Flacăra Iaşului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7373-7397)
1970-06-30 / nr. 7397
mxxîi, Nr. 7397 MARTI 30 IUNIE 1970 I PAGINI 30 BANI BIBLE CENTRALĂ . Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU prin centrele de aprovizionare şi desfacere ale Capitalei Duminică dimineaţa, la ora papte şi jumătate, ora de clocot în pieţe, oră în care piaţa este în toi, la „Filantropiei", printre vînzători şi cumpărători apare tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de primarul general al Capitalei, tovarăşul Dumitru Popa. Este o nouă vizită, o investigaţie inopinată pe care secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, o întreprinde în aceste sectoare de mare interes pentru populaţia Capitalei, pentru Bucureşti, care sînt pieţele. Vestea că secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se află printre cei veniţi să vîndă şi să cumpere, se răspîndeşte cu iuţeală şi, din toate colţurile pieţei, mulţimea iese în întîmpinare, salută, aplaudă, îşi manifestă bucuria de a avea în mijlocul ei, la această oră matinală, pe conducătorul partidului şi statului, neobositul tovarăş Ceauşescu, omul care nu precupeţeşte nici o clipă, care uită de odihnă pentru a fi neîncetat în mijlocul poporului, acolo unde poate fi întîlnit cetăţeanul cu preocupările lui, unde clocoteşte viaţa, unde se rezolvă problemele diurne. Lăsînd de o parte, pentru moment, gîndul aţintit la calitatea mărfii şi la preţ, cetăţenii se angajează în dialog cu conducătorul partidului şi statului, îşi manifestă satisfacţia deplină pentru modul în care este aprovizionată piaţa, pentru calitatea superioară a produselor şi, în egală măsură, pentru nivelul accesibil şi în mereu scădere al preţurilor la roşii, la ceapă, fructe şi la celelalte produse ale grădinii şi livezii. Următorul punct al Itinerariunii este piaţa „Ilie Pintilie*. Această piaţă oferă aceeaşi privelişte generoasă de abundenţă. Mai mult decât în oricare piaţă a Bucureştiului, elei „la Matache" vin să-şi desfacă surplusul de produse lactate, zarzavaturi, fructe etc. ţăranii cooperatori sau producători individuali din Ilfov, Argeş, din părţile Sibiului şi Braşovului. Se impun, de asemenea, prin cantitatea mărfurilor expuse spre vînzare, prin calitatea superioară a acestora, magazinele de desfacere ale comerţului de stat, centrele cooperaţiei agricole de producţie. In hală, cumpărătorii găseau carne pe gustul fiecăruia, de porc, de vită, de pasăre. Şi aici, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se face spontan o călduroasă primire. Gospodinele îi ies în cale, se întrec în a-i strînge mina, în a-i ura bun sosit în mijlocul cetăţenilor. Sînt mărturii de netăgăduit ale încrederii, stimei şi dragostei cu care masele, cetăţenii patriei noastre înconjoară conducerea partidului şi statului, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pe itinerăriu se înscrie şi cocheta piaţă „Elefterie" din cartierul Cotroceni. Aici este întîlnită aceeaşi atmosferă de îndestulare în aprovizionarea cu mărfuri şi de satisfacţie pentru calitatea şi preţul produselor. Apoi, la „Naţiunii“... Şi aici cetăţenii se string în jurul secretarului general a! partidului, intrecîndu-se în a-i adresa cuvinte de caldă primire. Este o adevărată efuziune de sentimente în care se îmbină respectul şi afecţiunea, mulţumirea şi recunoştinţa. După ce se vizitează hala, unde buna aprovizionare cu carne de toate sortimentele, de toate calităţile este o realitate ce dă satisfacţii nu numai gastronomice, dar şi vizuale, are loc o scenă de-a dreptul emoţionantă. Cetăţenii fac cerc în jurul tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi-şi declară deplina lor mulţumire pentru modul în care este aprovizionată populaţia, îşi manifestă plenar sentimentele de gratitudine faţă de conducerea partidului şi statului, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, pentru grija pe care o poartă poporului, pentru faptul că în condiţiile vitrege cauzate de inundaţiile catastrofale care au lovit ţara noastră, populaţia