Flacăra Iaşului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7169-7195)

1969-10-09 / nr. 7176

ANUL XXTI, Nr. 7176 JOI 9 OCTOMBRIE 1969 4 PAGINI 30 RAM Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean TIMPUL m­­StrAlM­A cu haxihuri de randament LA CULES $1 SEMĂNAT! In atenţie, cooperativele agricole codaşe! In aceste zile de toamnă îngăduitoare In ce priveşte tem­peratura şi precipitaţiile pentru o serie de culturi şi vitrege pentru unele lucrări, pe ogoarele judeţului nostru se desfă­şoară o activitate febrilă pentru a asigura încheierea la timp şi în bune condiţii a tuturor lucrărilor agricole de sezon. Se constată că pînă in prezent s-a lucrat intr-un ritm accelerat în această campanie, îndeosebi în întreprinderile agricole de stat. Din păcate, însă, cu tot timpul înaintat, in cooperativele agricole se observă, în ansamblu, serioase restanţe faţă de coranic la recoltarea şi desfătatul porumbului, la treieratul florii­­soarelui, precum şi la însilozarea furajelor. Intreprinderile a­­gricole de stat care sunt pe punctul de a încheia însămînţă­­rile, datorită unei bune organizări a muncii se găsesc într-un stadiu destul de avansat şi cu recoltările, obţinînd o producţie medie la hectar de peste 3.400 kg. la porumbul boabe, 1.200 kg. la soia, peste 1.000 kg. la floarea-soarelui. O situaţie nesatisfăcătoare există însă într-o serie de co­operative agricole care la ora aceasta sunt mult rămase în urmă cu lucrările de sezon şi unde întirzierile favorizează pierderile de recoltă. In judeţ avem încă unele cooperative ca cele din Bosia, Corneşti, Miroslava, Dagîţa etc., în care semă­natul nu se încadrează în epoca optimă datorită neraţionalei re­partizări a mijloacelor mecanizate şi altor defecţiuni de ordin organizatoric. Rămîneri în urmă nejustificate se constată şi la alte lucrări. Astfel, cooperativele din Strunga, Brătuleşti, Heleşteni, Cozmeşti, Rediu şi altele abia au început culesul porumbului boabe, iar unele unităţi mai au încă şi acum de treierat destulă floarea-soarelui (C.A.P. Bosia, Gorban, Ţibă­­neşti, Sineşti, lespezi etc.). Este, de asemenea, mult Intlrzta strînsul recoltei de sfeclă de zahăr la Horleşti Butea, Vinători — Popricani, Heleşteni, Oţeleni, iar al celei de câ t?il !* Cristesti Strunga, Al. I. Cuza etc. Cu totul inexplicabil este că la Valea-Seacă, lungani, Brăieşti şi in alte unităţi agricole cooperatiste nici nu s-a trecut inca la însilozarea furajelor. Ing V. CLIMA activist al Comitetului Judeţean de partid (continuare In pag. a 3-a) Proletari din toate țarile, unifi-vâî Din vii, spre sectoarele de vinificaţie de drumuri pelin umblate... ■ Creşte concentraţia în zahăr a strugurilor sau pericolul mucegaiului? ■ Vii care aşteaptă de mult culegătorii ■ Obligaţii contractuale uitate In judeţul nostru villa de­ţinute de cooperativele agri­cole ocupă o pondere Însem­nată. Prin urmare, valorifica­rea strugurilor prin unităţile întreprinderii Industria vinu­rilor şi băuturilor alcoolice, conform contractelor Încheia­te şi a graficelor stabilite, es­te o acţiune deosebit de im­portantă. Aceasta cu atât mai mult cu cât timpul prielnic recoltării strugurilor a sosit de mult. Să­ vedem care-i si­tuaţia executării acestei lu­crări. „Noi am adus la sec­torul de vinificaţie de la Co­­ropceni, într-adevăr, puţin­ struguri pînă in prezent. Dar de mîine, 7 