Flacăra Iaşului, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7398-7424)
1970-07-15 / nr. 7410
FLACĂRĂ IAŞUUI PAGINA 2* Şantier sociologic ! Cercetarea sociologică de teren, activitate care a cuprins în ultimii ani numeroase zone sociale din ţara noastră, conjugînd eforturile mai multor specialişti, îşi poate găsi finalitatea scontată în măsura în care se dovedeşte a fi receptivă, din capul locului, la comanda socială pe care o implică necesitatea soluţionării unor probleme specifice actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre socialiste. Fapte, fenomene şi procese sociale deosebit de complexe se întrepătrund în contextul acţiunii de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Dobîndind în permanenţă atributul noutăţii ele degajează, în acelaşi timp, o problematică de viaţă la a cărei cunoaştere şi soluţionare sociologia este chemată să ofere un sprijin substanţial. Indicaţiile de partid au oferit sociologiei, în acest sens, perspectiva unei accentuări a funcţiei sale operaţionale, investind-o cu puterea de a se apropia, prin concluziile sale, de activitatea de decizie. Pornind de la acest fapt, catedra de sociologie a Universităţii Bucureşti a primit cu multă receptivitate comanda Comitetului judeţean de partid laşi de a întreprinde cercetări asupra implicaţiilor unuia dintre fenomenele sociale deosebit de caracteristice pentru judeţul laşi , acela al realizării unor indici foarte ridicaţi ai natalităţii. Atingînd în 1968 cota de 32, indicele de natalitate la 1.000 de locuitori situa judeţul laşi pe locul patru pe ţară. In acelaşi timp, în anul şcolar 1968-1969 numărul de elevi la 10.000 de locuitori era de 1.956, ceea ce plasa judeţul laşi pe locul doi pe ţară. Creşterea natalităţii - în special în anii 1967 şi 1968 — vine să pună în faţa forurilor de decizie din judeţ numeroase probleme de natură anticipativă, între care se înscrie, fără îndoială, aceea a modului în care se va asigura şcolarizarea noilor contingente de copii în anii 1973-1975. Aceasta a fost constatarea iniţială de la care s-a pornit în întreprinderea unor investigaţii în zona judeţului Iaşi de către catedra de sociologie a Universităţii bucureştene, împreună cu un grup de studenţi în sociologie din Bucureşti. Bucurîndu-se de girul ştiinţific al prof. univ. Miron Constantinescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, şi răspunzînd problematicii ce ne-a fost pusă în faţă de Comitetul judeţean de partid, planul investigaţiilor noastre urmăreşte o arie largă de Indicatori ai mişcării populaţiei judeţului, în corelaţie cu dinamica politicii şcolare. Culegerea datelor necesare pentru redactarea unui studiu de sinteză, cu caracter previzional, ne-a orientat, în primul rînd, spre Direcţia judeţeană de statistică şi spre Inspectoratul şcolar judeţean, foruri din partea cărora am primit şi primim tot sprijinul necesar. In intenţia noastră stă, mai departe, acumularea unor date de la C.S.A.P.C., de la Direcţia pen- Lector univ. Aculin CAZACU catedra de sociologie, Universitatea Bucureşti tru probleme de muncă şi ocrotiri sociale, precum şi de la alte instituţii judeţene. Axată în principal, în prima sa etapă, pe cuprinderea şi prelucrarea unor date statistice, caracteristice pentru fenomenele demografice şi şcolare din întregul judeţ, cercetarea noastră va continua prin investigaţii şi anchete normate în şcoli din municipiul Iaşi şi din 31 de localităţi rurale şi urbane situate în valea Bahluiului. Urmărind o serie de indicatori şi indici ai structurii şi mişcării populaţiei judeţului (structura pe vîrste, pe sexe, după starea civilă, după gradul de ocupare în procesul de producţie, natalitatea, sporul natural, ritmul de creştere a populaţiei, mortalitatea, sporul migratoriu al populaţiei etc.) cercetările noastre acordă - din această perspectivă - o atenţie