Flacăra Iaşului, mai 1970 (Anul 26, nr. 7348-7372)
1970-05-23 / nr. 7365
/ X . ". . . ANDI Hfl. Nr. 7365 StIIBATA 23 MAI 1970 , PAGINI 30 DANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU in zone sinistrate şi ameninţate de inundaţii din judeţele Brăila şi Galati In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în judeţele Brăila şi Galaţi, în care în aceste zile au loc mari acţiuni de prevenire şi combatere a inundaţiilor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele veşti despre inundaţiile abătute asupra unor aşezări omeneşti — sate şi oraşe — asupra unor cîmpii din Transilvania şi iată că, din nou, continuu, forţele oarbe ale naturii se abat asupra altor şi altor zone geografice, afectînd sate, ogoare mănoase şi întreprinderi din partea de răsărit a ţării. In vreme ce în localităţile greu lovite de furia revărsărilor — Satu Mare, Tg. Mureş, Dej, Alba Iulia, Mediaş, Sighişoara şi multe altele — oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt simţ patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, depun acum eforturi uriaşe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieţii, a activităţii economice şi sociale pe făgaşul normal, alte localităţi şi întinse suprafeţe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundaţiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, privirea distinge largi suprafeţe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent— de ape. Chiar şi acolo unde nu s-au revărsat râuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile bălteşte pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coşurile fumegînde ale Combinatului de celuloză şi hîrtie — Chişcani, fabricile şi întreprinderile din zona Industrială a Brăilei aflate tin plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare in toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mii, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul braţului Măcin, ptnă în apropierea oraşului cu acelaşi nume din judeţul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au Întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor şi case Invadate sau înconjurate pina la prispă de ape. Şi totuşi, în acest Imens teritoriu lichid, In mijlocul acestei mări miloase, există o uriaşă oază de verdeaţă, netulburată: Insula Mare a Brăilei. Situată între braţul Vîlciu şi albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă in 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăţie a apelor, cu funduri de bălţi, stufărişuri şi păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafaţă de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare şi terţiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1.400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălţilor, cu 13 staţii de pompare. In urma desecărilor, a defrişării stufărişurilor de pe 22.395 hectare şi sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafaţa arabilă a ajuns la 56.000 hectare. Incepînd din 1965, pe păminturile smulse apelor s-au înfiinţat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37.000 hectare au obţinut în medie 5.144 kg. porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan in 1969 însumează 48.236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii şi beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămfni, încleştaţi într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieşit învingători în momentele culminaţiei undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al ţării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt intimpinaţi aici de tovarăşii Mihai Gere şi Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R., şi de Ioan Teşu, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii. In faţa unei hărţi a insulei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a f este informatori amănunţtmd despre starea digului care apără incinta. Fină la Această oră, acest zid întărit cu pămînt şi fascine a rezistat şi rezistă în faţa viiturilor. O porţiune de 3.100 m., unde apele au ajuns la 50—60 cm. de coronamentul digului, este primejduită in aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11.000 m., unde viitura se ridică pînă la 60—70 cm. de cota digului, este, de asemenea, un pericol. In aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3.800 de localnici, ajutaţi de 