Flacăra Iaşului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 7248-7271)

1970-01-29 / nr. 7269

I ANDI XXII. Nr. 7269 I 0 I 29 IANUARIE 1970 4 PAGINI 30 BANI mattoltam Perfecţionarea sistemului de retribuire ■ ■ a muncii va spori cointeresarea în creşterea producţiei Ioan MINEA vicepreşedinte al Uniunii judeţene , a cooperativelor agricole Răspunzînd hotărîrilor Congresului al X-lea al Partidu­lui Comunist Român şi complexului de măsuri stabilite de conducerea partidului pentru îmbunătăţirea activităţii în a­­gricultura cooperatistă, plenara Consiliului Uniunii Naţio­nale a Cooperativelor Agricole de Producţie din 22-23 de­­­cembrie 1969 a stabilit forme mai perfecţionate de retri­buire a muncii, care să ducă ,la sporirea producţiei agri­cole, element hotâritor al ridicării continue a nivelului de trai al ţăranilor cooperatori şi al creşterii aportului agricul­turii cooperatiste la aprovizionarea populaţiei cu produse agro-alimentare şi a industriei cu materii prime. Prin măsurile adoptate s-a mai urmărit ca formele de retribuire să corespundă condiţiilor materiale,, economice şi sociale din fiecare cooperativă agricolă, specificului fie­cărui sector de activitate şi să se asigure o legătură direc­tă între rezultatele muncii depuse şi nivelul retribuirii. Perfecţionarea sistemului de retribuire constă in eva­luarea cantităţii şi calităţii muncii direct în expresie băneas­că, pe bază de tarife, în îmbunătăţirea normelor de muncă şi încadrarea lucrărilor pe şase categorii faţă de cinci, în funcţie de complexitatea lor, de efortul solicitat pentru o activitate de 10 ore pe zi. De asemenea, au fost recoman­date cooperativelor agricole noi forme de retribuire a mun­cii : forma de retribuire numai în bani şi forma de retri­buire procentuală din valoarea producţiei obţinute. Faţă de noile recomandări, fiecare cooperativă agri­­colă de producţie poate să aplice oricare din formele de retribuire a muncii , în natură şi în bani , numai în bani . în cooperativele agricole procentual din producţia sau din veniturile realizate şi folo­sind tarifele , pe norma de muncă , pe unitate de produs sau la 1 000 lei producţie obţinută. Pentru oricare din formele de retribuire a muncii ce se vor aplica, trebuie să se calculeze tarife pe norma de mun­că pe fiecare din cele şase categorii de lucrări, stabilite în expresie valorică, atît pentru forma de retribuire în natură şi in bani, pentru forma de retribuire în bani, cit şi pentru retribuirea procentuală din valoarea producţiei obţinute. Mărimea tarifelor ce se poate aplica într-o cooperativă se stabileşte astfel : a) pe o normă de muncă - împărţind fondul de retri­buire a muncii la totalul normelor convenţionale de muncă ; b) pe unitate de produs — împărţind fondul de retri­buire a muncii la cantitatea de produse planificate ; c) la 1 000 lei producţie , împărţind fondul de retri­buire a muncii la valoarea producţiei planificate, exprimată în mii lei. Fondul de retribuire a muncii la tarifele pe unitate de produs și la 1 000 lei producţie se stabileşte înmulţind nu­mărul de norme de muncă * convenţionale cu tariful pe o norma de muncă convenţională stabilit pe cooperativă prin planul de producţie si financiar. in cooperativele agricole in care se consideră că re­tribuirea procentuală din valoarea producţiei cointeresează mai mult pe membrii cooperatori în participarea la muncă şi în sporirea producţiei, se poate aplica şi această formă de retribuire. Pentru a înţelege mai uşor modul cum se determină la-Icontinuare in pag a 3-a1 CWS Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean VtfVVVVVVVWWVWVVVWWVVVVWVVV Întreprinderea de produse ceramice Iaşi 170.000 de cărămizi pe zi In ultimul timp, producţia zilnică de cărămizi realizată la întreprinderea de produse ce­ramice Iaşi a atins cifra de 170.000 bucăţi, fapt ce consti­tuie nu numai un record al fabricii, ci şi o apropiere sub­stanţială de nivelul capacităţii proiectate. O influenţă importantă asu­pra creşterii producţiei au a­­vut punerea la punct a unor instalaţii şi agregate (prin efor­turile cadrelor tehnice din fa­­­­brica) şi intrarea în funcţiune, în procent de 80 la sută din