Flacăra Iaşului, martie 1970 (Anul 26, nr. 7296-7321)

1970-03-31 / nr. 7321

l anul xxf. Nr. 7321 MARTI 31 MARII­ 1970 4 PAfilM 10 DAM Disciplina muncii socialiste, disciplină unitară­­factor activ în dezvoltarea social-economică De curind, Marea Adunare Naţională a adoptat Legea or­ganizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat — document de o mare în­­semnătate pentru perfecţio­­narea activităţii social-e­­conomice. Subliniind faptul că raporturile de muncă din ţara noastră se întemeiază pe pro­prietatea socialistă a întregu­lui popor, noua lege stabileşte drepturi şi obligaţii deopotrivă pentru oamenii muncii şi or­ganele de conducere ale uni­tăţilor de stat. Astfel se legi­ferează concepţia unitară des­pre­ disciplină, specifică mo­dului de producţie socialist, singura concepţie despre disci­plină care asigură îmbinarea intereselor generale cu cele personale pe toate treptele ierarhice ale societăţii. Oamenii muncii din judeţul Iaşi privesc cu satisfacţie a­­doptarea acestei legi şi îşi ex­primă ferma hotarire de a con­tribui cu forţe sporite la dez- Ing. C. ZVORIŞTEANU membru al biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Iaşi a patriei noastre. După cum este cunoscut, judeţul Iaşi a ocupat primul loc pe ţară în marea întrecere socialistă de anul trecut din industrie, con­strucţii, transporturi şi circu­laţia mărfurilor, ceea ce con­stituie, fără îndoială, şi un re­zultat al întăririi disciplinei în unităţile economice. Sarcinile de plan sporite pe care colectivele ieșene la au de înfăptuit în acest an, am­plificate de nivelul calitativ la care urmează a fi realizate, de angajamentele asumate in în­trecerea socialistă, fac însă necesara sporirea anei com­­voltarea economică şi socială aativităţii pentru aplicarea rigu­roasă a normelor disciplinei muncii. Consolidarea disciplinei mun­cii cere să se pună un accent deosebit pe sensurile majore ale îndatoririlor salariaţilor şi pe necesitatea înţelegerii e­­fectelor economice ale disci­plinei. Spre deosebire de ceea ce s-a făcut pînă acum, este necesar ca munca cultural-e­­ducativă să nu se reducă nu­mai la latura restrictivă a dis­ciplinei, ci să arate ceea ce trebuie să realizăm. Acţiunile ce se întreprind în acest scop sunt chemate să înfăţişeze e­­fectele economice ale respec­tării conştiente a regulilor de disciplină de către fiecare sa­lariat, însemnătatea aplicării lor pentru­ creşterea avuţiei sociale. Accentul, pus de conducerea partidului, pe întărirea disci­plinei atrage atenţia ca muncă desfăşurată în acest sens să nu se mărginească numai la as­pectele legate de lipsurile ne­motivate şi învoiri. Aceasta constituie desigur o latură a disciplinei care nu trebuie ne­glijată, întrucât în anul expirat, în timpul pierdut al întreru­peri în producţie şi absenţele nemotivate, s-ar fi putut rea­liza, bunăoară, în industria re­publicană, o producţie str­es­­mentară de sp­or pe 53 mili­­oane de lei, insă este necesar să se insiste mai mult si asu­pra celorlalte aspecte ale dis­ciplinei, care vizează tehnolo­­ ­continuare în pag. a 3-a. Liniorii La Răducăneni Ziua intelectualilor Duminică a avut loc, la Răducăneni, Ziua intelectuali­lor, organizată de Comitetul judeţean al U.T.C. şi Inspec­toratul şcolar ju­deţean. Cu acest prilej, intelectualii din Răducăneni şi comunele învecina­te au participat la simpozionul intitu­lat .Rolul intelec­tualului în viaţa satului românesc contemporan", sim­pozion susţinut de conf. univ. Al. Hu­sar, preşedintele Comitetului jude­ţean de cultură şi artă, şi Ion Chiri­­ac, secretar al Co­mitetului judeţean al