1.300 de ostaşi, de maşini, bacuri şi utilaje grele, 60.000 de saci de pămint, fascine şi alte materiale de construcţie — imense forţe umane şi materiale sînt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicţie de care numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35.000 hectare şi de floareasoarelui pe 6.000 hectare sînt mai frumoase in acest an ca oricind. Hotărîţi să apere cu dîrzenie această mare avuţie, locuitorii insulei nu precupeţesc nici un efort, muncind zi şi noapte, pentru ridicarea şi consolidarea digurilor aflate în pericol. Totuşi, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30.000 de animale au fost evacuate. Este pregătită în amănunţime şi evacuarea populaţiei, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicopter uşor de recunoaştere... Tovarăşul Nicolae Ceauşescu urmăreşte atent lucrările ce se desfăşoară în zona de amonte a Incintei, între Salcia şi Măraşu, pe porţiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai ameninţătoare, atingînd o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decît nivelul mediu. Conducătorul partidului şi statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forţele, să se facă tot ce e omeneşte posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate aceste pămînturi care valorează enorm pentru economia naţională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcţia Brăila. Este un spectacol pe cit de contradictoriu, pe atît de fascinant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pînă acum cîţiva ani „Balta*, împărăţie a apelor şi sălciilor plîngătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de linişte în care culturile se dezvoltă normal şi oamenii muncesc la cîmp cu Calm şi linişte de parcă petecul acesta de pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase şi murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci şi zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deosebeşte cu uşurinţă culturile de porumb, de cele de floarea-soarelui, pe cele de griu de cele de lucarnă. Sînt în plină desfăşurare lucrările de întreţinere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă şi, cătînd în sus, îndreaptă spre aparatele de zbor gesturi prieteneşti, flutură batiste. Mulţi din cei de jos ştiu că în trecere se află secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, neobositul conducător, care nu pregetă o clipă, care nu precupeţeşte nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de aprigă luptă cu stihiile şi unde sfatul şi îndrumarea sa sînt mai mult decît oriunde necesare. Aici, aşadar, digurile, care încing ca o centură insula, au rezistat şi vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floareasoarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste Întinderi de pămint, Brăila. Se aterizează pe stadionul nou al oraşului, aflat într-un înaintat stadiu de construcţie. Mii şi mii de cetăţeni ai Brăilei, aflînd că in oraşul lor — vestitul oraş dunărean, azi important centru al industriei constructoare de maşini grele, al industriei hîrtiei şi celulozei, al şantierelor, va sosi secretarul general al partidului — l-au ieşit în întîmpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndemnul şi sfatul. Prim-secretarul Comitetului orăşenesc de partid, primarul Brăilei, tov. Radu Constantin, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în numele locuitorilor oraşului şi al său personal, calde şi simţite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul* ... De o parte şi de alta a străzilor, brăilenii, tineri şi vîrstnici, inundă trotuarele, aplaudă cu însufleţire. „Progresul*, una din principalele întreprinderi producătoare de utilaje rutiere şi de construcţii, numără aproape 7.000 de salariaţi — muncitori, ingineri, tehnicieni, lucrători în aparatul de cercetare şi proiectări, funcţionari. Valoarea producţiei marfă realizată aici într-un an se cifrează la un miliard de lei, sau trei milioane de lei pe zi. Marca „Progresul“ este cunoscută nu numai în ţară, ci şi peste hotare, rulourile compresoare, concasoarele cu trior, excavatoarele produse aici fiind prezente ca mărfuri de prestigiu în listele de export ale ţării. Itinerariul în uzină trece prin secţiile uzinaj şi montaj. Maşini moderne de mare randament, cu care uzina a fost înzestrată în ultimii ani, strunjesc, frezează, rabotează