capacitate, a halei de omoge­nizare. Se asigură astfel o­­mai deplină utilizare a capaci­tăţilor de producţie şi o ritmi­citate sporită. Noi tipuri de mobilă Conducerea O.C.L. „Metalo­­chimice" ne informează că în contractele încheiate cu între­prinderile producătoare de mo­bilă din tară sunt prevăzute pentru acest an 109 sortimen­te de mobilă. Dintre acestea, 42 sunt noi. Camerele studio „Cetatea", „Moldoviţa", „Arie­­şul*; sufrageriile „Dacia", „Codlea" ; bibliotecile „Sire­tul", „Corp 3"; canapelele „Dacia", „Siret", „Complex" sînt numai cîteva dintre noile garnituri ce se află în maga­zinele de desfacere. Caracte­ristice pentru aceste tipuri de mobilă : nota in plus de ele­ganță, gradul sporit d­e con­fort etc. Lucrare distinsă cu diploma internaţională de merit La expoziţia internaţională de desene şi picturi ale tine­rilor activişti de cruce roşie (elevii organizată de Liga in­ternaţională de Cruce Roşie la Budapesta, în anul 1969, lu­crarea intitulată „Deszăpezire" executată de elevul Mihai Mare, de la Liceul de arte plastice „Octav Băncilă” din Iaşi, a fost distinsă cu diplo­ma de merit. Pe adresa liceului au fost transmise călduroase felici­tări. In pag. a 2-a Hotărîre pentru adoptarea bugetului pe anul 1970 al Consiliului popular al judeţului Iaşi Proletari din toate furile, uniți-vă! Filatura de fire pieptănate a Fabricii „Ţesătura". Filatoarele Mioara Panţiru ş­i Maria Şendrea, două dintre fruntaşele întreprinderii. . Parametrii competenţei profesionale e la existenţa sa, Fa­brica de tricotaje „Mol­dova“ a avut de rezol­vat nenumărate sarcini impuse de ritmul mereu crescînd al dezvoltării indus­triale. Fabrica are azi cîteva mii de Salariaţi, iată de numai 500, citi cran cu 5—6 ani in urmă. La început de drum, fabrică a cingajat salari­aţi cine nu cunoşteau­ încă meseria de tricoter-confecţio­­nier sau vopsitor, dar având sădită dorința de a şti. S-au organizat cursuri de califi­car­e, pe durate şi profile diferite. Cei 3.078 de muncitori cali­ficaţi exprimă ro­dul acestei uriaşe munci. Prima fază fiind rezolvată s-a pus accentul pe ridicarea calificării şi recalificarea pe o diversi­tate sporită de specialităţi, ajungindu-se, in prezent, ca un muncitor tricoter să poată lu­cra pe mai multe maşini de diferite tipuri şi să efectueze operaţii din ce în ce mai com­plexe, cu noi probleme tehni­ce. Importanţa şi oportunitatea acestui lucru reiese şi din faptul că în prezent produsele Fabricii de tricotaje „Moldova“ sunt din ce in ce mai solid­­are pe piaţa externă şi inter­nă şi aceasta datorită rezul­tantei calitative a muncii lor Dintre cei 454 de muncitor veniţi direct din şcolile pro­fesionale, în prezent, majori­tatea sunt maiştri sau ajutor de maiştri, specialişti cu o bu­nă calificare. Un exemplu grăi­tor îl constituie secţia finisaj, care la început de drum nu poseda nici un maistru cali­ficat, iar in prezent are un nu­măr suficient de maiştri, ma­joritatea provenind din şcolile profesionale şi specializaţi apoi prin cursurile de maiştri. Con­semnăm doar cîteva nume: E­­milian Anton, Ion Hudac, Cor­nel Ştefan etc. La secţia croit-confecţii, Ma­ria Balint, Tereza Romila, E­­lina Cruceanu, de pildă, pose­dă in prezent cunoştinţele pre­date la şcoala de maiştri, ur­mată in urmă cu 2—3 ani la Sibiu. Un alt aspect il constituie şi preocuparea intensă din partea specialiştilor fabricii în direcţia specializării persona­lului de întreţinere, ajungîn­­du-se la un număr de peste 300 lăcătuşi-electricienii, absol­venţi ai cursurilor în anul 1969. Rezultatele acestor efor­turi sînt vizibile. Dacă, de pildă, in 1967 sarcina de pro­ductivitate a mun­cii abia se rea­liza, in anul 1969 a ajuns să fie de­păşită cu două procente. Relatările noas­tre, la care inse­răm si faptul că in 1970 sarcinile de plan sporesc cu 4 la sută, fată­­de anul trecut, din care peste 50 la sută vor fi destinate exportului — ne fac să credem că efortu­rile depuse pină acum pe li­nia satisfacerii cerinţelor În­zestrării tehnice vor avea ca efect îndeplinirea şi depăşirea cu succes a noilor parametri de plan. Constantin MOROŞANU Noul pavilion al catedrei de mașini agricole de laInstitutul agronomic „Ion