Capitalei are asigurată din belşug hrana, că nu se resimte lipsa din magazine şi din pieţe a nici unui produs ce ţine de nevoile consumatorului. La „Troian", apoi la „Pantelimon" şi în continuare la „Obor", în forfota mulţimii venite să facă piaţa, apariţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu naşte pentru moment o tăcere inspirată de simţul respectului, şi îndată, inspirate tot de acelaşi simţămînt al respectului şi dragostei, izbucnesc aplauze, se aud voci care rostesc „Trăiască tovarăşul Nicolae Ceauşescu", „Trăiască Partidul Comunist Român", „Vă mulţumim din suflet pentru faptul de a vă afla în mijlocul nostru". S-a stat de vorbă cu cetăţeni, bărbaţi şi femei, cu vînzători, cu responsabilii pieţelor şi magazinelor. Secretarul general al partidului s-a interesat de calitatea produselor şi a dat indicaţii pentru evitarea în viitor a unor deficienţe ce se mai constată în aprovizionare, mai exact spus în echilibrarea, în raport cu cerinţele, a distribuirii mărfurilor pe pieţe. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu prin centrele de aprovizionare şi desfacere ale Capitalei se încheie la piaţa „Dorobanţi". Şi la acest ultim punct al itinerariului constatările sunt aceleaşi: produse suficiente şi de bună calitate, preţuri accesibile. Cetăţenii l-au primit pe secretarul general al partidului cu aceeaşi efuziune de sentimente, cu aceeaşi bucurie, cu optimism şi încredere caracteristice oricărei întîlniri a conducătorului partidului şi statui cu oamenii muncii din ţara noastră. .(Agerpres) OMAGIU V RĂ A aprindă scinteia în cugetele celor mici, a-l călăuzi spre lumină, este cea mai înaltă nemenire înrudită cu visul prometeic şi cu capacitatea de dăruire dintotdeauna a omului. lată de ce adevăratul dascăl a fost privit de către elevii săi oricînd cu veneraţie. Iar peste ani şi ani, cînd promoţiile îşi serbează vîrsta de argint, sau de aur - cultul faţă de această personalitate, părintele nostru spiritual, rămîne acelaşi, pur şi sincer ca zîmbetul şi candoarea de copil. N-a trecut mult, după cum ştim, de cînd nenumărate buchete de flori au fost oferite cadrelor didactice cu prilejul serbărilor de sfirşit de an, şi altele vin să constituie un duios omagiu cu ocazia tradiţionalei sărbători : Ziua învăţătorului. Pentru această zi, elevii au pregătit programe artistice şi, mai presus de orice, cei mai mulţi s-au străduit să ofere un dar de mare preţ - rezultate frumoase la învăţătură, răsplata supremă a strădaniilor susţinute ale învăţătorilor lor. In anul şcolar 1969- 1970, cursurile de zi la clasele I—XII au fost frecventate de 123.624 elevi, dintre care au promovat la sfîrşitul anului şcolar peste 84 la sută. „Bunul meu dascăl, chei ne-ai dat / La ferecate uşi, dar drumul suie... / rămîne viitorul îndepărtat / S-arate cine o şti să le descuie" — scrie eleva Livia Cornelia Bejan din clasa a IV-a a Şcolii generale nr. 23 Iaşi şi, la fel ca ea, alţi copii care nu de mult au pătruns tainele slovelor, s-au încumetat să se avînte pe aripa versului, numai şi numai din dorinţa de a exprima cît mai meşteşugit calda lor recunoştinţă şi dragoste faţă de cei ce le-au îndrumat primii paşi pe drumul ştiinţei de carte. Dar preţuirea de care se bucură cadrele didactice din ţara noastră nu este exprimată numai de şcolari, ci de întregul popor, de conducerea partidului nostru care vede în slujitorii şcolii un sprijin de nădejde în formarea tinerei generaţii, şcoala fiind considerată în epoca actuală ca propulsor al progresului economic, social şi cultural. Această apreciere este concretizată în nenumărate dovezi de solicitudine începind cu distincţiile ce au fost decernate ca răsplată şi stimulente învăţătorilor şi profesorilor din şcolile de toate gradele şi continuînd cu mărirea substanţială a salariilor, cu creşterea importantă a reţelei de şcoli şi înzestrarea acestora. Numai in acest an de învăţămînt s-au adăugat la spaţiul de şcolarizare din judeţul nostru peste 100 de săli de clasă, iar pentru 1 septembrie sunt programate alte 125. Exprimînd