specială problemelor populaţiei şcolare şi instituţiilor şcolare din judeţul Iaşi. Vom examina astfel, detaliat (pe ansamblul judeţului şi pe eşantionul format din cele 31 de localităţi din Valea Bahluiului) volumul fiecărui contingent şcolar, rata şcolarizării, indicii de promovare şi de promoţiune şcolară, indicii de intensitate a învăţământului etc. Toate aceste date, corelate cu cele privitoare la deservirea specializată a învăţămîntului (numărul de cadre didactice la 1.000 de elevi, gradul de calificare al corpului didactic) şi cu cele care se referă la dinamica evoluţiei spaţiilor de şcolarizare şi construcţiilor şcolare, ne vom permite să alcătuim un tablou relativ complet al stării actuale a învăţămintului în judeţul Iaşi. Va fi posibil, pornindu-se de la acest summum de date, să elaborăm unei® anticipări asupra direcţiilor optime de îndrumare a politicii şcalare în viitor, avînd în vedere solicitările deosebite la care vor fi supuse instituţiile şcolare peste 3-4 ani din partea actualului „val demografic" atit de specific judeţului Iaşi. Studiul nostru, cuprinzînd o arie socială largă, îşi propune şi unele sondaje de detaliu, prin mijlocirea cărora vom putea depista principalele categorii de cauze ale unor fenomene de neşcolarizare (în special în unele comune rurale), ale pierderilor sociale de elevi (de la o clasă la alta şi de la un ciclu de învăţămînt la altul), ale fluctuaţiilor de frecvenţă. Zona judeţului Iaşi se relevă a fi, în acelaşi timp, o zonă în care multe dintre fenomenele psiho-sociale concentrate în variate mentalităţi şi stări de opinie, ale diferitelor straturi ale populaţiei, au implicaţii adesea negative în mişcarea şcolară. Investigaţiile ce vor fi întreprinse în cuprinsul judeţului ne vor oferi date, care să ne permită explicarea unora dintre fenomenele şcolare specifice pentru o localitate sau alta, pentru o scăde sau alta. Vom căuta să dublăm aceste explicaţii de propuneri şi soluţii adecvate, ţintind spre perspectiva evoluţiei situaţiei şcolare în următorii 4-5 ani. In Sfirşit, în planul cercetărilor noastre figurează şi analiza previzională a necesarului de forţă de muncă industrială, pe cincinalul următor. Datele statistice, cu caracter economic, recoltate pînă în prezent ne dau posibilitatea să realizăm un calcul minuţios al nevoilor de forţă de muncă ce vor apara în următorii cinci ani, în spaţiul industrial al judeţului, spaţiu a cărui evoluţie se va înscrie pe o amplă curbă ascendentă. Este evident că în strînsă legătură cu această problemă — stau direcţiile de evoluţie a învăţămintului profesional şi tehnic, chemat să ofere sferei producţiei forţa de muncă necesară pentru atingerea unor indici ridicaţi ai producţiei industriale globale şi ai productivităţii muncii. Lărgirea spaţiilor de şcolarizare în invăţămîntul profesional şi tehnic, ca şi diversificarea domeniilor de calificare se impune de pe acum ca o direcţie de armonizare a exigenţelor producţiei cu dinamica formării profesionale a noilor contingente de salariaţi industriali. Am prezentat volumul şi aria tematică a investigaţiilor noastre în judeţul Iaşi din dorinţă de a informa opinia publică asupra acţiunii pe care o întreprindem, fiind convinşi că vom primi tot sprijinul necesar şi din partea populaţiei. Dorim ca, în urma prelucrării unei mari părţi din datele concrete pe care Ie vom acumula, să întocmim un prim studiu de sinteză pe care să-l oferim forurilor de decizie, împreună cu propuneri şi variante de soluţii apte de a contribui prin aplicarea la dezvoltarea complexă a unuia dintre cele mai importante domenii ale vieţii sociale , cel al învăţământului, al pregătirii pentru viaţă, pentru activitatea de producţie a noilor generaţii. Diversificîndu-şi aria de cercetare ştiinţifică şi apropiindu-se de activitatea de decizie, catedra de sociologie a Universităţii