U.T.C. A urmat un reu­şit program artis­tic prezentat de formaţiile căminu­lui cultural din Ră­ducăneni, iar în seara aceleiaşi zile s-a desfăşurat balul intelectualilor. Convorbiri recapitulative in învăţămîntul de partid la sate Şi in ultimele zile, au con­­ tinuat să, se desfăşoare în prezenţa membrilor biroului, Comitetului judetean de partid, a unor membri şi lec­tori ai Comitetului, judeţean şi a altor cadre, convorbirile recapitulative prilejuite de în­chiderea anului de studiu în învăţămîntul de partid la sa­Pretutindeni, cursanţii au participat cu viu interes la expuneri şi dezbateri, fiind a­­nimaţi de dorinţa de a apro­funda conţinutul temelor stu­diate, de a-şi îmbogăţi cunoş­tinţele politice şi ideologice, de a primi răspunsuri la pro­blemele care-i preocupă cu privire la viaţa internă a ţă­rii, la situaţia internaţională, la activitatea economică şi so­­cial-culturală din judeţ. La cercurile şi cursurile din comunele Leţcani, Movileni, Aroneanu, Tansa, Răducăneni, Mirosloveşti şi altele au fost prezenţi la convorbiri aproape toţi cursanţii, un mare număr din ei luînd cuvîntul la dez­bateri, venind cu propuneri în direcţia îmbunătăţirii muncii de propagandă, a vieţii inter-­­ne de partid, a activităţii eco­nomice din unităţile în care muncesc. Deosebit de vii au fost dez­baterile la cercurile de studie­re a problemelor economice, a organizării producţiei în C.A.P. la Aroneanu, Răducă­neni, Leţcani, Bohotin şi al­tele, unde cursanţii au sub­liniat, în lumina documente­lor plenarei C.C. al P.C.R. din martie a.c., sarcinile ce revin comuniştilor de la sate pen­tru traducerea în viaţă a pro­gramelor de dezvoltare a zo­otehniei şi creşterea producţi­ei animalierei gospodărirea ra­ţională a surselor de apă, ex­tinderea lucrărilor de iriga­ţii, îndiguiri, desecări şi de combatere a eroziunii solu­lui. La cercurile de studiere a statutului P.C.R. şi cele de e­­ducaţie cetăţenească din sa­tele Soci — Mirosloveşti, Co­­geasca — Leţcani, Brătuleşti— Strunga, Răducăneni şi altele, cursanţii au discutat într-un­ înalt spirit partinic, aducând critici­ unor fenomene de in­disciplină şi de risipă a avu­tului obştesc ce se mai mani­festă în unele locuri de mun­că. Dezbaterile au marcat deo­sebitul interes pe care îl ma­nifestă membrii de partid de la sate pentru problemele ma­­­jore ale agriculturii, cum sunt cele legate de organizarea, muncii şi folosirea raţională a forţei de muncă, profilarea producţiei şi asigurarea, unui înalt grad de mecanizare a lucrărilor, aplicarea în viaţă a sarcinilor reieşite din docu­mentele de partid. Ieri, la Casa presei din Iaşi In cadrul manifestărilor or­ganizate la Casa presei din Iaşi, ieri, în prezenţa a nume­roşi ziarişti de la­­Flacăra Iaşului" şi Studioul de radio Iaşi, lectorul universitar Vasile Ciocîrlan a prezentat expu­nerea .Consideraţii sociolo­gice privind influenţa civili­zației asupra omului contem­poran". Expunerea a fost urmărită cu viu­ interes de asistență. Proletari din toate țârile, uniți-vă! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean te. In pag. a 3-a­­ .