Flacăra Iaşului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 7248-7271)
1970-01-14 / nr. 7256
ANUL XXTI. Nr. 7256 MIERCURI 14 IANUARIE 1970 4 PAGINI SO BANI Trimestrul al ll-lea - o treaptă superioară în procesul de învăţămînt Prof. S. RADOI inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean Dinamica şi caracteristica procesului de invăţămint din judeţul Iaşi se înscriu cu o contribuţie substanţială la stabilirea valorii învăţămintului din patria noastră socialistă — atît din punct de vedere cantitativ cit şi din punct de vedere calitativ. Deşi nu vrem să abuzăm de folosirea cifrelor, se impune să arătăm că în reţeaua preşcolară şi şcolară a judeţului nostru există peste 950 unităţi care cuprind numărul impresionant de 273 000 elevi. Menţionăm că ponderea o constituie şcolile generale, în structura cărora a apărut în acest an şcolar o caracteristică deosebit de importantă: prelungirea duratei de studiu de la opt ani la zece ani. In acest an şcolar funcţionează deja 45 clase a IX-a pe lîngă 27 şcoli generale, urmînd ca în anii viitori să se extindă această acţiune, în aşa fel încît în 1973 să se încheie procesul de generalizare a învăţămintului general de zece ani. Mai adăugăm că faţă de anul şcolar precedent numărul copiilor şcolarizaţi în clasa I la vîrsta de 0 anii a crescut de la 3 327 la 4 493, urmînd ca în anul şcolar viitor în clasa I să fie cuprinşi toţi copiii care au împlinit vîrsta de 6 ani. In funcţie de cerinţele de ordin economic şi socialcultural, o importanţă deosebită are şi învăţămîntul profesional şi liceal care este frecventat de aproximativ 15 760 elevi, dintre care o parte vor urma cursurile universitare, iar o parte se vor încadra direct înproducţie. Baza tehnico-materială a şcolilor noastre se îmbunătăţeşte necontenit, creîndu-se astfel condiţii mai bune de viaţă şi învăţămînt pentru elevii noştri din întreaga reţea şcolară. E suficient să amintim că numai în municipiul Iaşi, în acest an şcolar s-au dat în folosinţă o nouă şi modernă creşă-grădiniţă şi un liceu cu 20 săli de clasă şi numeroase laboratoare în cartierul „Cantemir", un grup şcolar sanitar modern etc. Şi în judeţ, astfel de realizări au dat posibilitatea şcolilor să-şi desfăşoare activitatea în condiţii mai bune, fiind date în folosinţă 58 săli de clasă. Mobilierul şi materialul didactic în valoare de 3 122 000 Iei, distribuit în anul financiar precedent, contribuie din plin la ridicarea calitativă a învăţământului din judeţul nostru. Se adaugă la cele enumerate mai sus : un număr mai mare de cadre calificate faţă de anii anteriori, acţiunea de îmbunătăţire a conducerilor de şcoli, o serie de măsuri organizatorice care să asigure buna desfăşurare a procesului de învăţămînt, activităţi metodice mai eficiente, prezenţa directorilor coordonatori, precum şi sarcina organizaţiilor de partid din şcoli de a controla procesul de învăţămînt, elemente care au influenţat pozitiv activitatea din şcolile noastre. Avînd în vedere că factorul care determină în mare măsură calitatea învăţământului îl constituie cadrele didactice, s-a pus un accent deosebit pe instruirea şi perfecţionarea acestora. Astfel, înaintea deschiderii noului an şcolar, s-au ţinut cursuri de pregătire cu învăţătorii care predau la clasa I cu elevi de 6 ani şi cu profesorii care predau la clasa a IX-a la şcolile de 10 ani. In timpul primului trimestr, în afară de activităţile rodnice din cadrul cercurilor melodice şi al cercurilor pedagogice, prin I.P.C.D. Iaşi, s-au perfecţionat o parte dintre profesorii de matematică și limba română, iar cu sprijinul Comitetului ju(continuare în pag. a 3-a) Fabrica de confecţii Iaşi 0 variată gamă sortimentală Fabrică de confecţii Iaşi — ne informează ing. Iosif Zeilic, şeful serviciului plan — a exercitat în prima decadă a lunii ianuarie, aproximativ 60 000 confecţii de cămăşi şi pantaloni într-o variată gamă sortimentală. Intre cele 25 de sol- trimerite aflate la ora actuală în fabricaţie, ponderea o deţin cămăşile „Spartacus" şi ,,Gelu“, precum şi pantalonii din tergal şi catifea. In lunile următoare vor intra în producţia de serienoi articole, care sunt destinate exportului: cămăşi bărbăteşti şi pantaloni din lină și bumbac.