Flacăra Iaşului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7144-7168)
1969-09-19 / nr. 7159
A MiI XVI Nr. 7159 MERI 19 SEPTEMBRIE 1969 4 PAGINI 30 BANI / r Iile Măritoare pentru recolta de an şi cea de miine. Nu le irosiţi! Lucrătorii de pe ogoarele judeţului au păşit într-una din perioadele cele mai aglomerate in treburi ale anului. Pe agenda de lucru a unităţilor agricole primul foc trebuie să-l ocupe In aceste zile insăminţările de toamnă. Semnalul pentru declanşarea acţiunii pe întreg cuprinsul judeţului a fost dat. După cum se ştie, s-a indicat ca In funcţie de condiţiile specifice fiecărei zone In unele unităţi să se treacă la semănat mai devreme ca de obicei. Acolo unde s-a ţinut seama de această recomandare şi s-au mobilizat de la început toate forţele, bilanţul primelor zile ale campaniei este îmbucurător. La cooperativa agricolă din Tătăruşi, de exemplu, însămînţarea griului a fost declanşată de la sftrşitul primei decade a lunii curente. Factorii de conducere din unitate au asigurat din vreme toate condiţiile necesare bunului mers al campaniei aşa încît mecanizatorii secţiei I.M.A Paşcani, condusă de M. Marcovschi, şiau putut desfăşura activitatea cu randament maxim. Aşa se face că, pînă ieri, aici s-au şi însămînţat mai bine de 300 din totalul de 450 de hectare destinate griului. La fel de avansate sunt şi alte unităţi. Astfel, la cooperativa din Scinteia s-au realizat 250 din cele 550 de hectare, la Oţeleni 200 din 550, la Ruginoasa 265 din planul de 700 de hectare. In această săptămînă s-a trecut din plin la semănatul griului in numeroase unităţi agricole din întreg Judeţul. In cîteva zile, numai în cooperativele agricole s-au mai realizat încă 5.250 de hectare, cu care proporţia de îndeplinire a planului urcă la 11 procente. Cu toate acestea se poate aprecia că demarajul In actuala campanie nu este satisfăcător. Nesocotind recomandările făcute, mai bine de un sfert din totalul cooperativelor agricole n-au insăminţat încă nici un bob. Unele dintre ele (C.A.P. din Mogoşeşti-Siret, Valea-Seacă, Scobinţi, Cepleniţa) sunt situate chiar în partea nordică a judeţului, unde se putea trece la acţiune de mai bine de o săptămină. Destule alte unităţi (Perieni, Forăşti, Spineni ş.a.) au insămintate cu greu suprafeţe foarte mici. Din păcate şi la cultura orzului, care trebuia de mult semănată, situaţia se menţine cu totul nesatisfăcătoare. Până acum nu s-a realizat decit o cincime din suprafaţa planificată, lucru explicabil dacă menţionăm că circa două treimi din numărul cooperativelor nici n-au Început insăminţarea acestei culturi. Trebuie să se înţeleagă că a sosit momentul să se acţioneze energic peste tot In judeţ In vederea accelerării la maximum a ritmului de lucru. Aceasta presupune, In primul rînd, o perfectă organizare a muncii şi măsuri operative care să asigure o permamentă funcţionare a tractoarelor şi maşinilor. Trebuie să atragem din nou atenţia asupra faptului că nici In prezent pregătirile pentru campanie nu sunt încheiate In toate unităţile. Există încă, pe alocuri, cantităţi destul de mari de seminţe necondiţionate. Pe de altă parte, o serie de cooperative cu deficit de seminţe Întîrzie in mod nejustificat să-şi ridice de la întreprinderile Agrosem şi I.V.C. cantităţile repartizate pentru acoperirea necesarului. Se ştie prea bine că una din condiţiile esenţiale pentru obţinerea unor recolte bogate este să se asigure la însămînţat numărul optim de boabe germinabile la metrul pătrat. Pentru aceasta