Flacăra Iaşului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 7248-7271)

1970-01-14 / nr. 7256

ANUL XXTI. Nr. 7256 MIERCURI 14 IANUARIE 1970 4 PAGINI SO BANI Trimestrul al ll-lea - o treaptă superioară în procesul de învăţămînt Prof. S. RADOI inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean Dinamica şi caracteristica procesului de invăţămint din judeţul Iaşi se înscriu cu o contribuţie substanţială la stabilirea valorii învăţămintului din patria noastră socialistă — atît din punct de vedere cantitativ cit şi din punct de vedere calitativ. Deşi nu vrem să abuzăm de folosirea cifrelor, se im­pune să arătăm că în reţeaua preşcolară şi şcolară a judeţului nostru există peste 950 unităţi care cuprind nu­mărul impresionant de 273 000 elevi. Menţionăm că ponderea o constituie şcolile generale, în structura cărora a apărut în acest an şcolar o caracte­ristică deosebit de importantă: prelungirea duratei de studiu de la opt ani la zece ani. In acest an şcolar func­ţionează deja 45 clase a IX-a pe lîngă 27 şcoli generale, urmînd ca în anii viitori să se extindă această acţiune, în aşa fel încît în 1973 să se încheie procesul de gene­ralizare a învăţămintului general de zece ani. Mai adăugăm că faţă de anul şcolar precedent nu­mărul copiilor şcolarizaţi în clasa I la vîrsta de 0 anii a crescut de la 3 327 la 4 493, urmînd ca în anul şcolar viitor în clasa I să fie cuprinşi toţi copiii care au îm­plinit vîrsta de 6 ani. In funcţie de cerinţele de ordin economic şi social­­cultural, o importanţă deosebită are şi învăţămîntul pro­fesional şi liceal care este frecventat de aproximativ 15 760 elevi, dintre care o parte vor urma cursurile uni­versitare, iar o parte se vor încadra direct în­­producţie. Baza tehnico-materială a şcolilor noastre se îmbună­tăţeşte necontenit, creîndu-se astfel condiţii mai bune de viaţă şi învăţămînt pentru elevii noştri din întreaga reţea şcolară. E suficient să amintim că numai în municipiul Iaşi, în acest an şcolar s-au dat în folosinţă o nouă şi modernă creşă-grădiniţă şi un liceu cu 20 săli de clasă şi numeroase laboratoare în cartierul „Cantemir", un grup şcolar sanitar modern etc. Şi în judeţ, astfel de realizări au dat posibilitatea şcolilor să-şi desfăşoare activitatea în condiţii mai bune, fiind date în folosinţă 58 săli de clasă. Mobilierul şi materialul didactic în valoare de 3 122 000 Iei, distribuit în anul financiar precedent, con­tribuie din plin la ridicarea calitativă a învăţământului din judeţul nostru. Se adaugă la cele enumerate mai sus : un număr mai mare de cadre calificate faţă de anii anteriori, acţiunea de îmbunătăţire a conducerilor de şcoli, o serie de mă­suri organizatorice care să asigure buna desfăşurare a procesului de învăţămînt, activităţi metodice mai eficien­te, prezenţa directorilor coordonatori, precum şi sarcina organizaţiilor de partid din şcoli de a controla procesul de învăţămînt, elemente care au influenţat pozitiv acti­vitatea din şcolile noastre. Avînd în vedere că factorul care determină în mare măsură calitatea învăţământului îl constituie cadrele di­dactice, s-a pus un accent deosebit pe instruirea şi per­fecţionarea acestora. Astfel, înaintea deschiderii noului an şcolar, s-au ţinut cursuri de pregătire cu învăţătorii care predau la clasa I cu elevi de 6 ani şi cu profesorii care predau la clasa a IX-a la şcolile de 10 ani. In timpul primului trimestr, în afară de activităţile rodnice din cadrul cercurilor melodice şi al cercurilor pedagogice, prin I.P.C.D. Iaşi, s-au perfecţionat o parte dintre profesorii de matematică și limba română, iar cu sprijinul Comitetului ju­(continuare în pag. a 3-a) Fabrica de confecţii Iaşi 0 variată gamă sortimentală Fabrică de confecţii Iaşi — ne informează ing. Iosif Zeilic, şeful serviciului plan — a exe­rcitat în prima decadă a lunii ianuarie, aproximativ 60 000 confecţii de cămăşi şi panta­loni într-o variată gamă sor­timentală. Intre cele 25 de sol- trimerite aflate la ora actuală î­n fabricaţie, ponderea o de­ţin cămăşile „Spartacus" şi ,,Gelu“, precum şi pantalonii din tergal şi catifea. In luni­le următoare vor intra în pro­ducţia de serie­­noi articole, care sunt destinate exportului: cămăşi bărbăteşti şi pantaloni din lină și bumbac.