­­ Răspunsuri la întrebările unor salariați A­n pagina a 4-a ■ STOCKHOLM Încheierea conferin­ţei de solidaritate cu Vietnamul Bînăbuşirea unei încercări de rebeliune în Sudan C A. P. COMARNA A doua pe ţară în întrecerea dintre cooperativele agricole pentru producţii sporite de fructe In fiecare an, începînd cu luna mai şi pînă toamna tîr­­ziu, de la cooperativa agri­colă din satul Comarna por­nesc zeci şi zeci de autoca­mioane încărcate cu fructe şi struguri. Anul trecut, cu toa­te condiţiile de climă, vitrege, rodul celor 22.000 de pomi fructiferi a fost destul de bo­gat. Gheorghe Puşcaru, con­tabilul şef al unităţii, ne spu­nea că dacă fructele vîndute organizaţiilor comerciale in anul 1909 ar fi fost expediate o dată din cooperativa agrico­lă, operaţiunea ar fi necesitat circa 300 de autocamioane de tonaj mijlociu. Bogatul rod al livezilor a adus cooperativei agricole un loc fruntaş pe ţară in producţia de fructe. La festivitatea de înmînare a diplomei pe care Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie şi Mi­nisterul Agriculturii şi Silvi­culturii a acordat-o C.A.P. Co­marna a participat tovarăşul ing. Victor Clima, secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie. Au luat, de asemenea, par­te lucrători de la Direcţia a­­gricolă şi Uniunea judeţeană cooperatistă, reprezentanţi ai organelor comunale de partid şi de stat, numeroşi ţărani cooperatori. Tovarăşul inginer Mircea Gh. STEJARU­ (continuare în pag. a 2-a) Aspect din timpul festivităţii. Intenţii bune există, dar de ce nu se materializează ? Problema transportului în co­mun a constituit subiectul a nu­meroase articole şi anchete pu­blicate în coloanele ziarului nostru. Au fost scoase în evi­denţă, pe lingă o seamă de succese şi unele deficienţe din activitatea I.T.I., deficienţe care se perpetuează, producind ne­plăceri călătorilor. In dorinţa de a se vedea care sunt cau­zele acestei stări de lucruri şi de a se găsi unele căi de re­zolvare, Comitetul municipal Iaşi al P.C.R. a organizat, recent, o masă rotundă la care au fost invitaţi reprezentanţi ai Consi­liului popular municipal, ai în­treprinderii de transporturi Iaşi, secretari ai comitetelor de partid şi cadre de conducere din prin­cipalele instituţii şi întreprinderi ieşene, precum şi reprezentanţi ai comitetelor asociaţiilor de lo­catari. Redăm, în continuare, pe scurt, opiniile exprimate şi pro­punerile făcute de participanţi cu acest prilej: — Am avut mai multe discu­ţii cu conducerea I.T.i, privind transportul în comun al sala­riaţilor întreprinderii noastre - preciza­tov. Aurel Mihalache, se­cretarul comitetului de partid de la Fabrica de antibiotice. De fie­care dată am fost înţeleşi de conducerea întreprinderii, în sensul că au fost stabilite noi programe şi grafice după care să circule autobuzele. Dar ce folos că ele nu sunt respectate! Din această cauză, noi înregis­trăm multe ore neproductive, da­torită întîrzierilor de la serviciu. De asemenea, în urma unui stu­diu făcut de către specialiştii noştri, a reieşit că peste 36 la sută din fluctuaţia personalului fabricii se datorează tocmai con­diţiilor grele în care se face transportul. Eu consider că po­sibilităţi de îmbunătăţire a transportului în comun există, chiar şi cu actualul parc. Din constatările noastre, am ajuns la concluzia că dispecerii nu-şi îndeplinesc cu suficient simţ de răspun­dere sarcinile ce le re­vin, dovedind uneori lipsă de iniţiativă sau chiar nepricepere, ceea ce ne arată că selecţia în aceste posturi, destul de im­portante, s-a făcut la voia soar­­tei, nu pe baza unor criterii bine stabilite.