Flacăra Iaşului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7373-7397)

1970-06-30 / nr. 7397

m­­xxîi, Nr. 7397 MARTI 30 IUNIE 1970 I PAGINI 30 BANI BIBLE CENTRALĂ . Vizita tovarăşului NICOLAE CEAU­ŞESCU­ prin centrele de aprovizionare şi desfacere ale Capitalei Duminică dimineaţa, la ora papte şi jumătate, ora de clo­cot în pieţe, oră în care piaţa este în toi, la „Filantropiei", printre vînzători şi cumpărători a­­pare tovarăşul Nicolae Ceauşes­­cu, însoţit de primarul general al Capitalei, tovarăşul Dumitru Popa. Este o nouă vizită, o in­vestigaţie inopinată pe care se­cretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, o întreprinde în aceste sectoa­­re de mare interes pentru popu­­laţia Capitalei, pentru Bucu­reşti, care sînt pieţele. Vestea că secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se află printre cei veniţi să vîndă şi să cumpere, se răspîndeşte cu iuţeală şi, din toate colţurile pieţei, mul­ţimea iese în întîmpinare, salu­tă, aplaudă, îşi manifestă bucu­ria de a avea în mijlocul ei, la această oră matinală, pe conducătorul partidului şi sta­tului, neobositul tovarăş Ceauşes­cu, omul care nu precupeţeşte nici o clipă, care uită de odih­nă pentru a fi neîncetat în mijlocul poporului, acolo unde poate fi întîlnit cetăţeanul cu preocupările lui, unde cloco­teşte viaţa, unde se rezolvă problemele diurne. Lăsînd de o parte, pentru moment, gîndul aţintit la calitatea mărfii şi la preţ, cetăţenii se angajează în dialog cu conducătorul partidu­lui şi statului, îşi manifestă sa­tisfacţia deplină pentru modul în care este aprovizionată pia­ţa, pentru calitatea superioară a produselor şi, în egală mă­sură, pentru nivelul accesibil şi în mereu scădere al preţurilor la roşii, la ceapă, fructe şi la celelalte produse ale grădinii şi livezii. Următorul punct al Itinerariu­­nii este piaţa „Ilie Pintilie*. A­­ceastă piaţă oferă aceeaşi pri­velişte generoasă de abunden­ţă. Mai mult decât în oricare piaţă a Bucureştiului, elei „la Matache" vin să-şi desfacă sur­plusul de produse lactate, zar­zavaturi, fructe etc. ţăranii co­operatori sau producători indi­viduali din Ilfov, Argeş, din păr­ţile Sibiului şi Braşovului. Se impun, de asemenea, prin can­titatea mărfurilor expuse spre vînzare, prin calitatea superioa­ră a acestora, magazinele de desfacere ale comerţului de stat, centrele cooperaţiei agri­cole de producţie. In hală, cumpărătorii găseau carne pe gustul fiecăruia, de porc, de vită, de pasăre. Şi aici, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se face spontan o călduroasă primire. Gospodinele îi ies în cale, se întrec în a-i strînge mina, în a-i ura bun so­sit în mijlocul cetăţenilor. Sînt mărturii de netăgăduit ale în­crederii, stimei şi dragostei cu care masele, cetăţenii patriei noastre înconjoară conducerea partidului şi statului, pe tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Pe itinerăriu se înscrie şi co­cheta piaţă „Elefterie" din car­tierul Cotroceni. Aici este întîl­­nită aceeaşi atmosferă de în­destulare în aprovizionarea cu mărfuri şi de satisfacţie pentru calitatea şi preţul produselor. Apoi, la „Naţiunii“... Şi aici cetăţenii se string în jurul secretarului general a! partidului, intrecîndu-se în a-i adresa cuvinte de caldă primi­­re. Este o adevărată efuziune de sentimente în care se îm­bină respectul şi afecţiunea, mulţumirea şi recunoştinţa. Du­pă ce se vizitează hala, unde buna aprovizionare cu carne de toate sortimentele, de toate calităţile este o realitate ce dă satisfacţii nu numai