Bucureşti a deschis acest „şantier sociologic" în zona Iasî în continuarea cercetărilor pe care le-a desfăşurat pînă acum, începînd din 1967, în zonele Slatina şi Braşov, asupra procesului de urbanizare. Atragerea tuturor studenţilor secţiei de soiiologie, încă din anul I de studii, în aceste acţiuni de cunoaştere ştiinţifică reprezintă şi un preţios exerciţiu didactic. Experienţa pozitivă dobîndită pînă acum în această direcţie ne îndreptăţeşte să ne propunem, pentru viitor, obiective şi mai ample, fiind animaţi de dorinţa de a contribui prin rezultatele efective ale muncii noastre la elaborarea unor soluţii eficiente pentru problemele sociale, atît de complexe pe care le generează procesul dezvoltării intense a fiecăruia dintre județele patriei noastre. Pe ecrane „Operaţiunea *■ Leontine“ Film polițist ? Desigur, dar putin aitfel decit ştim că sunt, de obicei, filmele poliţiste. Adică există obiectul (lingourile furate, care trec din mina unei bande in mina altei bande), există protagoniştii (banda lui Charles — Bernard Blier, şi banda lui Fred Elegantul — André Pousse, asupra cărora acţionează bătrlia şi temuta domnişoară Léontine), există acţiuni specific poliţiste (maşina băncii aruncată in aer şi preluarea lingourilor de prima bandă, maşina bandei aruncată şi ea în aer şi trecerea lingourilor la Fred Elegantul, trădarea lui Fred de către pistruiata Rita — Mariéne Jobert şi preluarea lingourilor de către Charles, intervenţia decisivă a Léontinei etc.). Totul este foarte bine gîndit, minuţios pus la punct, dar peste întreaga poveste pluteşte din aer , de glumă, de umor şi de... operetă care înlocuieşte tensiunea specifică genului cu relaxarea totală şi cu hohotul de rîs. „Operaţiunea Léonline" este o foarte drăguţă operetă poliţistă, garnisită cu dantele colorate, cu pălăriuţe şi volănaşe, o inteligentă şi de foarte mult bun gust parodie a genului, o explozie de umor spumos, de ingeniozitate şi eleganţă stilistică specific franţuzească, în care regizorul Michel Audiatd sclipeşte şi incintă. Poate nu veţi crede, dar acest inimos şi cuceritor film este opera unui debutant. Michel Audiard, deşi un domn respectabil, de 50 de ani, debutează în regie cu „Operaţiunea Leontine". Dar el este un foarte cunoscut cineast, lucrînd ca scenarist şi dialoghist încă din 1949 şi are la activ circa 50 de Ulme. A semnat scenariul şi dialogurile la Ulme cunoscute ca „Inamicul public nr. 1", „Babelle pleacă la război", „Vaporul lui Emil", „Marile familii", „Maigret şi afacerea Saint Fiacre" ş.a. Actorii pe care îi foloseşteAudiard sunt foarte buni şi, cei mai mulţi, cunoscuţi- Françoise Rosay (Léonline), Bernard Blier, Robert Dalban (Casimir), André Pousse nu mai au nevoie de nici o prezentare, Mariéne Jobert (Rita), inimoasa pistruiată, are o carte de vizită în care sunt înscrise roluri in filme de Jean-Luc Godard („Masculinfeminin"), Louis Malle („Hoţul") şi Yves Robert („Alexandru cel fericit" în care se dovedeşte o excelentă actriţă de comedie). „Străinii" şi dacă unu sînteţi mulţumiţi de eleganţa stilului, de armonia de culori şi de lipsa durităţilor de la „Operaţiunea Leontine", mergeţi la „Victoria" să vedeţi un film poliţist nemistificat, cinstit poliţist, cum i-a zis cineva comparîndu-l cu primul. Aici nu-i vorba de lingouri, ci de briliante. Morţii nu intîrzie, ca în Ulmul lui Audiard, şi nu mor elegant ca la operetă, ci crud, brutal, loviţi cu toporul între ochi sau izbiţi cu maşina de ziduri. Amatorii de senzaţii tari îşi pot lua astfel raţia săptămmală. înfruntarea este aici între un masiv Chamoun cu mutră de urangutan şi un pirpiriu, dar demonic haine, hoţ şi criminal prin vocaţie. Povestea este cam trasă de păr, celor doi „protagonişti" li se caută scuze melodramatice, dar sunt puşi să ucidă cu singe rece. Nu neagă nimeni profesionalitatea realizatorilor, dar considerăm