octombrie, ne-am­ planificat să recoltăm masiv şi pentru vinificare, pentru că am terminat culesul struguri­lor de masă contractaţi cu I.L.F. şi vom concentra mai multe braţe de muncă la vie“ , ne-au spus ing. Vasile Carp şi Const. Trîncă, preşe­dintele C.A.P. Pocreaca. In­tr-adevăr, a doua zi, de la C.A.P. Pocreaca au început să fie aduse la centrul de vini­ficaţie cantităţi mai mari de struguri. Muncă bine organizată la culesul strugurilor am consta­tat şi la C.A.P. Probota, unde în ziua raidului erau peste 100 de cooperatori la via de la brigada Bălteni, iar 50 la brigada Ciulineşti. Am găsit însă aspecte care demonstrează că re­coltatul strugurilor este lăsat în multe părţi pe ultimul plan. De la C.A.P. Schitu-Duca, de exemplu, ca­re are 30 de vagoane de pre­dat sectorului de vinificaţie de la Coropceni, nu se adu­seseră pînă în seara zilei la 6 octombrie decit 4,3 vagoa­ne. Tovarăşa Tasla Zlate, şefa sectorului, ne-a spus că a vorbit cu conducerea acestei unităţi solicittnd urgentarea predării strugurilor. Cu toate acestea situaţia nu s-a ame­liorat d­e nimic căci: •• deşi mucegaiul şi-a făcut apariţia pe unele parcele, tovarăşii de l« Schitu-Duca aşteaptă in linişte ca procentul de zahăr să mai crească. Ne-am dat seama că lucrurile stau într-a­­devăr aşa, a doua zi cind în viile de aici am găsit foarte puţini oameni la cules, iar pînă seara, la orele 20.00, nu ajunsese nici o maşină de la Schitu-Duca să predea stru­guri la centrul de vinificaţie din Coropceni, care se află la numai doi paşi depărtare. O slabă organizare a mun­cii am găsit şi la viile C.A.P. Ciorteşti. La brigăzile nr. 2 şi 3, conduse de Mihai Con­stantin şi, respectiv, Mereuţă Vasile, din satul de centru Ciorteşti, culesul n-a Început Încă. Ing. Simion Turcu sus­ţinea că, în schimb, recolta­tul strugurilor e în toi la bri­găzile Deleni şi Soleşti. La faţa locului am găsit Insă, la Deleni, numai vreo câteva fe­mei, iar la Soleşti culesul se făcea cu o clasă de elevi. Din această cauză conducătorul auto C-tin Asăvoaie abia a reuşit in ziua de 6 octombrie să transporte vreo 3 camioa­ne de struguri la centrul de vinificaţie, în loc de 6—7 transporturi, ette s-ar putea fa­ce zilnic. ,Şi eu am umblat in gol ore intregi prin via C.A.P. Dolheşti pînă am pu­tut Încărca două autocamioa­ne in loc de patru* — ne a spus şoferul Stegaru Mircea. Am aflat că, dat fiind fap­­tul că C.A.P. Dolheşti­­sta la o depărtare mai mare de cen­trul de vinificaţie şi pentru că are drumuri mai rele s-a luat măsura ca întreprinderea In­dustria vinului să preia stru­gurii contractaţi direct din vrie. In acest scop se trimit camioane contractate de la autobuzele D.R.TA. Iaşi. Şofe­rii sa pling, Insă, după cum am văzut, că merg mult In gol. Ne-am deplasat la Dol­heşti şi am constatat că au dreptate. Cel puţin pentru ziua respectivă, 6 octombrie, cine la una din echipele de la satul Brădiceşti nu era nl­ Mihai ICHIM (continuare In pag. a 2-a) A început montajul utilajelor la etapa a II-a de dezvoltare a Uzinei de fibre sintetice din Iaşi, în clişeu , echipa de montori condusă de A. Burcuţă montează silozurile la sec­ţia de filare. Foto I P- p°ul Aseară a avut loc pe scena Operei de stat din Iași premiera inaugurală a stagiunii cu opera „Manon“ de Massenet, în clişeu , scenă din spectacol. Aurian , in pagina a 4-a \ ! ------------------------------------- ■ ! ■ SESIUNEA O. N. U. » ’ —m Dezbaterile generale S au luat sftrsli ■ S ■ COMENTAR EXTERN « - ' s Climat electoral portughez HOTĂRIRI ALE CONSILIULUI DE MINIŞTRI PRIVIND GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ȘI MAJORAREA SALARIILOR IN AGRICULTURA Consiliul de Ministri a e­mis recent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generaliza­rea experimentării noului sistem de salarizare şi majo­rarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a a­­griculturii şi din alte unităţi agricole de stat, precum şi a specialiştilor din coopera­tivele agricole de producţie. Corespunzător acestor hotă­­râri, salariile lucrătorilor din unităţile agricole de stat ur­mează să fie majorate , în medie, cu 9 la sută; împre­ună cu majorarea salariilor mici efectuată In anul 1967, se asigură pe ansamblu o creştere medie de 12,6 la su­tă. Pentru specialiştii care Işi desfăşoară activitatea In coo­perativele agricole de pro­ducţie s-a acordat o creştere medie a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ala celor care lucrează în În­treprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425.000 de sa­lariaţi din agricultură ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari faţă de cele re­alizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ţine seama de specificul con­diţiilor de lucru din agricul­tură, prevăzînd forme elasti­ce de salarizare care să cointereseze mai puternic lu­crătorii din acest important sector al economiei naţionale în obţinerea unor producţii sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă şi alte produse, atlt în sectorul agriculturii de stat, cit şi în cel cooperatist. Ast­fel, se asigură o legătură mai strânsă a salariilor lucrătorilor din unităţile agricole de stat şi ale specialiştilor din coope­rativele agricole de producţie cu rezultatele muncii lor şi ale unităţii în care îşi desfă­şoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcini­­­ilor de producţie stabilite. Ţinând seama de condiţiile specifice din agricultură, un­de rezultatele complete ale activităţii productive pot fi cunoscute abia la sfîrşitul a­­nului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părţi — partea cea mai mare de 80-90 la sută se a­­cordă lunar, iar partea a doua la sfîrşitul anului, în raport cu realizarea planului de producţie. Pentru a cointeresa pe lu­­crătorii din fiecare fermă la obţinerea unor rezultate cit mai bune veniturile acesto­ra vor fi nemijlocit legata da rezultatele fermei unde lei desfăşoară activitatea, Inde­pendent de rezultatele obţi­nute pe ansamblul întreprin­derii agricole.­­ Veniturile lucrătorilor dia întreprinderile de mecanizare a agriculturii — I.M.A. —• vor fi condiţionate atit la îndeplinirea planului de lu­crări exprimat valoric, cit şi de realizarea producţiilor, planificate la principalele culturi in cooperativele agri­cole de producţie deservite.