piese grele de metal. Se asamblează părţi din produsul finit, subansamble, motoare. Inginerul Gheorghe Munteanu, directorul general al întreprinderii, răs(continuare în pag. a 2-a) Pentru asigurarea unor producţii cit mai mari Nici o pauză la semănat şi întreţinerea culturilor! . După precipitaţiile căzute la Începutul săptămînii curente în întregjudeţul, campania agricolă a reintrat treptat pe făgaşul normal. In numeroase unităţi, mecanizatorii şi ţăranii cooperatori au continuat cu spor însămînţările, întreţinerea culturilor şi celelalte acţiuni de sezon din fiecare sector al agriculturii. Pe lingă cooperativele agricole din Cozmeşti, Moşna şi Probota, care au terminat mai de mult semănatul porumbului, în cursul zilei de ieri au realizat ultimele hectare din plan şi C.A.P.-urile din Bivolari şi Chişcăreni Intr-un stadiu foarte avansat se află, de asemenea, cooperativele din Ruginoasa, Bălţaţi, Strunga, Fîntînele, Bulbucani şi altele. Cu toate progresele făcute în ultimele zile, în sectorul agricol cooperatist au mai rămas de semănat cu porumb peste 25.000 de hectare. De aceea, sarcina cea mai urgentă ce revine cooperativelor agricole şi secţiilor de mecanizare ce le deservesc este de a intensifica şi mai mult ritmul de lucru, astfel ca restantele destul de mari pe care le avem in judeţ să fie lichidate în cel mai scurt termen. Pe măsură ce alte unităţi termină semănatul, mijloacele mecanizate devenite disponibile trebuie transferate în ajutorul G.A.P.-urilor întîrziate. O condiţie esenţială este ca mişcarea agregatelor spre secţiile I.M.A. ce au nevoie de întăriri să se facă cu cea mai mare operativitate. Atragem atenţia asupra acestui lucru, întrucît e foarte posibil ca în perioada următoare să intervină alte ploi. Avind în vedere timpul foarte înaintat, Direcţia agricolăjudeţeană a asigurat cantitatea de sămînţă necesară pentru a însămînţa pe circa 3.000 de hectare din nordul judeţului, în locul porumbului H.D. 208 destinat iniţial, hibrizi mai timpurii (H.D. 98, H.D. 99, H.D. 101.) Regimul de umiditate şi de temperatură este favorabil pentru obţinerea unor producţii sporite la toate culturile. Pentru aceasta, este nevoie, însă, să se acorde grija cuvenită executării la timp şi de calitate a lucrărilor de întreţinere. Se poate aprecia că în unele unităţi au fost luate încă de la început toate măsurile pentru a asigura desfăşurarea rapidă a acestor ac (continuare in pag. a 5-a) Fonduri pentru ajutorarea sinistraţilor Dintr-un mait spirit de solidaritate umană, de datorie civică, oamenii muncii din întreprinderile şi instituţiile judeţului nostru au hotărît să contribuie la ajutorarea sinistraţilor prin cedarea unor sume de bani din salariile lor. In întreg județul Iaşi, ajutoarele băneşti subscrise au atins suma de 50.437.600 lei. In pagina a 6-a ■ ■ încheierea lucrărilor Conferinței internaționale de sprijinire a luptei popoarelor din Indochina ■ ■ Comentariu extern ■ Marea Britanie ■ Moment preelectoral e lupta Împotriva furiei oarbe a apelor Judeţul Iaşi, alături de celelalte judeţe ale ţării - o inimă, un gînd Pe zi ce trece, creşte impresionant numărul colectivelor de muncă din Întreprinderile şi instituţiile din municipiul şi judeţul Iaşi, din cooperativele agricole de producţie, numărul cetăţenilor de profesii şi preocupări diferite, bărbaţi şi femei, tineri şi virstnici, care, răspunzînd chemării partidului, îşi anunţă simplu, modest, participarea, într-un fel ori altul, la lupta ce o dă întregul nostru popor împotriva inundaţiilor, pentru diminuarea enormelor pagube produse de puhoaiele apelor dezlănţuite. Fără oprire, într-un suprem efort, întreaga populaţie a judeţului Iaşi răspunde prin fapte şi angajamente însufleţitoare maximelor responsabilităţi. Aflăm din scrisori, telegrame, note telefonice : Colectivul Staţiei mecanice Iaşi lucrează cu multă hotărâre şi dîrzenie pentru a-şi aduce contribuţia la efortul colectiv al întregului popor în lupta grea cu calamităţile naturale. Cifrele, reprezentînd angajamentele suplimentare privind creşterea producţiei, sunt elocvente : — va fi realizată peste plan o producţie suplimentară de un milion de lei faţă de angajamentul luat în întrecere. Aceasta se va realiza prin munca efectuată in mod voluntar in sărbătorile legale ; — s-au format trei echipe a cite tindi salariaţi (lăcătuşi, sudori şi mecanici), care vor lucra la punerea în funcţiune a utilajelor in întreprinderile aparţinind Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii din zonele calamitate. Din materialele economisite şi cu munca depusă În afara programului, colectivul întreprinderii de Industrie locală „Progresul“ se angajează, după cum ne informează directorul L. Tortoiescu, să realizeze în folosul celor loviţi de sălbăticia apelor : — o garnitură de mobilă tip Iaşi; — o bibliotecă I — 5 sofale mtd ix, dip paturi; — vor fi realizate, cu posibilităţi locale, în folosul sinistraţilor: 50 cuptoare ţărăneşti, 30 de găleţi zincate, 30 de coturi burlane, 20 de albii pentru rufe şi alte asemenea obiecte de uz gospodăresc . Fabrica de cărămizi Ciurea va realiza peste plan, fără fond de salarii, 10 sobe de teracotă şi peste 200 000 de cărămizi, iar Fabrica de cărămizi din Holboca va realiza. In acelaşi mod, aproximativ 130 000 de cărămizi. .Muncitorii, Inginerii, tehnicienii şi funcţionarii întreprinderii poligrafice Iaşi, se spune In scrisoarea ce a fost trimisă redacţiei de organizaţia de partid şi comitetul de direcţie , au hotărît să contribuie cu suma de 120 000 de lei la ajutorarea sinistraţilor, aceasta reprezentînd salariul unei zile de muncă, lunar, al fiecărui salariat, pină la sfirşitul anului. In plus, vom contribui la ajutorarea sinistraţilor şi cu suma de 4 300 lei pe care o vom depune din economiile salariaţilor noştri în contul C.E.C. 2000. In acelaşi timp, vom executa, prin muncă patriotică, tipărituri privind acţiunile de ajutorare a sinistraţilor, reprezentind aproximativ 20 000 de lei. Organizaţia sindicală şi organizaţia U.T.C. vor contribui cu suma de 5 000 de lei rezultată din acţiunile culturale“. Prof. dr. docent Gh. Chiriţă, secretarul Comitetului de partid din Centrul universitar Iaşi, ne transmite veşti despre faptele de solidaritate tovărăşească a cadrelor didactice universitare cu cei greu loviţi de catastrofa naturală, fără precedent în ţara noastră. ★ Expresie a înaltei lor conştiinţe patriotice, toţi profesorii şi conferenţiarii din învăţămlntul superior ieşean au hotărît să vină în sprijinul populaţiei sinistrate, oferindu-şi salariul pe o lună de zile, eşalonat, pînă la sfirşitul anului. De asemenea, restul cadrelor didactice universitare, lectori şi asistenţi, precum şi personalul tehnico-administrativ din Institutele de învăţămînt superior au hotărît să ofere salariul lor pe 16 zile, eşalonat, pînă la sfrşitul anului. Vibrantei chemări a partidului pentru înlăturarea efectelor calamităţii, tinerii răspund PREZENT: — Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din Centrul universitar Iaşi a hotărât ca din cota rezervată să ofere gratuit 300 de bilete de odihnă şi tratament pentru studenţii şi elevii din zonele sinistrate; — 15 tineri proiectanţi din organizaţia U.T.C. de la C.S.A.P.C. vor executa, prin muncă patriotică, proiecte pentru locuinţele sinistraţilor; — 400 de tineri din oraşul Paşcani lucrează la lărgirea şi refacerea albiei rîului care, în urma ploilor abundente, a inundat puternic locuinţele din cartierul Fîntînele al oraşului; — 1.200 de tineri, muncitori, elevi şi studenţi, constituiţi în echipe, sunt pregătiţi să intervină, la Indicaţia Comandamentului judeţean, pentru refacerea daunelor produse de calamităţile naturale; — studenţi bursieri ai Universităţii „Al. I. Cuza“ şi ai I.M.F. au hotărit să doneze bursa pe o zi, iar cel de la Institutul politehnic — să ofere, pină la sfirşitul anului, din fondurile pentru cheltuieli personale, suma de 30 de lei fiecare; — 50 de studenţi din anii V—VI al Institutului de medicină şi farmacie au hotărit să acorde, la solicitarea Comandamentului judeţean, asistenţă medicală populaţiei sinistrate. Aceeaşi hotărîre au luat-o şi 30 de elevi ai Şcolii tehnice sanitare. — contribuţia bănească a Organizaţiei judeţene Iaşi a U.T.C. reprezintă 360.000 de lei proveniţi din donaţii personale, din fonduri proprii ale organizaţiilor, din activităţile de muncă voluntar-patriotica şi cultural-distractive. Alături de întregul popor, la datorie. Sub acest titlu, maiorul Ionel Ionescu de la Grupul de pompieri al judeţului Iaşi, ne scrie : „In aceste momente de grea încleştare, create de inundaţiile pustiitoare ce au produs mari pagube şi suferinţe, ofiţerii, maiştrii