* In pag. a 2-a ■ Pe ecrane m SPORT Iv Mikije Proletari din toate ţările, uniţi-va! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Consiliile populare comunale din județul Iași răspund cu entuziasm, asumîndu-şi angajamente însuflețitoare, chemării la întrecere lansată de către Consiliul popular al comunei Mirceşti. Citiţi în pag. a II-a cîteva din aceste angajamente Bobinatoarele Drînceanu Elena şi Răileanu Steluţa se numără printre fruntaşele Fabricii de tricotaje „Moldova". Ele depăşesc zilnic, în medie, sarcinile de plan cu 10 la sută. în industria republicană ieşeană Prima decadă — primele produse peste plan După cum ne-a informat economistul Gh. Musteaţă de la Direcţia judeţeană de statistică, la sfîrşitul primei decade din acest an, industria republicană ieşeană a înregistrat şi primele depăşiri ale planului. Printre produsele realizate suplimentar amintim: 7 tone ţevi sudate, 4 tone ţevi zincate, 1,3 tone fibre poliesterice, 46 MUI penicilină, 1.000 m.p. ţesături mătase, 2.000 m.p. ţesături bumbac, două tone, ulei comestibil ş.a. Coincidenţă Ştirea intitulată ,,Un dar de Anul Nou“, publicată în unul din numerele ziarului „Flacăra Iaşului" apărut spre sfîrşitul anului trecut, se potriveşte cum nu se poate mai bine evenimentului fericit pe care l-au trăit şi locuitorii satului Mironeasa. După cîteva zile de muncă susţinută în zăpadă şi frig, la data de 30 decembrie 1969, două echipe de electricieni, conduse de maiştrii Ioan Galici şi Ioan Leahu, au pus la punct reţeaua de joasă tensiune a acestui sat, conectînd-o apoi la axul energetic naţional. La Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU arăta că „actualul stadiu de dezvoltare a economiei noastre impune o deosebită preocupare şi pentru îmbunătăţirea activităţii în domeniul transporturilor ... Modul în care sunt folosite mijloacele materiale pe care statul le-a pus la dispoziţie acestui sector este încă nesatisfăcător“. Aşa cum sublinia secretarul general al partidului nostru, ‘ „Ministerul Transporturilor, împreună cu ministerele beneficiare, trebuie să ia măsuri energice pentru a curma această situaţie, trebuie să se elaboreze un program eşalonat, cuprinzînd măsuri pentru utilizarea cit mai raţională a vagoanelor, acordînd o deosebită atenţie creşterii capacităţii de încărcare şi descărcare a mărfurilor la marile unităţi economice, dotării acestora cu instalaţii de mecanizare”. Prin optimizarea transporturilor la unele produse pot fi economisite însemnate capacităţi de transport. Pornind de la aceste imperative ale activităţii în transportul feroviar, recent, am întreprins o anchetă economică la Direcţia regională C.F.R. Iaşi, cu concursul cadrelor din conducere şi specialişti, printre care : ing. TONY DÎRŢU, şeful diviziei de mişcare şi comercial ; NICOLAE CALUIANU, inginer principal la serviciul de organizare a producţiei şi a muncii; ing. TUDOR CINCA, şeful serviciului exploatare locomotive; LIDIA OLARU, inginer principal la compartimentul de planificare în transporturi; S. SCHALER, inginer principal la serviciul circulaţiei, ş.a. In cadrul anchetei au fost abordate aspecte ce vizează coordonatele majore ale activităţii desfăşurate de Direcţia regională C.F.R. Iaşi, obiectivele spre care îşi