­ In acest fel, ei vor fi cointe­resaţi să execute lucrări da calitate cît mai bună şi iar timpul optim în cooperativele agricole de producţie. In afara salariilor tarifare, lucrătorii din unităţile agr­fco­­le de­ stat, vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultatele deosebite în mun­că şi de gratificaţii la finele anului In funcţie de depăşi­(continuare in pag. a 3-a) a Vizita la Iaşi ambasadorului S. U. A. la Bucureşti Ieri a sosi în municipiul Iaşi, Leonard Carpenter Me­eker, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucu­reşti, care întreprindă o vizi­tă de cunoaştere a oraşelor patriei noastre, în dimineaţa zilei, ambasado­rul Statelor Unite ale Ame­­ricii la Bucureşti a fost pri­mit de către Miu Dobrescu, preşedintele Consiliului popu­lar judeţean. In aceeaşi zi, Leonard Car­penter Meeker a avut o in­­tîlnire cu prof. univ. dr. docent Ion Creangă, rectorul Univer­sităţii „Al. I. Cuza“. Astăzi, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti va vizita Institu­tul politehnic „Gheorghe A­­sachi". Bilanţ după trei trimestre Se iii noi iii pin îndeplinirea integri a planului pe li înfăptuind cu entuziasm programul stabilit de partid, unităţile economice din jude­ţul Iaşi au obţinut noi şi im­portante succese în îndepli­nirea planului de stat. Sarci­nile de producţie pentru pe­rioada 1 I. — 30 IX. a.c., cel de al patrulea an al .­cin­cinalului, s-au realizat cu suc­ces. Sintetic, principalii indi­catori de plan pe ansamblul industriei judeţului la sfîrşi­tul celor trei trimestre se ca­racterizează prin următoarele date: producţia globală — 104,8 la sută, producţia marfă vîndută şi încasată — 102,7 la sută, productivitatea mun­cii — 102,1 la sută. In această perioadă, au fost date în exploatare noi obi­ective şi capacităţi de pro­ducţie, noi obiective social­­culturale: Uzina de fibre sin­tetice, întreprinderea de pro­duse ceramice, o capacitate de 4.500 tone anual de gra­nula electrotehnice la Uzina de prelucrare a maselor plas­tice, o capacitate de 1.016.000 m.p. de ţesături la Ţesătoria de mătase „Victoria*, Hotelul „Unirea*, cinematograful „Co­­pou" etc. In primele trei trimestre a continuat acţiunea de organi­zare­ mai raţională a produc­­ţei şi a muncii care a creat condiţii pentru folosirea mai bună a mijloacelor circulante şi a forţei de muncă, ridica­rea nivelului­­ tehnic al pro­ducţiei şi creşterea eficienţei economice Realizările peste prevederile planului însumau la sfîrşitul celor nouă luni 227 milioane de lei la producţia globală şi 125 milioane de lei la produc­ţia marfă vîndută şi încasată, concretizate în: 977 tone ţevi sudate, 668 tone prolite în­doite, 2402 tone fibre poliesterice, 110.900 m.p. ţesături de mă­tase, 80.100 m.p. ţesături de bumbac, 125.600 tricotaje etc. Planul de livrări la export a fost şi el depăşit cu 106 mili­oane de lei, iar valoarea con­tractelor încheiate cu benefi­ciarii externi a fost depăşită cu 107,8 la sută. In compara­ţie cu perioada corespunză­toare anului trecut, realizările din acest an au crescut cu 27,4 la sută, spor datorat în proporţie de peste 2/3 creşte­rii productivităţii muncii. Au fost îmbunătăţiţi indicii de consum ai principalelor ma­terii prime şi materiale în condiţiile îndeplinirii şi depă­şirii planului de calitate şi reducerii, pe această cale, a cheltuielilor de producţie. In decurs de opt luni cheltuieli­le la 1.000 de lei producţie marfă în preţuri cu ridicata au fost reduse cu 37,6 lei, însumînd pe întreaga indus­trie a judeţului o economie de 9,6,2 milioane de lei, ceea ce a dus la creşterea nivelu­lui rentabilităţii întreprinderi­ (continuare în pag. a 2-a) lor. ! SCHITE IN CREION Locul specialistului ) lato o chestiune la ordinea de zi, care - ne- ţ i rezolvată riguros — determina prejudicii serioase pe plan .