este neapărată nevoie să se folosească numai seminţe cu însuşiri corespunzătoare atestate de laboratorul judeţean. Reamintim această obligaţie întrucît sunt frecvente cazurile cînd probele analizate nu corespund sub raportul germinaţiei. Se impun, de asemenea, noi măsuri pentru asigurarea frontului de lucru necesar agregatelor de semănat. Dacă unele cooperative au deja întreaga suprafaţă, sau cea mai mare parte din ea, pregătită, multe altele sunt foarte înttrziate în această privinţă. La Grajduri, bunăoară, nu e asigurat patul germinativ decit pe 20 de hectare, la Conteşti pe #7, la Schitu-Duca pe 50 de hectare, iar seria unor asemenea exemple poate fi continuată. Mai grav este că în unele unităţi (C.A.P. din Bîrnova, Uricani, Stolniceni-Prăjescu, Lunca-Paşcani etc.) o bună parte din terenurile ce urmează a fi însămînţate în a C. G. (continuare In pag. a 3-a) ■ Cînd semnalul de începere a semănatului nu e peste tot recepţionat ■ Start la culesul porumbului pentru boabe ■ De ce întîrzie recoltarea celorlalte culturi? Toamna oferă furaje, dar... nu le şi însilozează Imagine din Iaşi Foto: L. Stratulat — corespondent Depoul C.F.R. Paşcani Productivitatea depăşită cu 12,7 Bilanţul încheiat la sfirşitul primelor 8 luni ale anului la Depoul C.F.R. Paşcani este edificator pentru grija deosebită ce se acordă aici folosirii cit mai depline a parcului de locomotive, prin remorcarea de trenuri cu tonaj sporit, respectarea turnisurilor grafice, evitarea curselor izolate, buna întreţinere a parcului. In această perioadă, planul producţiei globale a fost depăşit cu aproape 10 la sută, ca urmare a creşterii productivităţii muncii cu 12,7 la sută peste prevederi. De menţionat e şi faptul că au fost realizate şi unele succese în reducerea preţului de cost cheltuielile fiind cu peste 1.309.000 de lei mai mici faţă de plan. muncii la sută Buna calitate a firelor concentrează permanent atenția Aurelei Iacob din secția tricotat a Fabricii de tricotaje „Moldova" din Iași., Foto: V. Botoşanu Visele se nasc spre împlinire Omul care mi poneşte in casă are In jur de 50 de ani. E mărunţei la trup, dar ager ca o şoplrlă şi are nişte ochi care parcă rid tot timpul, scăldaţi intr-o pînză uşoară de apă. Mă pofteşte să stau pe unul dintre scaunele de curind cumpărate ,o dată cu mobila" şl se scuză pentruolecuţă". Cind revine, mă găseşte cercetindu-l cărfile aranjate ,ca la bibliotecă dintr-un dulap, îmi explică : — Am cam puţine, că doar In ultimul timp am Început să cumpăr, mai mult de pe la Paşcani, fiindcă la noi nu prea vine ce căutăm. Alături de poeziile lui Eminescu şi Coşbuc, văd .Baltagul" Iul Sadoveanu şl „Moromeţii" lul Marin Preda şi dau de-o carte cu foile Îngălbenite ca frunzele de nuc toamna, fără tartare şi cu cîteva pagini lipsă. — Asta-i o carte despre haiducii din vechime — Îmi explică omul. O am de la bunicu-meu. El ştia vreo două clase primare, da’ li plăcea tare mult cartea. Atita avea la viata lui; o citea Intr-una: dacă astăzi o termina, mline o lua de la capăt. De fapt, ar îl putut s-o spună pe de rost, da' avea el plăcerea să-şi umezească viciul degetelor şi s-o răsfoiască. Uneori Îmi citea şi mie şi-mi zicea: ./-auzi, Gheorghe, ce inimos sună fila cind o Întorci. Parcă ar 11 foşnet de pădure. De altfel, să știi tu, băiete, că foile din lemn de copac Îs făcute I poate că de aceea susură aşa de frumos cind le Întorci"... Umblu prin comuna Valea-Seacă și In minte Imi stăruie carteadespre haiduci, una dintre puţinele care interveneau, ca