îndreaptă, în prezent, atenţia întregul colectiv de lucrători ceferişti. Pentru început am solicitat interlocutorilor noştri să ne reliefeze unele din rezultatele obţinute în anul 1969. N. CĂLUIANU: In anul pe care de curînd l-am încheiat, roadele activităţii noastre, exprimate prin indicatori sintetici, au fost bogate în unele compartimente şi mai puţin bogate în altele. De pildă, în anul 1969, în timp ce am prestat suplimentar peste 67 milioane tone nete/km, nu am realizat 836 000 tone mărfuri expediate. Desigur, avem şi noi tipsuri, dar nerealizarea aces- Anchetă realizată de Eugeniu ZIDARIŢA (continuare în pag. 3-a) Anchetă economică Transportul feroviar este prezent pe magistralele optimizării ? ■ Anulări de transporturi + cereri suplimentare + schimbări de destinaţie = planificare empirică ■ Un paradox costisitor: descărcarea mecanizată a mărfurilor, la egalitate cu cea manuală ■ Optică îngustă: Daţi-ne vagoane goale, iar pe cele pline le vom descărca noi... W Regularitatea circulaţiei cu... întîrzieri regulate ■ O condiţie sine qua non: disciplina în muncă Băile „Nicolina“ — o bogăţie prea puţin valorificată De mai mulţi ani, numeroşi cetăţeni din municipiul şi judeţul Iaşi, ca şi din alte localităţi din ţară îşi tămăduiesc o gamă variată de boli la Băile „Nicolina". Din proprie iniţiativă, cu sau fără avizul medicilor specialişti, oameni suferinzi folosesc nămolul şi apele minerale de la ,,Nicolina" cu impresionante influenţe terapeutice. Acum 8 ani, ne spunea tov. Elena Herghelegiu, din str. Socola nr. 18, am venit de la Bucureşti să fac tratament la Iaşi. Erau numai nişte gropi din care eu şi alţii ca mine luam nămolul binefăcător. După „tratament" n-am mai simţit dureri ani în şir. Laboranta Adela Androniciuc de la I.R.I.C. ne declara: „Este bine cunoscută staţiunea balneară Techirghiol. Am fost şi eu acolo. Dar, numai cu băile de nămol pe care le-am făcut la Iaşi, mă simt bine". ■ „Sufăr de reumatism, Pre unde nu am fost ? La Marea Neagră, la Herculane, Călimăneşti etc. Este adevărat că simţeam o uşoară ameliorare. Când am auzit însă de miraculoasele efecte ale nămolului de la „Nicolina" am încercat şi eu. Ei bine, în nici o altă staţiune balneară din ţară nu m-am simţit mai bine ca aici la „Nicolina" — ne relata tov. Maria Talie. Prof. pensionar N. Popescu, ne mărturisea: „Cu 2 ani în urmă mă durea umărul. Auzind de la diverşi cetăţeni de impresionantele rezultate ale nămolului de la „Nicolina" m-am dus, fără nici o indicaţie medicală, să fac tratament. Ce să spun ? M-au ajutat". Constantin Spătaru din Botoşani, pe care l-am întrunit pe sălile Policlinicii municipale din Iaşi, ne-a cerut să inserăm următoarea declaraţie: „Băile de la „Nicolina" m-au pus pe picioare". Că nămolul de la Băile „Nicolina" întruneşte calităţi deosebite, o dovedeşte şi recenta lucrare, în curs de elaborare la Institutul medicofarmaceutic Iaşi, catedra de chimie biologică, pe lingă alte lucrări existente în literatura de specialitate. Autorii, Gh. Ghimicescu şi C. Caraman, demonstrează valoarea deosebită a nămolului de la „Nicolina" în comparaţie cu caracteristicile fizice ale altor nămoluri din ţară şi străinătate din care cităm numai cîteva localităţi: Odesa, Wilhelhaven, Franzenbad. Iată numai conţinutul principalilor componenţi ai nămolului (în grame la un kilogram nămol uscat): Na — 5,52; Kg - 3,765; Ca. - 98,1; Mg. - 14,8; Al. - 44,6; Fe. - 21,1; Ci. - 1,41; S. (total) 3,09 ; SIOj. — 746,9. Aşadar, din punct de vedere al compoziţiei chimice peloidul de la „Nicolina“ este un nămol puternic mineralizat cu un conţinut de 523,1 grame la sută, rezidiu fix la calcinare. Conţinutul în substanţe organice este în general redus, 31,9 grame la sută. Din punct de vedere