo­bila" şl se scuză pentru­­olecuţă". Cind revine, mă găseşte cercetindu-l cărfile aranjate ,ca la bibliotecă d­in­tr-un dulap, îmi explică : — Am cam puţine, că doar In ulti­mul timp am Început să cumpăr, mai mult de pe la Paşcani, fiindcă la noi nu prea vine ce căutăm. Alături de poeziile lui Eminescu şi Coşbuc, văd .Baltagul" Iul Sadoveanu şl „Moromeţii" lul Marin Preda şi dau de-o carte cu foile Îngălbenite ca frun­­zele de nuc toamna, fără tartare şi cu cîteva pagini lipsă. — Asta-i o carte despre haiducii din vechime — Îmi explică omul. O am de la bunicu-meu. El ştia vreo două clase primare, da’ li plăcea tare mult cartea. Atita avea la viata lui; o citea In­­tr-una: dacă astăzi o termina, mline o lua de la capăt. De fapt, ar îl putut s-o spună pe de rost, da' avea el plă­cerea să-şi umezească viciul degetelor şi s-o răsfoiască. Uneori Îmi citea şi mie şi-mi zicea: ./-auzi, Gheorghe, ce inimos sună fila cind o Întorci. Parcă ar 11 foşnet de pădure. De altfel, să știi tu, băiete, că foile din lemn de co­pac Îs făcute I poate că de aceea su­sură aşa de frumos cind le Întorci"... Umblu prin comuna Valea-Seacă și In minte Imi stăruie cartea­­despre hai­duci, una dintre puţinele care interve­­neau, ca nişte adieri răcoroase, In viaţa oamenilor de odinioară din aceste şi din alte locuri. Trec pragul mai multor case şi aproape că nu găsesc una fără cărţi. Sub acoperişul bibliotecii comu­nale, instalată nu demult intr-un local ridicat prin contribuţia voluntară bă­nească şi în muncă a sătenilor, mii de Carnet de reporter volume sunt Împrumutate de către tot mai mulţi cititori, care se apleacă,­in ceasurile libere, deasupra foilor foş­nind a pădure ca deasupra unor izvoa­re de lumină. Discut cu oamenii şi aflu că organele locale de partid (secretarul comitetu­lui comunal Adrian Nechifor)­­şi de stat (primarul comunei Gheorghe Ro­man) au tragere de inimă şi dovedesc mult interes pentru viaţa materială şi spirituală a comunei. Dacă discuţi cu cei doi factori de răspundere, afli că sătenii din comuna Valea-Seacă sunt oameni destoinici, caracterizaţi, intre altele, de o mare sete de cunoaştere. Fapt care şi explică, de altfel, afluenţa la manifestările căminului cultural, la filmele care rulează la cele trei cine­matografe din comună, la bibliotecă. Numai la filme merg anual circa 25.000 de spectatori, cifră care, un alt context social, ar părea de domeniul irealului. Am avut prilejul să asist la spec­tacole date de formaţiile din comună. Corul din Valea-Seacă, brigada artis­tică din Conţeşti, formaţiile folclorice şi de teatru popular „Rundurile“ din Topile,­­Malanca" din Valea-Seacă, „Struţul" din Conteşti, „Ilenii“ din To­pile ş.a. lşi incintă, cu fiecare program, spectatorii. Solista de muzică populară Maria Rusu, finalistă a celui de al IX-lea Concurs al artiştilor amatori, aici işi are baştina. Impresionantă este împletirea armonioasă a repertoriului tradiţional, cu bogată esenţă folclorică, cu cele mai noi creaţii. Nu cu mult timp în urmă, televizorul era, in min­tea oamenilor, doar un vis frumos. Recent, artiştii amatori de aici au fil­mat pentru televiziune, iar consătenii lor li vor putea vedea aevea pe mi­cile ecrane. Componenţi ai formaţiilor artistice ca fraţii Butnaru, Manole Bita, Miluţă Chiriac — tofi Împreună cu so­ţiile lor — Vasile Mormei, Vasile Das­­călu, Dumitru Ungureanu, Mihai Bran, Vasile Mihăilă şi mulţi alţii se bucură de aprecieri unanime. V. FILIP (continuare in pag. a 3-a) Proletari din toate tárile, uniţi-vá! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Schimb de experienţă In zilele de 22 şi 23 sep­tembrie, oraşul Iaşi va fi găz­­da unei interesante manifes­tări. Este vorba despre un schimb de experienţă organi­zat de către comitetul Uniu­nii sindicatelor din Invăţă­­mînt şi cultură pe tema con­tribuţiei sindicatelor din Invă­­ţămîntul superior la buna desfăşurare a procesului in­­structiv-educativ şi la rezol­varea problemelor gospodă­­­reşti. La acest schimb de expe­rienţă participă reprezentanţi ai comitetelor sindicatelor din institutele de învăţămînt su­perior din ţară, ai comitetu­lui­ Uniunii sindicatelor din învățămînt şi cultură şi Mi­nisterului Invățămlntului. ^ 1 a ■ ■ 9 in pagina a 4-a I In Adunarea Generală a O. N. U. Au început dezbaterile de politică generală . Armata argentiniană a preluat controlul în orașul Rosario ■ ÎN ŢARĂ NOI UNITĂŢI INDUSTRIALE La Buzău a început tur­narea fundaţiilor unui nou obiectiv Industrial — pri­mul din zona de vest a o­­raşului: întreprinderea de prefabricate din beton­ ar­­mat, a cărei producţie va fi, incepind cu anul viitor, de circa 100.000 metri cubi. Noua întreprindere se înscrie în procesul intens de industrializare pe care îl cunoaşte oraşul Buzău în ultimii ani. Pe lingă extin­derea şi modernizarea uzi­nei de sîrmă şi produse din sîrmă, a uzinei de pre­lucrare a maselor plastice se ridică noi obiective in­dustriale, fabrica de pro­duse ceramice, cea mai mare de acest fel din ţară şi fabrica de produse lac­tate. * A început producţia In noua hală de prelucrări mecanice şi montaj a Fa­bricii de rulmenţi din Bir­­lad. Ocupînd o suprafaţă de aproape 12.000 m.p­., noua construcţie, prima din ce­le prevăzute In planul de extindere a cunoscutei în­treprinderi, a fost dotată cu maşini şi utilaje de înalt nivel tehnic, cu un flux tehnologic perfecţionat. A fost terminată şi noua hală de forje şi nu de mult a început construcţia noii turnătorii. * O nouă fabrică de pro­duse de franzelărie a fost construită şi dată în ex­ploatare la Braşov. Ea este dotată cu cuptoare tunel şl maşini agregat realizate In cea mai mare parte In ţa­ră. Procesul de producţie este complet mecanizat. Fabri­ca realizează 10 tone de sortimente de franzelărie pe zi. (Agerpres) ■■a■ Aţi frecventat cursurile de la CEPECA. Cind se vor culege roadele ? Centrul de perfecţionare a pregătirii cadrelor de condu­cere din întreprinderi (CEPECA Bucureşti) se bucură astăzi de un binemeritat prestigiu în rin­­dul specialiştilor şi al tuturor cadrelor ce lucrează în econo­mie sau alte domenii de activi­tate. Este un centru naţional, unde participă cadre din toate colţu­rile ţării. Din sectoarele eco­nomice ale judeţului nostru au frecventat cursurile de la CE­PECA 52 de cadre de condu­cere. Intr-o anchetă recentă am in­­cercat să aflăm ce transfor­mări s-au produs în concepţia şi activitatea lor, să observăm dacă întreprinderile din care au plecat au beneficiat cu ceva, dacă au cules roadele scon­tate. Ancheta noastră prin cîteva întreprinderi (Fabrica de trico­taje „Moldova", Fabrica „Ţesă­­tura", I.R.A. ş.a.) ne-a oferit unele concluzii nu prea îmbu­curătoare. Conceptele şi prac­ticile difuzate de experţii cen­trului nu sunt aplicate la con­diţiile concrete din întreprin­deri, se manifestă, uneori, o teamă nejustificată faţă de nou, iar in alte cazuri cadrele ce au primit mandatul colectivelor lor de a-şi însuşi noutăţi, nu reuşesc să se facă înţelese nici de colaboratori sau de subal­terni, nici de forurile superioa­re întreprinderii. Fără intenţia de a minima­liza unele rezultate pozitive, se poate aprecia că fructificarea bagajului de cunoştinţe căpă­tat la CEPECA se face în foar­te mică măsură, în unele cazuri neputîndu-se vorbi de aşa ceva. Mai mult, nu se urmăreşte mo­dul cum aceste cadre transpun în viaţa unităţii NOUL. Cauze şi justificări ni s-au oferit des­tule. Ancheta a scos în evidenţă atît cauze obiective, cît şi su­biective ale situaţiei actuale ne­satisfăcătoare. O primă consta­tare vizează cadrul organizato­ric, mai exact neconcordanţa specialităţii şi locului de mun- Anchetă economică că al cadrelor selecţionate din întreprinderi cu tematica abor­dată în cadrul cursurilor frec­ventate la CEPECA. De pildă, tovarăşul Socrate Gavală, de la Direcţia regională C.F.R. Iaşi, a frecventat şapte săptămini cursul de specializare în prelu­crarea automată a datelor (a­­nalişti de sisteme), deşi este şeful