­­ obştesc ca şi pe cel personal. E vorba de orientarea­­­i specialiştilor către locurile impuse de interesele naţionale ) ^ şi de etică. 4­­ - Am auzit că aveţi un post liber de funcţio- / ' nar la arhivă ori registratură. Doresc să-l ocup eu. Am şi ? ) o scrisoare de la tovarăşul... ^ ^ - Ce pregătire ai mata ? t / - Să vedeţi, de fapt am terminat Facultatea de J 1 mecanică, dar am adus numai diploma de bacalaureat, să ţ I nu se ştie că ... ţ t - Şi cum, preferi să cîştigi numai jumătate din i 1 cit ai primi conform studiilor? Sînt întreprinderi care ţipă 7 ) după ingineriţe ca dumneata şi vrei să-ţi îngropi viaţa în- \ \ tie hîrţoag«. 4 i — Nu mfl mal...' prelucraţi şi dumneavoastră, i ' Daca ar f! Ia laşi sau Bucureşti, aş merge. Dar mi s-a o- ' I Terit post la Tg. Frumos... In plus sunt logodită cu un... ^ l gestionar ce are apartament In Copou. N-am să-mi îngrop 4 i tinereţea In tîrguşoare de tot soiul.... 7 / Scena de mai sus mi-a fost relatată, în zeci J 1 de variante, de mai multe persoane, ba uneori am asistat­­ \ şi eu la jalnica alergătură după un pestişor, oricît de umil, ţ i dar în centrul Iaşului. Am fost sesizaţi despre situaţia unor s­­ persoane cu studii superioare făcute pe cheltuiala statului | ţ şi care s-au arătat dispuse să facă orice, absolut orice, pînă ş­i la trafic de... farmec personal, pentru a nu se prezenta­­ la locul repartizării.­­ Este dureros cit de mulţi specialişti, mai ales­­­T în Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Braşov şi alte două - trei ţ­i­ mari centre urbane au cele mai năstruşnice ocupaţii, în 4 , timp ce numeroase şantiere, oraşe mai mici, localităţi ru-­z­­­râie trăiesc o serioasă penurie de cadre cu pregătire supe- t - rioară. La Iaşi, sute de oameni decad practic din categoria 4­4 de intelectuali pentru care s-au pregătit, fâcînd conţopisticărie­­ şi alte treburi mărunte, dar comode. Ştiu de existenţa a­­ zeci de medici ce fac treabă de simplu laborant, de ingineri­­ ce-s ^ un fel de magaziner!, eliberînd bonuri de materiale 4 4 ?î nimic altceva, profesori ce îndeplinesc funcţii de scrip- z­i tologia unde o pregătire medie este mai mult decit necesară. S­i In plus, Instituţii peste instituţii cu un furnicar­i \ de funcţionari şi unde treaba şchioapătă, creînd o situaţie 4­4 discutabilă ," de-ar fi schema mai mică, cei rămaşi nu s-ar 1 1 încurca unii pe alţii şi ar lucra serios. ţ } Ştim, pentru unii măsurile recente de reorien- 4 ^ tare a specialiştilor către locurile cheie ale producţiei, ale­­­­ muncii practice intelectuale de factură modernă, creează ş­i incomodităţi. Să nu păcătu­im nearătînd şi greutăţile perso- ^­­ nale legate de mutarea unei familii. Sînt momente ce tre- 4­­ buie învinse numai prin curaj şi cu conştiinţa că facem 7­­ ceva util patriei, naţiunii române, progresului uman. Toto­­ţ­­­dată sunt convins că cei care nu şi-au găsit încă locul a­­ţ­i devorat pentru care s-au pregătit, cu toată masca de in­­i­­­diferenţă pentru nerealizarea intelectuală, au suferit şi suferă­m­­ în adincul fiinţei lor. Trebuie să fii prea prefăcut şi de­ s­­­căzut sufleteşte, de un cinism degradant, ca să nu accepţi 4 ^ imperativul momentului social de a te realiza ca om înte- z î ara! util celorlalţi şi ţie însuţi. Dar asupra acestei teme t I ziarul nostru îşi propune să revină curînd. | | Mihai DUMITRIU |

Next