valoric realizările, rezultă că In anul 1969 s-au atribuit pentru construcţii şi reparaţii capitale peste 14 milioa n continuare in pag. a 2-e. DE ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI VASILE HRIB Profesor, directorul Liceului nr. 6 „Vasile Alecsandri" din Iaşi. D-TRU D. ZAMFIRESCU învăţător, Şcoala generală din comuna Popricani. ELENA CRAESCU DUMITRU MATCABOJ MĂRICEL FÂCA Educatoare la Grădiniţa învăţător, directorul Şoc- Profesor de educaţie fide copii cu orar redus Iii generale din comuna zică la Liceul nr. 8 „Cior. 1 din Iaşi. Andriaşani,mirria Santamlî* din Iaşi. Proletari din toate țurile, uniți-vă Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean La Consiliul de Stat Solemnitatea decernării unor titluri şi ordine cu prilejul • A um um S „Zilei învăţătorului Cu prilejul „Zilei învăţătorului", la Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea decernării unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România, înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popescu Leonte Răutu, Miron Constantinescu, precum şi Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului. In semn de preţuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii şi educării elevilor şi studenţilor şi a contribuţiei aduse la dezvoltarea învăţămintului şi culturii din patria noastră, au fost distinşi cu titlul de „Om deştiinţă emerit al Republicii Socialiste România" tovarăşii: Ştefan Bălan, Alexandru Climescu, Alexandru Codarcea, Miltiade Filipescu,, Teodor Goma, Mendel Haimovici, Gaius Iacob, Vasile Radu, Remus Rădulet și Attila Szabó. Altor 100 de cadre didactice le-au fost acordate titlurile de „Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România", „Profesor emerit al Republicii Socialiste România", „învăţător emerit al Republicii Socialiste România" şi „Educatoare emerită a Republicii Socialiste România". Cu acelaşi prilej, a fost conferit Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România", clasa a II-a profesorului universitar Cristofor (continuare in pag. a 2-a) Stimaţi tovarăşi, Doresc, in primul rîndl, să vă adresez dumneavoastră, tuturor acelora care au primit astăzi distincţii şi ordine ale Republicii Socialiste România, cele mai calde felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca, în numele conducerii de partid şi de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei învăţătorului, tuturor cadrelor didactice din ţara noastră. (Aplauze puternice). A devenit o tradiţie să sărbătorim această zi in fiecare an şi să facem, cu acest prilej, bilanţul activităţii desfăşurate, să scrutăm viitorul spre a vedea ce avem de făcut pentru a asigura educarea tinerei generaţii in spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de partid, faţă de cauza socialismului şi comunismului. Putem, intr-adevăr, să fim mulţumiţi de felul în care cadrele didactice muncesc pentru educarea tineretului patriei. Avem rezultate bune in toate sectoarele invăţămîntului, de altfel suntem la încheierea anului şcolar şi se cunosc In linii generale rezultatele, care — aşa cum ara spus — sunt bune. Fără îndoială, aceste rezultate sint o expresie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didactice; ele sunt, totodată, expresia atitudinii serioase, a «exigenţei tineretului nostru faţă de el însuşi, a strădaniilor sale de a învăţa, de a folosi condiţiile create de statul nostru pentru a-şi însuşi cu mai temeinic comorile ştiinţei şi culturii inaintate. Am putut să constatăm această atitudine înaintată şi în împrejurările grele din luna mai cînd, datorită inundaţiilor catastrofale, in multe judeţe a trebuit să facem faţă unor serioase greutăţi. In aceste condiţii, cadrele didactice, tineretul au fost alături de toţi oamenii muncii, înţelegînd că mai presus de orice era, în acele momente, datoria faţă de patrie, datoria de a acţiona ferm, unit, sub conducerea partidului, pentru Învingerea greutăţilor. Unanimitatea cu care tineretul, cadrele didactice — la fel ca întregul nostru popor — au răspuns chemării partidului şi au acţionat in aceste împrejurări constituie o dovadă grăitoare a rezultatelor activităţii educative a şcolii noastre. Iată de ce, cu atît mai mult, ţin să adresez în această zi mulţumiri tuturor acelor care şi-au Îndeplinit şi tşi Îndeplinesc datoria faţă de ţară, faţă de popor, faţă de tineretul patriei noastre. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi perspectivele dezvoltării României socialiste in următorii ani. înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-Iea, privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră va cere in continuare eforturi serioase ; nu ne îndoim că poporul nostru va face aceste eforturi, va realiza în bune condiţiuni acest vast program. Dar, pe lîngă eforturi, se cer, totodată, cadre bine pregătite în toate domeniile de activitate. Construcţia societăţii socialiste şi comuniste nu se poate face decit pe baza celor mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, iar dumneavoastră, slujitorilor şcolii — începind de la educatoare pină la profesori universitari, — vă revine sarcina de a asigura formarea şi instruirea in acest spirit a cadrelor de mîine ale patriei noastre. Este o misiune frumoasă, care cere spirit de abnegaţie, multă răbdare — şi, in acelaşi timp, energie, exigenţă, pasiune, spre a face din tinerele vlăstare ale ţării buni constructori ai socialismului, buni cetăţeni ai patriei, gata să facă totul pentru Înălţarea şi fericirea ei. (Aplauze puternice). In anii care au trecut de la eliberarea ţării, cadrele didactice au înfăptuit întotdeauna cu consecvenţă politica marxist-leninistă a partidului nostru; suntem convinşi că şi in viitor ele vor munci cu abnegaţie şi dăruire pentru înfăptuirea acestei politici, aducîndu-şi contribuţia la realizarea programului de dezvoltare socialistă a patriei. (Vii aplauze) S-a spus foarte just aici că va trebui să acordăm o permanentă atenţie educării tineretului nostru în spiritul patriotismului socialist, al prieteniei şi frăţiei dintre oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. In România trăiesc oameni de diferite naţionalităţi — şi tot ceea ce s-a creat pe aceste meleaguri este rezultatul muncii lor înfrăţite; şi făurirea socialismului este rezultatul muncii lor comune. In încercările grele prin care a trecut ţara noastră, datorită innundaţiilor, s-a evidenţiat poate mai mult ca oricînd solidaritatea şi unitatea trainică a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, s-a sudat şi mai mult această unitate. Şcolii îi revine menirea nobilă, de răspundere, de a contribui la formarea şi educarea întregului nostru tineret in spiritul prieteniei şi frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, al unităţii întregului popor. (Aplauze). In acelaşi timp, şcoala trebuie să sădească in inimile tinerilor, in mintea lor, ideile solidarităţii internaţionale, ale prieteniei cu popoarele ţărilor socialiste, cu popoarele de pretutindeni în spiritul idealurilor păcii şi colaborării ; tineretul nostru trebuie să fie în primele rînduri ale luptei pentru afirmarea acestor înalte idealuri, deoarece numai în condiţiuni de pace, de cooperare paşnică între toate popoarele, se poate asigura dezvoltarea cu succes a construcţiei socialismului şi comunismului, se poate clădi viitorul mai bun al omenirii. (Aplauze puternice). Doresc, în încheiere, să vă urez încă o dată, dumneavoastră, tuturor cadrelor didactice, noi şi noi succese în activitatea pe care o desfăşuraţi, multă sănătate şi fericire (Aplauze puternice, prelungite). Cuvintul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU ■ ■ aa ■ ■ ■ ■ ■ ■ A In pagina a 4-a ■ PREȘEDINTELE S.U.A. PRIMIT PE MINISTRUL DE EXTERNE AL ROMÂNIEI ■ Lupte violente în Cambodgia ■■■■■■ ■■ ■ VIZITA IN TARA NOASTRĂ A MARSTAIN SALT MALE, SAHINSM IRANULUI, PAHLAVI ARYAMEHR Maiestăţile lui Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, şi împărăteasa Farah, aflaţi pe litoral, şi-au petrecut dimineaţa de luni in largul Mării Negre la bordul vasului-şcoală Mircea. La sosirea in portul