gastrono­mice, dar şi vizuale, are loc o scenă de-a dreptul emoţionan­tă. Cetăţenii fac cerc în jurul tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi-şi declară deplina lor mulţu­mire pentru modul în care este aprovizionată populaţia, îşi ma­nifestă plenar sentimentele de gratitudine faţă de conducerea partidului şi statului, faţă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu per­sonal, pentru grija pe care o poartă poporului, pentru faptul că în condiţiile vitrege cauzate de inundaţiile catastrofale care au lovit ţara noastră, populaţia Capitalei are asigurată din belşug hrana, că nu se resimte lipsa din magazine şi din pieţe a nici unui produs ce ţine de nevoile consumatorului. La „Troian", apoi la „Pan­­telimon" şi în continuare la „O­­bor", în forfota mulţimii venite să facă piaţa, apariţia tova­răşului Nicolae Ceauşescu naş­te pentru moment o tăcere in­spirată de simţul respectului, şi îndată, inspirate tot de acelaşi simţămînt al respectului şi dra­gostei, izbucnesc aplauze, se aud voci care rostesc „Trăiască tovarăşul Nicolae Ceauşescu", „Trăiască Partidul Comunist Ro­mân", „Vă mulţumim din suflet pentru faptul de a vă afla în mijlocul nostru". S-a stat de vorbă cu cetăţeni, bărbaţi şi femei, cu vînzători, cu responsabilii pieţelor şi ma­gazinelor. Secretarul general al partidului s-a interesat de ca­litatea produselor şi a dat in­dicaţii pentru evitarea în viitor a unor deficienţe ce se mai constată în aprovizionare, mai exact spus în echilibrarea, în raport cu cerinţele, a distribuirii mărfurilor pe pieţe. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu prin centrele de a­­provizionare şi desfacere ale Capitalei se încheie la piaţa „Dorobanţi". Şi la acest ultim punct al itinerariului constatări­le sunt aceleaşi: produse sufi­ciente şi de bună calitate, pre­ţuri accesibile. Cetăţenii l-au primit pe secretarul general al partidului cu aceeaşi efuziune de sentimente, cu aceeaşi bucurie, cu optimism şi încredere carac­teristice oricărei întîlniri a con­ducătorului partidului şi statu­­­i cu oamenii muncii din ţara noastră. .(Agerpres) O­MAGIU V RĂ A aprindă scinteia în cuge­tele celor mici, a-l călăuzi spre lumină, este cea mai înaltă neme­­nire înrudită cu visul prometeic şi cu capacitatea de dăruire din­­totdeauna a omului. lată de ce adevăratul dascăl a fost privit de către elevii săi oricînd cu veneraţie. Iar peste ani şi ani, cînd promoţiile îşi serbează vîrsta de argint, sau de aur - cultul faţă de această persona­litate, părintele nostru spiritual, rămîne acelaşi, pur şi sincer ca zîmbetul şi candoarea de copil. N-a trecut mult, după cum ştim, de cînd nenumărate buchete de flori au fost oferite cadrelor di­dactice cu prilejul serbărilor de sfirşit de an, şi altele vin să constituie un duios omagiu cu ocazia tradiţionalei sărbători : Ziua învăţătorului. Pentru aceas­tă zi, elevii au pregătit pro­grame artistice şi, mai presus de orice, cei mai mulţi s-au stră­duit să ofere un dar de mare preţ - rezultate frumoase la în­văţătură, răsplata supremă a stră­daniilor susţinute ale învăţăto­rilor lor. In anul şcolar 1969- 1970, cursurile de zi la clasele I—XII au fost frecventate de 123.624 elevi, dintre care au pro­movat la sfîrşitul anului şcolar peste 84 la sută. „Bunul meu dascăl, chei ne-ai dat / La ferecate uşi, dar dru­mul suie... / rămîne viitorul în­depărtat / S-arate cine o şti să le descuie" — scrie eleva Li­via Cornelia Bejan din clasa a IV-a a Şcolii generale nr. 23 Iaşi şi, la fel ca ea, alţi copii care nu de mult au pătruns