serviciului de planifica­re. Nu era oare mai aproape de preocupările sale curente o specializare în organizarea pro­ducţiei şi a muncii ? Alt exem­plu. Ing. Leon Braunstein, şeful serviciului de organizare a producţiei de la I.R.A., a frec­ventat cursurile referitoare la studiul muncii, deşi de un mai real şi imediat folos pentru înt­­reprindere ar fi fost cele care vizau programarea operativă şi urmărirea producţiei,­ organizt­­­rea transportului intern sau al­tele de această natură. Să ne mai mire lipsa de preocupare a cursanţilor după sosirea lor în întreprinderi . Discuţiile purtate au pus în evidenţă şi una din cauzele a­­cestei nejudicioase programări. - Nu întreprinderea noastră a stabilit cursul la care să mergem - spunea ing. L. Braun­stein , ci organul nostru tu­telar, Ministerul Transporturilor. Pentru mine, deci şi pentru în­treprindere, mai oportune și u­­tile ar fi fost cursurile de or­ganizare propriu-risă a produc­ţiei.­­ Cauza este clară. Repartizarea se face de minister la întim­­plare, urmărindu-se doar com­pletarea numărului programat de cursanţi. Asemenea răspun­suri am primit în toate între­prinderile prin care am mers. Considerăm că toate eforturile Eugeniu ZIDĂRIŢA (continuare în pag. a 3-a) Demonstraţie de curaj. Foto: S. Laurian corespondent ORIZONTUL FAMILIEI ...................~«r 1 1 .....—..................... .................—................................... Unde duce lipsa de umanitate In orînduirea noastră, dez­voltarea şl consolidarea fami­liei constituie o preocupare de mare importanţă « statu­lui, a societăţii în ansamblul său. Ocrotirea familiei, apă­rarea intereselor mamei şi copilului reprezintă un prin­cipiu constituţional care stă la baza întregii reglementări a relaţiilor de familie şi a tuturor măsuri­lor de ordin econo­mic şi social desti­nate să întărească a­­ceastă celulă de bază a societăţii noastre. Aceste prin­cipii, consacrate în legea fundamentală a ţării noastre şi în Codul familiei, reflec­tă concepţia morală socialistă, cu privire nouă, la că­sătorie şi raporturile de fa­milie. Se constată uneori abateri grave de la principiile morale ce stau la baza vieţii de fa­milie în societatea noastră, abateri ce reprezintă, în ace­laşi timp, şi încălcări ale normelor legale în vigoare. De o asemenea abatere se face vinovat şi Ioan Hara­­bara, merceolog la Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum. După nenumărate ac­te de violenţă, de jigniri şi ameninţări I.H. a determinat-o (acesta-i cuvîntul) pe soţia sa să părăsească căminul con­jugal din Iaşi, aleea Decebal nr. 15, în care locuiau de mai bine de 3 ani. — Cînd m-am căsătorit cu Elena, ne spunea I.H., eu lo­cuiam deja în acest aparta­ment. Ea nu are nici un drept asupra locuinţei. Iată cum un om, în cazul de faţă I.H., înţelege să se folosească de bunul statului ca de un bun al său. Legea nr. 10 din 1968 spune destul de clar : ....locuinţa este atri­buită nu numai titularului or­­dinului de repartiţie, ci tu­turor membrilor familiei care au drepturi egale asupra lo­cuinței". Dispozițiunile art. 18 din aceeași lege precizează că nici o persoană nu poate fi evacuată din spațiul ce-1 ocupă decit printr-o hotărtre a Instantei judecătorești. — Eu nu mi-am alungat soția — a continuat I.H. Ea a părăsit domiciliul! Şi ca să ne convingă că e vorba la mijloc de o pără­sire de domiciliu din partea soţiei, I.H. ne promite că ne va pune la dispoziţie un proces-verbal încheiat „intre mine si soţie in prezenta u­­nor vecini". Aceasta a fost doar o promisiune fiindcă în realitate I.H. nu ne-a mai pus la dispoziţie acest aşa-zis „document important" care de Andrei BRATU (continuare in pag. a 2-a) ■ O sofie a părăsit căminul conjugal De ce ? n Soful o acuză. Acuzafiile sunt false ■ Legea prevede o pedeapsă aspră A In pag. a 3-a ■ VIAŢA DE PARTID Conducerea lu­crărilor agrico­le se face în deplină cunoş­tinţă de cauză, tovarăşe secre­tar al comite­tului comunal de partid! ■ ■ ■

Next