nişte adieri răcoroase, In viaţa oamenilor de odinioară din aceste şi din alte locuri. Trec pragul mai multor case şi aproape că nu găsesc una fără cărţi. Sub acoperişul bibliotecii comunale, instalată nu demult intr-un local ridicat prin contribuţia voluntară bănească şi în muncă a sătenilor, mii de Carnet de reporter volume sunt Împrumutate de către tot mai mulţi cititori, care se apleacă,in ceasurile libere, deasupra foilor foşnind a pădure ca deasupra unor izvoare de lumină. Discut cu oamenii şi aflu că organele locale de partid (secretarul comitetului comunal Adrian Nechifor)şi de stat (primarul comunei Gheorghe Roman) au tragere de inimă şi dovedesc mult interes pentru viaţa materială şi spirituală a comunei. Dacă discuţi cu cei doi factori de răspundere, afli că sătenii din comuna Valea-Seacă sunt oameni destoinici, caracterizaţi, intre altele, de o mare sete de cunoaştere. Fapt care şi explică, de altfel, afluenţa la manifestările căminului cultural, la filmele care rulează la cele trei cinematografe din comună, la bibliotecă. Numai la filme merg anual circa 25.000 de spectatori, cifră care, un alt context social, ar părea de domeniul irealului. Am avut prilejul să asist la spectacole date de formaţiile din comună. Corul din Valea-Seacă, brigada artistică din Conţeşti, formaţiile folclorice şi de teatru popular „Rundurile“ din Topile,Malanca" din Valea-Seacă, „Struţul" din Conteşti, „Ilenii“ din Topile ş.a. lşi incintă, cu fiecare program, spectatorii. Solista de muzică populară Maria Rusu, finalistă a celui de al IX-lea Concurs al artiştilor amatori, aici işi are baştina. Impresionantă este împletirea armonioasă a repertoriului tradiţional, cu bogată esenţă folclorică, cu cele mai noi creaţii. Nu cu mult timp în urmă, televizorul era, in mintea oamenilor, doar un vis frumos. Recent, artiştii amatori de aici au filmat pentru televiziune, iar consătenii lor li vor putea vedea aevea pe micile ecrane. Componenţi ai formaţiilor artistice ca fraţii Butnaru, Manole Bita, Miluţă Chiriac — tofi Împreună cu soţiile lor — Vasile Mormei, Vasile Dascălu, Dumitru Ungureanu, Mihai Bran, Vasile Mihăilă şi mulţi alţii se bucură de aprecieri unanime. V. FILIP (continuare in pag. a 3-a) Proletari din toate tárile, uniţi-vá! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Schimb de experienţă In zilele de 22 şi 23 septembrie, oraşul Iaşi va fi găzda unei interesante manifestări. Este vorba despre un schimb de experienţă organizat de către comitetul Uniunii sindicatelor din Invăţămînt şi cultură pe tema contribuţiei sindicatelor din Invăţămîntul superior la buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ şi la rezolvarea problemelor gospodăreşti. La acest schimb de experienţă participă reprezentanţi ai comitetelor sindicatelor din institutele de învăţămînt superior din ţară, ai comitetului Uniunii sindicatelor din învățămînt şi cultură şi Ministerului Invățămlntului. ^ 1 a ■ ■ 9 in pagina a 4-a I In Adunarea Generală a O. N. U. Au început dezbaterile de politică generală . Armata argentiniană a preluat controlul în orașul Rosario ■ ÎN ŢARĂ NOI UNITĂŢI INDUSTRIALE La Buzău a început turnarea fundaţiilor unui nou obiectiv Industrial — primul din zona de vest a oraşului: întreprinderea de prefabricate din beton armat, a cărei producţie va fi, incepind cu anul viitor, de circa 100.000 metri cubi. Noua întreprindere se înscrie în procesul intens de industrializare pe care îl cunoaşte oraşul Buzău în ultimii ani. Pe lingă