tainele slovelor, s-au încumetat să se avînte pe aripa versului, numai şi numai din dorinţa de a exprima cît mai meşteşugit calda lor recunoştinţă şi dra­goste faţă de cei ce le-au în­drumat primii paşi pe drumul ştiinţei de carte. Dar preţuirea de care se bucură cadrele didactice din ţara noastră nu este exprimată numai de şcolari, ci de întregul popor, de conducerea partidului nostru care vede în slujitorii şcolii un sprijin de nădejde în formarea tinerei generaţii, şcoa­la fiind considerată în epoca actuală ca propulsor al progre­sului economic, social şi cultu­ral. Această apreciere este con­cretizată în nenumărate dovezi de solicitudine începind cu dis­tincţiile ce au fost decernate ca răsplată şi stimulente învăţăto­rilor şi profesorilor din şcolile de toate gradele şi continuînd cu mărirea substanţială a sala­riilor, cu creşterea importantă a reţelei de şcoli şi înzestrarea a­­cestora. Numai in acest an de învăţămînt s-au adăugat la spa­ţiul de şcolarizare din judeţul nostru peste 100 de săli de clasă, iar pentru 1 septembrie sunt programate alte 125. Ex­­primînd valoric realizările, rezul­tă că In anul 1969 s-au atri­buit pentru construcţii şi repa­raţii capitale peste 14 milioa­­ n continuare in pag. a 2-e. DE ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI VASILE HRIB Profesor, directorul Li­ceului nr. 6 „Vasile A­­lecsandri" din Iaşi. D-TRU D. ZAMFIRESCU învăţător, Şcoala genera­lă din comuna Popricani. ELENA CRAESCU DUMITRU MATCABOJ MĂRICEL FÂCA Educatoare la Grădiniţa învăţător, directorul Şoc- Profesor de educaţie fi­de copii cu orar redus Iii generale din comuna zică la Liceul nr. 8 „Ci­or. 1 din Iaşi. Andriaşani,­mirria Santamlî* din Iaşi. Proletari din toate țurile, uniți-vă Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean La Consiliul de Stat Solemnitatea decernării unor titluri şi ordine cu prilejul­­ • A um um S „Zilei învăţătorului Cu prilejul „Zilei învăţă­torului", la Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea decernării u­­nor titluri şi ordine ale Re­publicii Socialiste România, înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, se­cretarul general al Partidu­lui Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte tovarăşii Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pa­nă, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mă­nescu, Dumitru Popescu Leonte Răutu, Miron Con­­stantinescu, precum şi Mi­ron Nicolescu, preşedinte­­le Academiei Republicii So­­cialiste România, Mircea Maliţa, ministrul învăţă­­mîntului. In semn de preţuire a personalului didactic pen­tru activitatea meritorie în domeniul instruirii şi edu­cării elevilor şi studenţilor şi a contribuţiei aduse la dezvoltarea învăţămintului şi culturii din patria noas­tră, au fost distinşi cu titlul de „Om de­­ştiinţă emerit al Republicii Socialiste Româ­nia" tovarăşii: Ştefan Bă­lan, Alexandru Climescu, Alexandru Codarcea,­­ Mil­­tiade Filipescu,, Teodor Go­ma, Mendel Haimovici, Ga­­ius Iacob, Vasile Radu, Re­mus Rădulet și Attila Szabó. Altor 100 de cadre di­dactice le-au fost acordate titlurile de „Profesor uni­versitar emerit al Republi­cii Socialiste România", „Profesor emerit al Repu­blicii Socialiste România", „învăţător emerit al Repu­blicii Socialiste România" şi „Educatoare emerită a Republicii Socialiste Româ­nia". Cu acelaşi prilej, a fost conferit Ordinul „Steaua Re­publicii Socialiste Româ­nia", clasa a II-a profeso­rului universitar Cristofor (continuare in pag. a 2-a) Stimaţi tovarăşi, Doresc, in primul rîndl, să