fizic, nămolul de la „Nicolina" manifestă o mare capacitate de reţinere a apei şi o viteză bună de propagare a căldurii. Ceea ce este interesant sub raport ştiinţific este faptul că procesul de peloidogeneză poate fi dirijat pentru a se ajunge la un raport şi mai favorabil al constituienţilor. Studiile mai vechi cit şi cele actuale demonstreaz Al. MONTEORU (continuare în pag. a 2-a) li Mii de persoane fac tratamente cu rezultate remarcabile ■ „Hirolina“ — o mină de sănătate Impresionante influenţe terapeutice şi... dorinţi, aşteptări ■ Studiile, efectele tratamentelor impun nu numai simple amenajări A In pagina a 4-a D Evenimentele din Nigeria 8 Un interviu al ministrului de externe al Austriei Vizita tovarăşului Ion Gheorghe Maurer în R. S. I. Iugoslavia Convorbiri oficiale BELGRAD 13 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Nicolae Plopeanu, transmit: La sediul, guvernului federal au început, marţi dimineaţă, convorbirile oficiale dintre preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitra Ribicici. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă decolaborare economică, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, şi alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă participă Stepan Maruşici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de colaborare economică, Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Dolje Vogelnik, preşedintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activităţii Ştiinţifice, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, Hasan Şiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice, şi alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă trecere în revistă a stadiului actual al relaţiilor , româno-iugoslave de prietenie, colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, cele două părţi exprimîndu-şi satisfacţia în legătură cu amplificarea constantă a acestor relaţii. Totodată, participanţii la convorbiri şi-au concentrat atenţia asupra evidenţierii unor noi posibilităţi de extindere a colaborării şi cooperării în diferite domenii de activitate, în interesul şi avantajul celor două ţări, al întăririi şi adîncirii prieteniei dintre popoarele român şi iugoslave. In continuare, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Vecei Executive Federale,Mitia Ribicii, au abordat principalele aspecte ale situaţiei politice internaţionale prin prisma dorinţei celor două ţări de a-şi aduce contribuţia, alături de toate statele lumii, la opera de cooperare internaţională, de promovare a păcii, la statornicirea unui climat de înţelegere şi securitate, la soluţionarea tuturor problemelor pe cale paşnică, pe baza respectării ferme a principiilor de relaţii internaţionale. La aceste convorbiri au participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București. Economii de metal şi cherestea Colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi economişti de la Uzina mecanică „Nicolina", preocupat de reducerea consumurilor de metal şi cherestea a reuşit ca, în anul 1969, să realizeze economii de 432 gre metal şi 445 m.c. cherestea. Economiile de metal au fost posibile prin: recalcularea planurilor de croire combinată la table groase şi subţiri; revizuirea normelor de consum şi tehnologiilor la unele maşini şi utilaje pentru construcţii (echipamente buldozer S-650, cupe screper, silozuri de 81 tone ş.a.); înlocuirea operaţiei de strunjire cu operaţia de matriţare la unele repere confecţionate din profile grele; valorificarea deşeurilor rezultate de la staţiile de mixturi asfaltice etc. Cheresteaua economisită s-a realizat la reparaţiile pentru vagoane (înlocuiri de podele şi obloane). Iași, Arhitectură modernă în Piața Unirii Foto : MD. .