extinderea şi modernizarea uzinei de sîrmă şi produse din sîrmă, a uzinei de prelucrare a maselor plastice se ridică noi obiective industriale, fabrica de produse ceramice, cea mai mare de acest fel din ţară şi fabrica de produse lactate. * A început producţia In noua hală de prelucrări mecanice şi montaj a Fabricii de rulmenţi din Birlad. Ocupînd o suprafaţă de aproape 12.000 m.p., noua construcţie, prima din cele prevăzute In planul de extindere a cunoscutei întreprinderi, a fost dotată cu maşini şi utilaje de înalt nivel tehnic, cu un flux tehnologic perfecţionat. A fost terminată şi noua hală de forje şi nu de mult a început construcţia noii turnătorii. * O nouă fabrică de produse de franzelărie a fost construită şi dată în exploatare la Braşov. Ea este dotată cu cuptoare tunel şl maşini agregat realizate In cea mai mare parte In ţară. Procesul de producţie este complet mecanizat. Fabrica realizează 10 tone de sortimente de franzelărie pe zi. (Agerpres) ■■a■ Aţi frecventat cursurile de la CEPECA. Cind se vor culege roadele ? Centrul de perfecţionare a pregătirii cadrelor de conducere din întreprinderi (CEPECA Bucureşti) se bucură astăzi de un binemeritat prestigiu în rindul specialiştilor şi al tuturor cadrelor ce lucrează în economie sau alte domenii de activitate. Este un centru naţional, unde participă cadre din toate colţurile ţării. Din sectoarele economice ale judeţului nostru au frecventat cursurile de la CEPECA 52 de cadre de conducere. Intr-o anchetă recentă am incercat să aflăm ce transformări s-au produs în concepţia şi activitatea lor, să observăm dacă întreprinderile din care au plecat au beneficiat cu ceva, dacă au cules roadele scontate. Ancheta noastră prin cîteva întreprinderi (Fabrica de tricotaje „Moldova", Fabrica „Ţesătura", I.R.A. ş.a.) ne-a oferit unele concluzii nu prea îmbucurătoare. Conceptele şi practicile difuzate de experţii centrului nu sunt aplicate la condiţiile concrete din întreprinderi, se manifestă, uneori, o teamă nejustificată faţă de nou, iar in alte cazuri cadrele ce au primit mandatul colectivelor lor de a-şi însuşi noutăţi, nu reuşesc să se facă înţelese nici de colaboratori sau de subalterni, nici de forurile superioare întreprinderii. Fără intenţia de a minimaliza unele rezultate pozitive, se poate aprecia că fructificarea bagajului de cunoştinţe căpătat la CEPECA se face în foarte mică măsură, în unele cazuri neputîndu-se vorbi de aşa ceva. Mai mult, nu se urmăreşte modul cum aceste cadre transpun în viaţa unităţii NOUL. Cauze şi justificări ni s-au oferit destule. Ancheta a scos în evidenţă atît cauze obiective, cît şi subiective ale situaţiei actuale nesatisfăcătoare. O primă constatare vizează cadrul organizatoric, mai exact neconcordanţa specialităţii şi locului de mun- Anchetă economică că al cadrelor selecţionate din întreprinderi cu tematica abordată în cadrul cursurilor frecventate la CEPECA. De pildă, tovarăşul Socrate Gavală, de la Direcţia regională C.F.R. Iaşi, a frecventat şapte săptămini cursul de specializare în prelucrarea automată a datelor (analişti de sisteme), deşi este şeful serviciului de planificare. Nu era oare mai aproape de preocupările sale curente o specializare în organizarea producţiei şi a muncii ? Alt exemplu. Ing. Leon Braunstein, şeful serviciului de organizare a producţiei de la I.R.A., a frecventat cursurile referitoare la studiul muncii, deşi de un mai real şi imediat folos pentru întreprindere ar fi fost cele care vizau programarea operativă şi