vă adresez dumneavoastră, tu­turor acelora care au primit astăzi distincţii şi ordine ale Republicii Socialiste România, cele mai calde felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guver­nului patriei noastre. (Vii a­­plauze). De asemenea, doresc ca, în numele conducerii de partid şi de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei în­văţătorului, tuturor cadrelor didactice din ţara noastră. (A­­plauze puternice). A devenit o tradiţie să săr­bătorim această zi in fiecare an şi să facem, cu acest pri­lej, bilanţul activităţii desfă­şurate, să scrutăm viitorul spre a vedea ce avem de fă­cut pentru a asigura educa­rea tinerei generaţii in spiri­tul dragostei faţă de patrie, f­aţă de partid, faţă de cauza socialismului şi comunismului. Putem, intr-adevăr, să fim mulţumiţi de felul în care ca­drele didactice muncesc pen­tru educarea tineretului pa­triei. Avem rezultate bune in toate sectoarele invăţămîntu­­lui, de altfel suntem­ la înche­ierea anului şcolar şi se cu­nosc In linii generale rezul­tatele, care — aşa cum ara spus — sunt bune. Fără în­doială, aceste rezultate sint o expresie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didac­tice; ele sunt, totodată, ex­presia atitudinii serioase, a «e­xigenţei tineretului nostru faţă de el însuşi, a strădaniilor sale de a învăţa, de a folosi condiţiile create de statul nos­tru pentru a-şi însuşi cu­ mai temeinic comorile ştiinţei şi culturii inaintate. Am putut să constatăm această atitudine înaintată şi în împrejurările grele din luna mai cînd, da­torită inundaţiilor catastrofale, in multe judeţe a trebuit să facem faţă unor serioase greu­tăţi. In aceste condiţii, cadre­le didactice, tineretul au fost alături de toţi oamenii muncii, înţelegînd că mai presus de orice era, în acele momente, datoria faţă de patrie, datoria de a acţiona ferm, unit, sub conducerea partidului, pentru Învingerea greutăţilor. Unani­mitatea cu care tineretul, ca­drele didactice — la fel ca în­tregul nostru popor — au răs­puns chemării partidului şi au acţionat in aceste împrejurări constituie o dovadă grăitoare a rezultatelor activităţii edu­cative a şcolii noastre. Iată de ce, cu atît mai mult, ţin să adresez în această zi mulţumiri tuturor acelor care şi-au Înde­plinit şi tşi Îndeplinesc dato­ria faţă de ţară, faţă de popor, faţă de tineretul patriei noastre. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi perspectivele dez­voltării României socialiste in următorii ani. înfăptuirea pro­gramului elaborat de Congresul al X-Iea, privind făurirea so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră va cere in continuare eforturi se­rioase ; nu ne îndoim că poporul nostru va face aceste eforturi, va realiza în bune condiţiuni acest vast program. Dar, pe lîngă eforturi, se cer, totodată, cadre bine pregătite în toate domeniile de activi­tate. Construcţia societăţii so­cialiste şi comuniste nu se poate face decit pe baza ce­lor mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, iar dumnea­voastră, slujitorilor şcolii — începind de la educatoare pină la profesori universitari, — vă revine sarcina de a asigura formarea şi instruirea in a­­cest spirit a cadrelor de mîine ale patriei noastre. Este o mi­siune frumoasă, care cere spi­rit de abnegaţie, multă răb­dare — şi, in acelaşi timp, energie, exigenţă, pasiune, spre a face din tinerele vlăstare ale ţării buni constructori ai socialismului, buni cetăţeni ai patriei, gata să facă totul pen­tru Înălţarea şi fericirea ei. (Aplauze puternice). In anii care au