­­ Dat fiind faptul că avem strînse legături cu I.T.I. — rela­ta tovarăşul colonel Ioan Ne­­delcu, comandantul Miliţiei mu­nicipiului Iaşi — îmi voi spune şi eu părerea despre felul cum se desfăşoară transportul în co­mun din oraşul nostru. Dacă din partea conducerii întreprin­derii există preocupare ca trans­portul în comun să se efectue­ze, în condiţii din ce in ce mai bune, ne miră totuşi faptul că la personalul serviciului de miş­care apar frecvent acte de in­disciplină. De exemplu, nu exis­tă zi în care să nu se înregis­treze absenţe nemotivate de la serviciu ale conducătorilor auto. Cele mai frecvente lipsuri se observă, însă, imediat după plata salariului şi după diverse sărbători. De aici reiese că co­mitetul de direcţie al întreprin­derii a muncit foarte puţin în direcţia întăririi disciplinei în muncă. Insuficientă preocupare există şi , în educarea salariaţi­lor. În multe cazuri, salariaţii vin, în stare de ebrietate la ser­viciu; mulţi dintre conducătorii auto­­nu respectă graficele, de circulaţie, jucînd şah la ca­petele de linii sub pri­virile îngăduitoare ale dis­pecerilor, autobuzele merg în grup, multe dintre ele goale, iar altele arhipline, deteriorindu-se. Nici cu privire la revizia şi în­treţinerea autovehiculelor nu se face mare lucru. întreprinderea dispune, în prezent, de o auto­bază modernă, dar nu se fac reviziile şi întreţinerile corespun­zătoare. Datorită acestui fapt, multe autobuze ieşite în cursă (pe data de 24 februarie a.c. din 169 de autobuze existente in parc au ieşit 70) „cad" pe trasee, din cauză că nu li se fac remedierile cerute seara de către conducătorii auto. Mai sunt şi alte deficienţe, mă opresc însă aici. Opinez pentru o mun­că mai intensă din partea con­ducerii întreprinderii în educa­rea salariaţilor, iar celor ce se vor face vinovaţi de încălcarea unor obligaţii de serviciu să nu li se mai facă nici un fel de concesie în aplicarea sanc­ţiunilor. Propun, de asemenea, să se intervină cu mai multă promptitudine pentru dotarea întreprinderii cu autobuze echi­pate cu­­ motoare „Diesel",, iar graficele de circulaţie să fie întocmite în­­ funcţie­­ de sezon. — Dacă dimineaţa şi la prînz transportul spre uzină se efec­tuează cu ajutorul tramvaielor şi autobuzelor - spunea tov. Ciprian Stănescu, director ad­junct la Uzina metalurgică - apoi întoarcerea spre casă a muncitorilor, inginerilor şi teh­nicienilor se face numai cu câ­­teva tramvaie, deoarece înainte de ora 23 acestea încep să se retragă la depou. Greutăţi mari întîmpinări în zilele de dumini­că şi în sărbătorile legale, cînd mijloacele de transport sunt mai puţine decit în zilele lucrătoa­re. Concepţia, potrivit căreia s-a stabilit o asemenea organizare, ni se pare extrem de ciudată : oare timpul liber al oamenilor nu este preţios ? Transportul în comun trebuie să fie la fel de bine organizat în orele de ve­nire la serviciu, la plecare, ca şi duminica şi-n sărbătorile le­gale. In cuvîntul lor, participanţii la „masa rotundă" s-au referit şi la alte aspecte negative. — Datorită stării necorespun­zătoare a macazelor şi proastei întreţineri a acestora — a arătat Gheorghe Ciocoiu, secretarul comitetului de partid de la Fa­brica de mobilă - se produc numeroase deraieri de tramva­ie, ceea ce determină ca în­treaga circulaţie să fie parali­zată o bună perioadă de timp, graficele de circulaţie fiind date peste cap.­­ Nici despre aspectul tram­vaielor nu avem de adus cu­vinte de laudă — spunea Du­mitru Parasnicu, preşedintele co­mitetului asociaţiei de locatari din blocul S­F, cartierul Tă­­tăraşi. Din cauza unor repara­ţii făcute de mîntuială, aspec­tul exterior lasă mult de dorit la o bună parte de tramvaie. In ceea ce priveşte spiritul gos­podăresc, mai sunt încă multe de făcut la această întreprin­dere. Transportul în comun poate fi mai bine organizat, a confirmat şi tov. Anghel Negulescu, di­rectorul I.T.I. . „Trebuie să re­­cunoaştem că cele arătate de participanţi la această „masă rotundă" reflectă realitatea de pe­ teren. Nu ne rămîne decit să ne angajăm că ne vom stră­dui să găsim cele mai eficien­te posibilităţi