* In pag. a 2-a ■ Pe ecrane m SPORT I­v Mikije Proletari din toate ţările, uniţi-va! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Consiliile populare comunale din județul Iași răspund cu entuziasm, asumîndu-şi anga­jamente însuflețitoare, chemării la întrecere lansată de către Consiliul popular al comunei Mirceşti. Citiţi în pag. a II-a cîteva din aceste angajamente Bobinatoarele Drîn­­ceanu Elena şi Ră­­ileanu Steluţa se numără printre frun­taşele Fabricii de tricotaje „Moldo­­va". Ele depăşesc zilnic, în medie, sarcinile de plan cu 10 la sută. în industria republicană ieşeană Prima decadă — primele produse peste plan După cum ne-a informat e­­conomistul Gh. Musteaţă de la Direcţia judeţeană de sta­tistică, la sfîrşitul primei de­cade din acest an, industria republicană ieşeană a înre­gistrat şi primele depăşiri ale planului. Printre produsele realizate suplimentar amintim: 7 tone ţevi sudate, 4 tone ţevi zincate, 1,3 tone fibre poliesterice, 46 MUI penicili­nă, 1.000 m.p. ţesături măta­se, 2.000 m.p. ţesături bum­bac, două tone, ulei comesti­bil ş.a. Coincidenţă Ştirea intitulată ,,Un dar de Anul Nou“, publicată în unul din numerele ziarului „Flacăra Iaşului" apărut spre sfîrşitul anului trecut, se po­triveşte cum nu se poate mai bine evenimentului fericit pe care l-au trăit şi locuitorii sa­tului Mironeasa. După cîteva zile de muncă susţinută în zăpadă şi frig, la data de 30 decembrie 1969, două echipe de electricieni, conduse de maiştrii Ioan Galici şi Ioan Leahu, au pus la punct re­ţeaua de joasă tensiune a a­­cestui sat, conectînd-o apoi la axul energetic naţional. La Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU arăta că „actualul stadiu de dezvol­tare a economiei noastre im­pune o deosebită preocupare şi pentru îmbunătăţirea acti­vităţii în domeniul transportu­rilor ... Modul în care sunt fo­losite mijloacele materiale pe care statul le-a pus la dispozi­ţie acestui sector este încă ne­­satisfăcător“. Aşa cum sublinia secretarul general al partidu­lui nostru, ‘ „Ministerul Trans­porturilor, împreună cu mi­nisterele beneficiare, trebuie să ia măsuri energice pentru a curma această situaţie, trebuie să se elaboreze un program e­­şalonat, cuprinzînd măsuri pen­tru utilizarea cit mai raţională a vagoanelor, acordînd o deo­sebită atenţie creşterii capaci­tăţii de încărcare şi descărcare a mărfurilor la marile unităţi economice, dotării acestora cu instalaţii de mecanizare”. Prin optimizarea transportu­rilor la unele produse pot fi economisite însemnate capaci­tăţi de transport. Pornind de la aceste impera­tive ale activităţii în transpor­tul feroviar, recent, am între­prins o anchetă economică la Direcţia regională C.F.R. Iaşi, cu concursul cadrelor din con­ducere şi specialişti, printre ca­re : ing. TONY DÎRŢU, şeful diviziei de mişcare şi comer­cial ; NICOLAE CALUIANU, inginer principal la serviciul de organizare a producţiei şi a muncii; ing. TUDOR CINCA, şeful serviciului exploatare lo­comotive; LIDIA OLARU, ingi­ner principal­ la compartimentul de planificare în transporturi; S. SCHAL­ER, inginer principal la serviciul circulaţiei, ş.a. In cadrul anchetei au fost abordate aspecte ce vizează coordonatele majore ale activi­tăţii desfăşurate de Direcţia regională C.F.R. Iaşi, obiective­le spre care îşi îndreaptă, în prezent, atenţia întregul colec­tiv de lucrători ceferişti. Pentru început am solicitat interlocutorilor noştri să ne re­liefeze unele din rezultatele obţinute în anul 1969. N. CĂLUIANU: In anul pe­­ care de curînd l-am încheiat, roadele activităţii noastre, ex­primate prin indicatori sinte­tici, au fost bogate în unele compartimente şi mai puţin bo­gate în altele. De pildă, în a­­nul 1969, în timp ce am pres­tat suplimentar peste 67 mili­oane tone nete/km, nu am re­alizat 836 000 tone mărfuri ex­pediate. Desigur, avem şi noi tipsuri, dar nerealizarea aces- Anchetă realizată de Eugeniu ZIDARIŢA (continuare în pag.