trecut de la eliberarea ţării, cadrele didac­tice au înfăptuit întotdeauna cu consecvenţă politica mar­­xist-leninistă a partidului nos­­tru; suntem­ convinşi că şi in viitor ele vor munci cu abne­gaţie şi dăruire pentru înfăp­tuirea acestei politici, aducîn­­du-şi contribuţia la realizarea programului de dezvoltare so­cialistă a patriei. (Vii aplauze) S-a spus foarte just aici că va trebui să acordăm o per­manentă atenţie educării tine­retului nostru în spiritul patrio­tismului socialist, al prieteniei şi frăţiei dintre oamenii mun­cii, fără deosebire de naţio­nalitate. In România trăiesc oameni de diferite naţionalităţi — şi tot ceea ce s-a creat pe aceste meleaguri este rezulta­tul muncii lor înfrăţite; şi fău­rirea socialismului este rezul­tatul muncii lor comune. In în­cercările grele prin care a tre­cut ţara noastră, datorită innun­daţiilor, s-a evidenţiat poate mai mult ca oricînd solidari­tatea şi unitatea trainică a tu­turor oamenilor muncii din pa­tria noastră, fără deosebire de naţionalitate, s-a sudat şi mai mult această unitate. Şcolii îi revine menirea nobilă, de răs­pundere, de a contribui la for­marea şi educarea întregului nostru tineret in spiritul prie­teniei şi frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile con­locuitoare, al unităţii întregu­lui popor. (Aplauze). In ace­laşi timp, şcoala trebuie să să­dească in inimile tinerilor, in mintea lor, ideile solidarităţii internaţionale, ale prieteniei cu popoarele ţărilor socialiste, cu popoarele de pretutindeni în spiritul idealurilor păcii şi co­laborării ; tineretul nostru tre­buie să fie în primele rînduri ale luptei pentru afirmarea a­­cestor înalte idealuri, deoare­ce numai în condiţiuni de pace, de cooperare paşnică între toate popoarele, se poate asi­gura dezvoltarea cu succes a construcţiei socialismului şi co­munismului, se poate clădi vii­torul mai bun al omenirii. (Aplauze puternice). Doresc, în încheiere, să vă urez încă o dată, dumneavoas­tră, tuturor cadrelor didactice, noi şi noi succese în activi­tatea pe care o desfăşuraţi, multă sănătate şi fericire (A­­plauze puternice, prelungite). Cuvintul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU ■ ■ a­a ■ ■ ■ ■ ■ ■ A In pagina a 4-a ■ PREȘEDINTELE S.U.A. PRIMIT PE MINISTRUL DE EXTERNE AL ROMÂNIEI ■ Lupte violente în Cambodgia ■■■■■■ ■■ ■ VIZITA IN TARA NOASTRĂ A MARST­AIN­ SALT MALE, SAHINSM IRANULUI, PAHLAVI ARYAMEHR Maiestăţile lui Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şa­­hinşahul Iranului, şi împără­teasa Farah, aflaţi pe litoral, şi-au petrecut dimineaţa de luni in largul Mării Negre la bordul vasului-şcoală Mircea. La sosirea in portul Man­­galia, solii poporului iranian, împreună cu vicepreşedinte­le Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, şi celelalte persoa­ne oficiale iraniene şi româ­ne au fost­ salutaţi de vicea­miralul Grigore Marteş, co­mandantul Marinei Militare. In larg, silueta zveltă bine cunoscută a vasului se lea­gănă uşor. Ofiţerii şi marina­rii elevi sunt aliniaţi pe pun­tea navei, înalţii oaspeţi ur­că pe vas. Sunt intonate im­nurile de stat ale Iranului şi Republicii Socialiste Româ­nia. Pe catarg se Înalţă, ală­turi de pavilionul românesc, cel al Iranului. Comandan­tul şcolii de ofiţeri de mari­nă, căpitanul de rangul întii Ilie Ştefan, şi comandantul navei, căpitanul de rangul întii Alexandru Hîrjan, pre­zintă raportul: „Nava este gata de drum”. Sunt momente de un anumit ceremonial care fac parte din atmosfera specifică a vieţii marinăreşti. Suveranul Iranului