urmărirea producţiei, organiztrea transportului intern sau altele de această natură. Să ne mai mire lipsa de preocupare a cursanţilor după sosirea lor în întreprinderi . Discuţiile purtate au pus în evidenţă şi una din cauzele acestei nejudicioase programări. - Nu întreprinderea noastră a stabilit cursul la care să mergem - spunea ing. L. Braunstein , ci organul nostru tutelar, Ministerul Transporturilor. Pentru mine, deci şi pentru întreprindere, mai oportune și utile ar fi fost cursurile de organizare propriu-risă a producţiei. Cauza este clară. Repartizarea se face de minister la întimplare, urmărindu-se doar completarea numărului programat de cursanţi. Asemenea răspunsuri am primit în toate întreprinderile prin care am mers. Considerăm că toate eforturile Eugeniu ZIDĂRIŢA (continuare în pag. a 3-a) Demonstraţie de curaj. Foto: S. Laurian corespondent ORIZONTUL FAMILIEI ...................~«r 1 1 .....—..................... .................—................................... Unde duce lipsa de umanitate In orînduirea noastră, dezvoltarea şl consolidarea familiei constituie o preocupare de mare importanţă « statului, a societăţii în ansamblul său. Ocrotirea familiei, apărarea intereselor mamei şi copilului reprezintă un principiu constituţional care stă la baza întregii reglementări a relaţiilor de familie şi a tuturor măsurilor de ordin economic şi social destinate să întărească această celulă de bază a societăţii noastre. Aceste principii, consacrate în legea fundamentală a ţării noastre şi în Codul familiei, reflectă concepţia morală socialistă, cu privire nouă, la căsătorie şi raporturile de familie. Se constată uneori abateri grave de la principiile morale ce stau la baza vieţii de familie în societatea noastră, abateri ce reprezintă, în acelaşi timp, şi încălcări ale normelor legale în vigoare. De o asemenea abatere se face vinovat şi Ioan Harabara, merceolog la Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum. După nenumărate acte de violenţă, de jigniri şi ameninţări I.H. a determinat-o (acesta-i cuvîntul) pe soţia sa să părăsească căminul conjugal din Iaşi, aleea Decebal nr. 15, în care locuiau de mai bine de 3 ani. — Cînd m-am căsătorit cu Elena, ne spunea I.H., eu locuiam deja în acest apartament. Ea nu are nici un drept asupra locuinţei. Iată cum un om, în cazul de faţă I.H., înţelege să se folosească de bunul statului ca de un bun al său. Legea nr. 10 din 1968 spune destul de clar : ....locuinţa este atribuită nu numai titularului ordinului de repartiţie, ci tuturor membrilor familiei care au drepturi egale asupra locuinței". Dispozițiunile art. 18 din aceeași lege precizează că nici o persoană nu poate fi evacuată din spațiul ce-1 ocupă decit printr-o hotărtre a Instantei judecătorești. — Eu nu mi-am alungat soția — a continuat I.H. Ea a părăsit domiciliul! Şi ca să ne convingă că e vorba la mijloc de o părăsire de domiciliu din partea soţiei, I.H. ne promite că ne va pune la dispoziţie un proces-verbal încheiat „intre mine si soţie in prezenta unor vecini". Aceasta a fost doar o promisiune fiindcă în realitate I.H. nu ne-a mai pus la dispoziţie acest aşa-zis „document important" care de Andrei BRATU (continuare in pag. a 2-a) ■ O sofie a părăsit căminul conjugal De ce ? n Soful o acuză. Acuzafiile sunt false ■ Legea prevede o pedeapsă aspră A In pag. a 3-a ■ VIAŢA DE PARTID Conducerea lucrărilor agricole se face în deplină cunoştinţă de cauză, tovarăşe secretar al comitetului comunal de partid! ■ ■ ■