Mangalia, solii poporului iranian, împreună cu vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, şi celelalte persoane oficiale iraniene şi române au fost salutaţi de viceamiralul Grigore Marteş, comandantul Marinei Militare. In larg, silueta zveltă bine cunoscută a vasului se leagănă uşor. Ofiţerii şi marinarii elevi sunt aliniaţi pe puntea navei, înalţii oaspeţi urcă pe vas. Sunt intonate imnurile de stat ale Iranului şi Republicii Socialiste România. Pe catarg se Înalţă, alături de pavilionul românesc, cel al Iranului. Comandantul şcolii de ofiţeri de marină, căpitanul de rangul întii Ilie Ştefan, şi comandantul navei, căpitanul de rangul întii Alexandru Hîrjan, prezintă raportul: „Nava este gata de drum”. Sunt momente de un anumit ceremonial care fac parte din atmosfera specifică a vieţii marinăreşti. Suveranul Iranului şi împărăteasa Farah ascultă cu atenţie prezentarea istoricului navei, a activităţii şcolii de ofiţeri. Vasul Mircea, aflat în serviciu din 1939, datorită amenajărilor efectuate în 1965 a devenit una din cele mai moderne nave-şcoală cu vele din lume, asigurînd în cele mai bune condiţii instruirea pentru navigaţia pe mare a elevilor şcolii de ofiţeri pentru marina militară şi comercială. Se porneşte în larg. După ce vasul parcurge ceva mile cu ajutorul motorului, asistăm la o demonstraţie de iscusinţă marinărească. La comenzile scurte, elevii urcă agili pînă în vîrful celor trei catarge şi întind pînzele — vela mare, gabierul şi contragabierul, zburătorii şi vela cea mai de sus — rîndunica. Vasul alunecă acum uşor,, fără zgomot. Sintem pe puntea unei corăbii cu pînze. înalţii oaspeţi admiră priceperea marinarilor noştri. O formaţie artistică a marinarilor prezintă apoi un scurt program. La amiază, vasul acostează din nou la Mangalia. Şahinşahul Iranului luîndu-şi rămas bun de la gazde a mulţumit cu căldură pentru momentele petrecute la bordul navei—şcoală Mircea şi Ie-a urat succese în desăvîrşirea pregătirii marinăreşti. După-amiază, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah, împreună cu vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş şi celelalte persoane oficiale s-au înapoiat cu un avion special în Capitală. (Agerpres). Dineu oficial In onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah au oferit luni un dineu oficial. Au participat Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu—Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Ion Ioniţă, cu soţiile, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai Consiliului de ■ Stat şi ai guvernului, alte persoane oficiale române. De asemenea, au luat parte ministrul afacerilor externe al Iranului, Ardeshir Zahedi, şi celelalte personalităţi care însoţesc pe Maiestăţile Lor Imperiale în vizita în România. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Arvamehr, şi preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, au toastat pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de prietenie româno-roniene, pentru fericirea și rosperitatea celor două popoare. Duminică, în întreprinderile industriale Continuind recuperarea pagubelor economice produse de inundaţii, cinci întreprinderi industriale din judeţul Iaşi au lucrat şi duminică, deşi în programul lor normal ziua aceasta este nelucrătoare. La chemarea organizaţiilor de partid, au răspuns 3.400 de muncitori de la Uzina mecanică „Nicolina", Uzina mecanică din Paşcani, Uzina de reparaţii auto, întreprinderea de produse ceramice, întreprinderea de industrie locală „Progresul". Au fost realizate peste prevederile planului utilaje de construcţii, materiale de construcţii, au fost reparate vagoane de marfă şi autovehicule Numai la Uzina mecanică Paşcani valoarea producţiei realizată duminică întrece un milion de lei. Un grup de constructori : Mircea Kitim, Ion Nicuriuc, Florea Popescu, Dumitru Mitfelu, Dorică Munteanu (şef de brigadă), Gheorghe Donos, Petru Stolniceanu şi Constantin Burcuţă care lucrează la staţia pilot — laborator de la Uzi■ na de fibre sintetice Foto: S. LEONID coresp.