Ionescu de la Brad" Foto : D. ROTARU corespondent în construcţie Noi obiective ale cooperaţiei meşteşugăreşti La Satu Mare, Bacău, Sf. Gheorghe şi Cluj a început construcţia unor noi obiective ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Este vorba de o staţie de în­treţinere şi reparaţii auto-moto şi trei ateliere de producţie. Acestora li se vor adăuga, în cursul anului, încă 120 de construcţii: spălătorii-curăţă­­torii, staţii auto-moto, o casă de modă, complexe de deser­vire, ateliere de producţie, am­plasate mai ales în localită­ţile aflate în plină dezvoltare cum sînt Buzău, Tg. Jiu, Si­­ghet, Slatina, Focşani, Boto­şani etc. In vederea realizării lor în termenele prevăzute au fost­ stabilite din timp ampla­samentele, s-au asigurat, do­cumentaţiile pentru mai mult de 76 la sută din obiective, iar pentru restul s-au luat mă­suri ca proiectele să fie pre­date constructorilor pînă la sfîrşitul lunii martie. (Agerpres). Cei peste 2.000 de miei obţinuţi în acest sezon la ferma de ovi­ne de la Deleni (I.A.S. Cotnari) sînt îngrijiţi cu atenţie de medicul veterinar Maria Ro­­mingher. Foto : G. PAUL m­m ■ ■ ■ ■ ■ B Vietnamul de sud ■ ■ ■ A In pagina a 4-a ■ ■ Baze și obiective americano—saigoneze sub tirul patrioţilor ■ In legătură cu politica franceză în Orientul Mijlociu ■ w ■ ii­i­­! în municipiul Iaşi Instruirea secretarilor birourilor organizaţiilor de partid în cadrul programului anu­al de instruire a secretarilor birourilor organizaţiilor de partid. Comitetul municipal Iaşi al P.C.R. a organizat, în cursul după-amiezii de ieri, instruirea secretarilor birouri­lor organizaţiilor de partid din întreprinderile şi institu­ţiile ieşene. Tov. Ioan Manciuc, prim-se­­cretar al Comitetului munici­pal Iaşi al P.C.R., a vorbit, cu acest prilej, despre „Sarcini­le organelor şi organizaţiilor de partid privind întărirea rîndurilor partidului şi educa­rea comuniştilor“, iar tov. Eu­gen Biliuţă, secretar al Co­mitetului municipal Iaşi al P.C.R., a vorbit despre „Sar­cinile organizaţiilor de partid în domeniul activităţii ideo­logice şi al muncii politice" De la Ministerul Învăţămîntului In legătură cu concursul de admitere în anul I, în liceele de cultură generală, de artă, cu program de educaţie fizică, şi liceele pedagogice, cursuri de zi, în anul 1970, Ministerul Invăţămîntului comunică : Concursul de admitere se desfăşoară între 22 iunie şi 3 iulie. Probele practice la lice­ele de artă şi cu program spe­cial de educaţie fizică, pre­cum şi probele de aptitudini muzicale şi vizita medicală la liceele pedagogice au loc în­tre 22 şi 24 iunie. La concurs se pot înscrie promovaţii clasei a VIII-a a şcolii generale care împlinesc vîrsta de cel mult 17 ani în cursul anului 1970. Concursul de admitere în liceele de cultură generală, de artă, cu program de educaţie fizică şi în liceele pedagogice constă din: — limba română — scris şi oral; matematică — scris şi oral; — istoria Româ­niei — oral; — limba mater­nă — scris şi oral (pentru li­ceele cu predarea în limbile naţionalităţilor conlocuitoare). La liceele de artă şi cu pro­gram de educaţie fizică, pro­bele de cultură generală ■ sînt precedate de vizita medicala şi de probe practice, iar la li­ceele pedagogice de vizita medicală şi de probă de apti­tudini muzicale; aceste probe sînt eliminatorii. Lucrările scrise se desfășoa­ră în aceeași zi, la ora 9, în întreaga țară, după cum ur­mează: — limba română — 26 iunie; — matematică — 27 iunie; — limba maternă — 28 iunie. Programele concursului de admitere pentru obiectele de cultură generală au fost pu­blicate în Gazeta Invăţămîn­­tului (supliment), în luna de­cembrie 1969. Programele dis­ciplinelor de specialitate pen­tru concursul de admitere în liceele de artă şi cu program de educaţie fizică au fost pu­blicate în Gazeta Invăţămîntu­­lui nr. 996 din 23 mai 1969. La toate liceele de cultură generală, de artă, cu program de educaţie fizică şi liceele pe­dagogice se pun în concurs toate locurile planificate pen­tru anul I. La liceele la care nu se vor ocupa toate locurile se va or­ganiza un nou concurs între 28 august şi 10 septembrie. Prestările de servicii la sate înlăturarea improvizaţiei