şi împă­răteasa Farah ascultă cu atenţie prezentarea istoricu­lui navei, a activităţii şcolii de ofiţeri. Vasul Mircea, aflat în serviciu din 1939, datorită amenajărilor efectuate în 1965 a devenit una din cele mai moderne nave-şcoală cu vele din lume, asigurînd în cele mai bune condiţii in­struirea pentru navigaţia pe mare a elevilor şcolii de ofi­ţeri pentru marina militară şi comercială. Se porneşte în larg. După ce vasul parcurge c­eva mile cu ajutorul moto­rului, asistăm la o demon­straţie de iscusinţă marină­rească. La comenzile scurte, elevii urcă agili pînă în vîr­­ful celor trei catarge şi în­tind pînzele — vela mare, gabierul şi contragabierul, zburătorii şi vela cea mai de sus — rîndunica. Vasul alunecă acum uşor,, fără zgomot. Sintem­ pe pun­tea unei corăbii cu pînze. înalţii oaspeţi admiră price­perea marinarilor noştri. O formaţie artistică a mari­narilor prezintă apoi un scurt program. La amiază, vasul acostea­ză din nou la Mangalia. Şa­hinşahul Iranului luîndu-şi ră­mas bun de la gazde a mul­ţumit cu căldură pentru mo­mentele petrecute la bordul navei—şcoală Mircea şi Ie-a urat succese în desăvîrşirea pregătirii marinăreşti. După-amiază, Şahinşahul Ira­nului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah, împreună cu vicepre­şedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş şi celelalte persoane oficiale s-au înapo­iat cu un avion special în Capitală. (Agerpres). Dineu oficial In onoarea preşedintelui Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, E­­lena Ceauşescu, Şahinşahul I­­ranului, Mohammad Reza Pah­lavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah au oferit luni un dineu oficial. Au participat Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu—Mizil, Gheorghe Pa­nă, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Du­mitru Popa, Leonte Răutu, Va­sile Vîlcu, Iosif Banc, Ion Io­­niţă, cu soţiile, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai Consiliului de ■ Stat şi ai guvernului, alte persoane oficiale române. De asemenea, au luat parte ministrul afacerilor externe al Iranului, Ardeshir Zahedi, şi celelalte personalităţi care însoţesc pe Maiestăţile Lor Im­periale în vizita în România. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, Şahinşahul Mo­hammad Reza Pahlavi Arva­­mehr, şi preşedintele Consi­liului de Stat, Nicolae Ceauşes­cu, au toastat pentru dezvol­tarea în continuare a relaţii­lor de prietenie româno-ro­­niene, pentru fericirea și r­os­­peritatea celor două popoare. Duminică, în întreprinderile industriale Continuind recuperarea pagubelor economice produ­se de inundaţii, cinci în­treprinderi industriale din judeţul Iaşi au lucrat şi du­minică, deşi în programul lor normal ziua aceasta es­te nelucrătoare. La chema­rea organizaţiilor de partid, au răspuns 3.400 de mun­citori de la Uzina mecani­că „Nicolina", Uzina meca­nică din Paşcani, Uzina de reparaţii auto, întreprinde­rea de produse ceramice, întreprinderea de industrie locală „Progresul". Au fost realizate peste prevederile planului utilaje de con­strucţii, materiale de con­strucţii, au fost reparate vagoane de marfă şi auto­vehicule Numai la Uzina mecanică Paşcani valoarea producţiei realizată dumini­că întrece un milion de lei. Un grup de construc­tori : Mircea Kitim, Ion Nicuriuc, Florea Popescu, Dumitru Mi­tf­­­elu, Dorică Muntea­­nu (şef de brigadă), Gheorghe Donos, Pe­tru Stolniceanu şi Con­stantin Burcuţă care lucrează la staţia pilot — laborator de la Uzi■ na de fibre sintetice Foto: S. LEONID coresp.

Next