­­ 3-a) Anchetă economică Transportul feroviar este prezent pe magistralele optimizării ? ■ Anulări de tran­sporturi + cereri suplimentare + schim­bări de destinaţie = planificare empirică ■ Un paradox costisitor: descărcarea mecanizată a mărfurilor, la egali­tate cu cea manuală ■ Optică îngustă: Daţi-ne vagoane goale, iar pe cele pline le vom descărca noi... W Regula­ritatea circulaţiei cu... întîrzieri regulate ■ O condiţie sine qua non: disciplina în muncă Băile „Nicolina“ — o bogăţie prea puţin valorificată De mai mulţi ani, numeroşi cetăţeni din municipiul şi ju­deţul Iaşi, ca şi din alte loca­lităţi din ţară îşi tămăduiesc o gamă variată de boli la Băile „Nicolina". Din proprie iniţiativă, cu sau fără avizul medicilor specialişti, oameni suferinzi folosesc nămolul şi a­­pele minerale de la ,,Nicolina" cu impresionante influenţe te­rapeutice. Acum 8 ani, ne spu­nea tov. Elena Herghelegiu, din str. Socola nr. 18, am ve­nit de la Bucureşti să fac tra­tament la Iaşi. Erau numai nişte gropi din care eu şi alţii ca mine luam nămolul bine­făcător. După „tratament" n-am mai simţit dureri ani în şir. Laboranta Adela Androni­­ciuc de la I.R.I.C. ne declara: „Este bine cunoscută staţiu­nea balneară Techirghiol. Am fost şi eu acolo. Dar, numai cu băile de nămol pe care le-am făcut la Iaşi, mă simt bine". ■ „Sufăr de reumatism, Pre unde nu am fost ? La Ma­rea Neagră, la Herculane, Că­­limăneşti etc. Este adevărat că simţeam o uşoară amelio­rare. Când am auzit însă de miraculoasele efecte ale nă­molului de la „Nicolina" am încercat şi eu. Ei bine, în nici o altă staţiune balneară din ţară nu m-am simţit mai bine ca aici la „Nicolina" — ne re­lata tov. Maria Talie. Prof. pensionar N. Popescu, ne măr­turisea: „Cu 2 ani în urmă mă durea umărul. Auzind de la diverşi cetăţeni de impre­sionantele rezultate ale nămo­lului de la „Nicolina" m-am dus, fără nici o indicaţie me­dicală, să fac tratament. Ce să spun ? M-au ajutat". Constantin Spătaru din Boto­şani, pe care l-am întrunit pe sălile Policlinicii municipale din Iaşi, ne-a cerut să inse­răm următoarea declaraţie: „Băile de la „Nicolina" m-au pus pe picioare". Că nămolul de la Băile „Nicolina" întruneşte calităţi deosebite, o dovedeşte şi re­centa lucrare, în curs de ela­borare la Institutul medico­­farmaceutic Iaşi, catedra de chimie biologică, pe lingă alte lucrări existente în literatura de specialitate. Autorii, Gh. Ghimicescu şi C. Caraman, de­monstrează valoarea deosebită a nămolului de la „Nicolina" în comparaţie cu caracteristi­cile fizice ale altor nămoluri din ţară şi străinătate din care cităm numai cîteva loca­lităţi: Odesa, Wilhelhaven, Franzenbad. Iată numai con­ţinutul principalilor componenţi ai nămolului (în grame la un kilogram nămol­ uscat): Na — 5,52; Kg - 3,765; Ca. - 98,1; Mg. - 14,8; Al. - 44,6; Fe. - 21,1; Ci. - 1,41; S. (total) 3,09 ; SIOj. — 746,9. Aşadar, din punct de vedere al com­poziţiei chimice peloidul de la „Nicolina“ este un nămol pu­ternic mineralizat cu un con­ţinut de 523,1 grame la sută, rezidiu fix la calcinare. Con­ţinutul în substanţe organice este în general redus, 31,9 grame la sută. Din punct de vedere fizic, nămolul de la „Ni­colina" manifestă o mare ca­pacitate de reţinere a apei şi o viteză bună de propagare a căldurii. Ceea ce este in­teresant sub raport ştiinţific este faptul că procesul de peloidogeneză poate fi diri­jat pentru a se ajunge la un raport şi mai favorabil al con­­stituienţilor. Studiile mai vechi cit şi cele actuale demonstreaz Al. MONTEORU (continuare în pag. a 2-a) li Mii de persoane fac tratamente cu rezultate remarcabile ■ „Hirolina“ — o mină de sănătate­­ Impresionante in­fluenţe terapeutice şi... dorinţi, aşteptări ■ Studiile, efectele tratamentelor impun nu numai simple amenajări A In pagina a 4-a D Evenimentele din Nigeria 8 Un interviu al ministrului de externe al Austriei Vizita tovarăşului Ion Gheorghe Maurer în R. S. I. Iugoslavia Convorbiri oficiale BELGRAD 13 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Io­­nescu şi Nicolae Plopeanu, transmit: La sediul, guvernului federal au început, marţi di­mineaţă, convorbirile oficiale dintre preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitra Ribicici. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgă­­nescu, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, preşedin­tele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de­­colaborare economică, Gheor­ghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cerce­tării Ştiinţifice, Nicolae Eco­­bescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şan­­dru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei gu­vernamentale de colaborare şi cooperare economică şi teh­nică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construc­ţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, şi alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă parti­cipă Stepan Maruşici, preşe­dintele Vecei Executive a Pro­vinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de colabora­re economică, Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Dol­­je Vogelnik, preşedintele Con­siliului Federal pentru Coor­donarea Activităţii Ştiinţifice, Iso Njegovan, ambasadorul Iu­goslaviei la Bucureşti, Hasan Şiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele e­­conomice, şi alte persoane ofi­ciale. S-a procedat la o amplă tre­cere în revistă a­ stadiului ac­tual al relaţiilor , româno-iu­­goslave de prietenie, colabo­rare economică şi tehnico-şti­­inţifică, cele două părţi ex­­primîndu-şi satisfacţia în legă­tură cu amplificarea constantă a acestor relaţii. Totodată, participanţii la convorbiri şi-au concentrat atenţia asupra evi­denţierii unor noi posibilităţi de extindere a colaborării şi cooperării în diferite domenii de activitate, în interesul şi avantajul celor două ţări, al întăririi şi adîncirii prieteniei dintre popoarele român şi iu­goslave. In continuare, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedin­tele Vecei Executive Federale,­­Mitia Ribici­i, au abordat prin­cipalele aspecte ale situaţiei politice internaţionale prin prisma dorinţei celor două ţări de a-şi aduce contribuţia, alături de toate statele lumii, la opera de cooperare interna­ţională, de promovare a păcii, la statornicirea unui climat de înţelegere şi securitate, la so­luţionarea tuturor problemelor pe cale paşnică, pe baza res­pectării ferme a principiilor de­ relaţii internaţionale. La aceste convorbiri au participat Nico­lae Ecobescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi An­ton Vratuşa, locţiitor al secre­tarului de stat pentru afacerile externe, și Iso Njegovan, am­basadorul Iugoslaviei la Bucu­rești. Economii de metal şi cherestea Colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi econo­mişti de la Uzina mecanică „Nicolina", preocupat de re­ducerea consumurilor de me­tal şi cherestea a reuşit ca, în anul 1969, să realizeze e­­conomii de 432 gr­e metal şi 445 m.c. cheres­tea. Economiile de metal au fost posibile prin: recalcularea planurilor de croire combina­tă la table groase şi subţiri; revizuirea normelor de con­sum şi tehnologiilor la unele maşini şi utilaje pentru con­strucţii (echipamente buldo­zer S-650, cupe screper, silo­zuri de 81 tone ş.a.); înlo­cuirea operaţiei de strunjire cu operaţia de matriţare la unele repere confec­ţionate din profile grele; valorificarea de­şeurilor rezultate de la sta­ţiile de mixturi asfaltice etc. Cheresteaua economisită s-a realizat la reparaţiile pen­tru vagoane (înlocuiri de po­dele şi obloane). Iași, Arhitectură modernă în Piața Unirii Foto : M­D. .

Next