militari, subofiţerii şi militarii in termen din Grupul de pompieri al judeţului Iaşi sunt alături de cei ce duc lupta înverşunată cu stihiile dezlănţuite ale naturii. Prezenţi la datorie, încă din primele momente ale luptei cu furia apelor, alături de oamenii muncii din judeţ, militarii unităţii noastre au participat la salvarea şi protecţia oamenilor, bunurilor materiale, la limitarea pagubelor, intervenind în toate situaţiile create pînă in prezent, aducindu-şi contribuţia la întărirea capacităţii combative a unităţilor din judeţele limitrofe judeţului nostru. In acţiunea de stăvilire a furiei apelor în judeţ s-au evidenţiat mulţi militari, printre care cităm: plut. Emil Minea, Mihai Zavate, Ift. Beniamin Cămărăşanu, Viorel Drăgan şi mulţi alţii. ★ Dornici să-şi exprime solidaritatea cu cei ce au de suferit de pe urma calamităţilor, cadrele şi militarii în termen, dînd expresie umanismului profund, caracteristic societăţii noastre socialiste, (continuare in pag. a 2-a) Scrisoarea studenţilor şi doctoranzilor vietnamezi din Centrul universitar Iaşi Tovarăşului MIU DOBRESCU prim - secretar al Comitetului judeţean de partid Iaşi Studenţii şi doctoranzii vietnamezi din Iaşi, aflînd de catastrofa abătută asupra frumoasei ţări. Republica Socialistă România, aflind despre eforturile pe care poporul român le depune pentru stăvilirea puhoaielor de apă, cit şi despre munca de refacere, din toată inima şi din sentimentul de solidaritate cu poporul român, vă rugăm să primiţi suma de 7.314 lei, care reprezintă puţin faţă de pagubele create, dar rugăm să fie primită ca fiind dată din tot sufletul nostru, al iubirii faţă de cei care suferă. Urăm multă sănătate întregului popor şi succese depline în refacerea cit mai urgentă a stricăciunilor cauzate de furia naturii. Vă rugăm să transmiteţi din partea noastră familiilor sinistrate, dragostea noastră. Cu stimă. Responsabilul studenţilor şi doctoranzilor din centrul Iaşi, , VO VIET XIEM Minien Unternate Ion ISTRAVI Adine mişcaţi sufleteşte, adesea plnă la înduioşată şi firească Inlăcrimare, iată de dezastruoasele calamităţi naturale cite s-au năpustit cu ierocitate asupra altor zone ale ţării, ca şi faţă de nenorocirile şi suferinţele greu Indurate, din pricina inundaţiilor cumplite, de atifia concetăţeni de-ai noştri din judeţul Iaşi, dar, şi din alte cuprinsuri crud lovite ca cele din Transilvania sau din Delta Dunării, nutrim totuşi Încrederea nestrămutată şi avem convingerea că, în pofida dezastrelor survenite cu sălbăticie, vom trece cu bărbăţie acest dur şi nemilos impas şi vom Învinge ! De altfel, numeroase şi pe deplin elocvente sunt ■ exemplele de care istoria noastră, atlt de Încercată şi de eroică, ni le oferă, mărturisindu-ne faptul incontestabil că, de clnd ne ştim paşnici trăitori pe aceste sfinte pămînturi româneşti nicicînd nu au existat vitregii atlt de crlncene, dureri atlt de mari şi suferinţi plnă Intr-atlt de covirşitoare pe care poporul să nu le fi putut răbda şi suporta, şi, mai ales, să nu fi fost în stare ca, în mod treptat, să le dea la o parte şi să te biruiască ! Vin acum, ca dovezi grăitoare în sprijinul certitudinii victoriei noastre, a tuturor, asupra furiei dezlănţuite de opete inundate, faptele cu totul şi cu totul impresionante prin puterea lor de abnegaţie şi prin forţa vibraţiei patriotice a milioane de oameni. Aceştia, în zilele şi nopţile din urmă, se ştie că nu şi-au precupeţit, unii din ei nici viaţa, şi cu atît mai puţin odihna, spre a (continuare In pag a 5-a) în întreprinderile din judeţul IaşiO producţie marfă suplimentară de 34.250.000 de lei însufleţiţi de sentimentul patriotic de a contribui la diminuarea pierderilor suferite de economia naţională, oamenii muncii din întreprinderile judeţului Iaşi şi-au exprimat hotărîrea unanimă de a-şi spori eforturile pentru depăşirea sarcinilor de plan. Pe ansamblul judeţului, va fi realizată o producţie marfă suplimentară de 34.250.000 de lei, peste sarcinile planificate şi angajamentele iniţiale ; beneficiul suplimentar va depăşi suma de 12.842.000 lei. Se vor produce, în cadrul acestui angajament, 1.600 tone ţevi de oţel, 1.400 tone profile îndoite, 1.610.000 cărămizi şi blocuri de ceramică, 30.000 mp. de ţesături de mătase, 240.000 m.p. ţesături din bumbac, mobilă In valoare de 1.000.000 de Iei, confecţii In valoare de