pentru înlăturarea deficienţelor semnalate, astfel I. BANU (continuare in pag. a 3-a| Pe teme cetăţeneşti I O sală de sport I 1 cu 2000 de locuri I­I­­ O mai veche dorinţă a iubito­rilor de strort din Iaşi începe să se împlinească : acum câteva zile­ în a­­propierea Ştrandu­lui, au pornit lu­crările de constru­ire a unei noi şi moderne săli de sport, care va a­­vea o capacitate de 2.000 de locuri. Să ne închipu­im, cu un an mai devreme, că sun­­tem oaspeţii aces­teia. Din strada Palat, ajungem, pe o alee, la intrare. In marele şi ele­gantul hol ne lă­săm la garderobă îmbrăcămintea mai­­ groasă. Privim în jur: cabine tele­­fonice pentru pu­blic, birouri admi­nistrative, grupuri­­ sanitare. Nerăbdă- Ş tori să intrăm în­­ sală, urcăm o fru-­­ moasă scară în spirală pînă la înălţimea de 4 metri şi ajungem Intr-un foaier. Lă­săm pentru pauză vizitarea bufetu­lui aliat aici şi, prin, una din uşile laterale, pătrun­dem în tribune. E zi de meci, căci altfel n-am ve­dea nici o tribu­nă. Acestea sunt rabatabile, permi­­ţînd mărirea , sub­stanţială a supra­feţei de loc.­ Pri­vim cu încîntare dispunerea tribu­nelor, parchetul sălii, instalaţia de iluminat fluores­cent afiată în înaltul celor 11 metri ai interio­rului. O surpri­­­­ză : observăm o cabină de proiec­ţii cinematografice şi o alta pentru transmisii sportive, ale căror corpuri sunt în afara sălii. Cerem explicaţii fostului fotbalist al C.S.M.S., ingi­nerului Gheor­ghe Milea, de la C.J.E.F.S.: — Sala, al cărei proiect a fost conceput de I.P.C. Bucureşti,, permite organizarea nu nu­mai a competiţi­ilor sportive. La nevoie, prin ma­nevrarea separată a tribunelor, pla­sarea unui­ ecran demontabil sau a unei scene impro­vizate, se pot prezenta filme, spectacole de e­­stradă, concerte etc. Ce au la dispo­ziţie sportivii ? Să coborîm din tribu­ne şi să reintrăm în hol. Lateral, e­­xistă o intrare pentru ei, apoi sunt dispuse ves­tiare, grupuri sa­nitare, un cabinet medical şi o ca­meră pentru ma­saj, camere pen­tru arbitri, un spaţiu necesar „în­călziriii" sportivi­lor înainte de meci. In timpul săp­­tămînii, prin esca­motarea tribunelor laterale, se găseş­te spaţiu cît pen­tru două terenuri regulamentare de handbal. In plus, peretele despărţi­tor dintre hol şi sală poate fi de­montat ; totodată, antrenamente indi­viduale pot fi făcu­te şi în hol,­şi în foaier. Construcţia pre­zintă unele soluţii noi, nefolosite în­că, în ţară. Citeva precizări: structu­ra principală de rezistenţă este o structură suspen­dată, cu 3 piloni centrali care sus­ţin, prin interme­diul a 6 tiranţi 1 grupe de cabluri­ de beton precom­­primat, în exteri­orul construcţiei, 3 linii de grinzi principale de aco­periş. Pe acestea se reazemă ele­mente prefabricate precomprimate de tip T ele 12 metri deschidere, care alcătuiesc acope­rişul. In faţadele laterale, elemente­le T se reazemă pe două cornişe de beton armat monolit, susţinute de stîlpii metalici ai faţadelor. In ansamblu, noua sală de sport, pe care am vizitat-o imaginar împreună, e o construcţie moder­nă, aspectuoasă. — Vom avea destule probleme de rezolvat. In­­trucit sunt soluţii tehnice îndrăzneţe, ne spunea C-lin Luca, şeful lotu­lui. Dar, ne vom strădui să reali­zăm o lucrare de calitate, cu un fi­nisaj superior.­ Faptul că aceas­tă lucrare a fost încredinţată între­prinderii nr. 4 de const­rucţii-monta­je constituie o cheză­şie că noua sală de sport va fi da­tă în folosinţă la termenul stabilit, in 1971, şi că va constitui o con­strucţie care va­­ aduce un plus de­­ frumuseţe Iaşului. „ Radu COSTIN - OBIECTIVE NOI ÎN PEISAJUL IEȘEAN S­I

Next