solicită eforturi concentrate Pentru satisfacerea cererii crescînde a populaţiei de la sate în ce priveşte diver­sele prestări de servicii, cooperaţia de consum din judeţul nostru a depus eforturi notabile în vederea extinderii şi diversificării reţelei de unităţi specializa­te (în special ateliere de croitorie, cizmă­rie, frizerie), astfel ca în prezent numă­rul lor să fie de circa 640. Neîndoielnic, s-au obţinut unele realizări şi pe linia creşterii calitative a prestărilor de ser­vicii pentru populaţia rurală. Totuşi, con­siderăm că se cer făcute încă multe lu­cruri pentru ca unităţile prestatoare de servicii să devină într-adevăr viabile, pentru ca necesităţile şi exigenţele me­reu sporite ale sătenilor să fie satisfă­cute la nivel mulţumitor. Controlul efectuat de Sucursala jude­­­ţeană a Băncii Naţionale în ultimele luni, la un număr de 16 cooperative, a scos în evidenţă o serie de deficienţe ţînînd, în special, de organizarea reţelei, de do­tarea şi aprovizionarea unităţilor, de ca­litatea şi operativitatea prestărilor. Unele cooperative au înfiinţat secţii de prestări numai la centrul de comună. Astfel, la cooperativa din Andrieşeni cele 10 sec­ţii funcţionează numai în satele Andrie­şeni şi Buhăieni, în timp ce în Spineni, Fîntînele şi Glăvăneşti acestea lipsesc cu desăvîrşire, deşi în aceste sate exis­tă meseriaşi care ar putea fi atraşi în cooperativă. Dintre cazurile similare, semnalăm numai comuna Gropniţa, in al cărei sat Săveni nu există nici o secţie înfiinţată, deşi distanţa de centrul de co­mună este de peste 10 km. Prevederile formulate în planul M.T.O. al serviciului de specialitate de la U­­­niun­ea judeţeană a cooperativelor de consum au rămas în bună parte pe hîr­­tie, negăsindu-şi aplicare­­ practică. Aju­­­orul judeţean, cit şi conducerile coope­rativelor nu au insistat pentru înfiinţa­rea de unităţi absolut necesare deservi­rii populaţiei, cum ar fi o secţie de tîm­­plărie în satul Totoeşti şi una de croi­torie la Erbiceni, o unitate de cizmărie la Dobrovăţ, una de frizerie şi alta de cizmărie la Răducăneni. Aprovizionarea cu materii prime şi ma­teriale a fost lăsată, de regulă, pe sea­ma lucrătorilor din unităţi, care, la rin­­du-le, n-au întocmit comenzi la materiale decît în momentul epuizării stocurilor (cizmăria din Ţibăneşti, cojocariile din Răducăneni şi Costuleni, croitoria din Cozmeşti) şi, ca urmare, o mare parte din comenzile cetăţenilor se aflau, la data controlului, în stare de producţie neterminată (la croitoria din Cozmeşti — 22 de bandite, datorită lipsei ratieordu­­lui). O amprentă negativă asupra activi­tăţii unităţilor a lăsat lipsa unor utilaje şi scule, care, deşi solicitate depozitului A.T.M. al întreprinderii comerciale jude­ţene, nu au fost­­primite. Trebuie remar­cat şi faptul că sunt cazuri cînd unele utilaje existente stau nefolosite. Croito­ria din Cozmeşti, aparţinînd de coopera­tiva Gorban, a procurat, din anii trecuţi, o maşină de cusut la curent trifazat, dar ea stă şi la ora actuală neutilizată, încadrarea de lucrători calificaţi con­stituie încă o problemă pentru majori­tatea cooperativelor, deşi sînt resurse ne­valorificate pentru angajarea de forţă de muncă locală în fiecare sat. Conducerile unor cooperative au colaborat încă insu­ficient cu organele locale de stat pentru atragerea meseriaşilor în cooperativă. Pot fi citate cooperativele din Scînteia, Cos­tuleni, Erbiceni, Răducăneni, Gropniţa, Focuri, care au acordat puţină atenţie în­cadrării unităţilor din satele mărginaşe. La Scînteia este imperios necesară extin­derea croitoriei prin angajarea a cel puţin doi lucrători. La cojocăria din Cos­tuleni, cu specific de prelucrare piei, un singur lucrător nu poate face faţă soli­citărilor clienţilor, fiind necesară înfiin­ţarea unei noi secţii, încadrarea celei ace*­tuale cu încă un lucrător şi dotarea ei maşină de cusut. Vasile POPA şef adjunct de serviciu la Sucursala judeţeană a Băncii Naţionale Iaşi (continuare in pag. a 3-a) ■ La centrul de comună—zece unităţi, în satele mărginaşe nici una ■ Lipsa bonurilor de lucru dovedeşte incorectitudinea lucrătorilor ■ Respec­tarea programului de lucru este benevolă?

Next