filmul inutil; cumpărarea şi programarea lui nu era absolut necesară. Reluări „O noapte furtunoasă“ In programul special de la cinematograful de artă „Copoii“ a fost reprogramat filmul lui Ioan Georgescu „O noapte furtunoasă" realizat între 1939 și 1941 după piesa lui I.L. Caragiale. Evenimentul — căci este un eveniment — trebuie salutat cu toată căldura, acest film, dincolo de valoarea lui intrinsecă, fiind un moment crucial din evoluţia cinematografiei româneşti. Regia lui Jean Georgescu —■ pe atunci tinăr şi entuziast începător — aduce o îmbinare fericită a fanteziei cu grija pentru adevăr, o dozare precisă a fiecărui detaliu din jocul interpreţilor, o exactitate aproape documentară în reconstituirea atmosferei de epocă. Montajul lui Jean Georgescu ne arată un cineast de talent şi inteligentă, căci prin montaj el a realizat un fel de sinteză a timpului, un anume ritm de desfăşurare a acţiunii, o dinamică interioară a fiecărei secvenţe. Este incontestabil faptul că, realizind „O noapte furtunoasă", Jean Georgescul a dat cea mai perfectă reuşită a cinematografiei româneşti de pînă la război. El va râmine in istoria Ulmului nostru cu meritul de a nu se fi mulţumit să copieze clişee şi tipare prestabilite, ci de a fi mers spre o compoziţie realistă, spre înţelegerea şi reliefarea a tot ce era specific lumii pestriţe a Bucureştiului de altădată. Distribuţia grupează câteva foarte cunoscute nume de actori comici: Al. Giugaru (Jupân Dumitrache), Iordănescu Bruno (Nae Ipingescu), Radu Betigan (Rică Venturiano), Miluţă Gheorghiu (I.D. Ionescu), Maria Maximilian (Vela), George Demetri (Chiriac), George Ciprian (Ghiţă Tircăelui) ş.a. Schiţele de decoruri şi costume sunt semnate de un specialist in Caragiale, Aurel Jiquidi, iar muzica, excelent integrală acţiunii şi atmosferei, a fost compusă de Paul Constantinescu. Este un film care trebuie văzut şi revăzut, ca cea mai bună ecranizare a unei piese de Caragiale. Şt. O. MUGUR Cadru din filmul „Operațiunea Leontine". La Iaşi 0 nouă filială a bibliotecii municipale In cadrul Şcolii generale nr. 30 de pe Şoseaua Naţională nr. 64 din Iaşi s-a deschis o nouă filială a bibliotecii municipale „Gheorghe Asachi". Acest punct de împrumut pune la dispoziţie locuitorilor din cartier un bogat fond de cărţi din toate domeniile, Operativitatea la strîngerea păioaselor (urmată din pag. 1) ■ ** Bălaie, e că se asigurase suficiente braţe de muncă pentru alimentarea combinelor, pentru căratul producţiei şi al paielor, cit şi mijloacele de transport necesare. .Vrem ca să eliberăm cit mai repede terenul deoarece în locul mazărei punem culturi duble. Pe terenul de unde am strins horceagul, pe care l-am şi transportat la parcul de furaje, am insămintat deja a doua cultură pentru nutreţ", preciza secretarul comitetului de partid. Cooperativa agricolă din Bălţaţi are şi griji pe 540 de hectare. Pe suprafeţele brigăzii pe care o conduce C. Ichian, 4 cosaşi au trecut de alaltăieri la deschiderea cărărilor pentru combine. .Avem un grun de toată frumuseţea, ne spunea C. Ichim. Sperăm la o producţie de circa 3.000 de kg. la hectar. La strîngerea păioaselor au pornit şi cooperatorii din Heleşteni. In ziua vizitei noastre la această unitate era deja recoltat orzul de pe 9 hectare din 28 cate are Unitatea. „L-am luat In pirgă, ne spunea tov. H. Herşcovici, inginerul şef al unităţii. Cele 9 hectare au fost recoltate intr-o singură zi. In continuare, orzul va fi strins cu combinele. Drumurile de acces în ian au fost deja făcute. Peste cîteva zile vom începe secerişul griului". Pentru această lucrare, cooperatorii şi mecanizatorii au făcut toate pregătirile. Pînă atunci, ei continuă cu lucrările de Întreţinere la porumb, cartofi şi sfecla de zahăr care ocupă peste 1.000 de hectare. Praşila a treia manuală la porumb a fost executată pe circa 100 de hectare din cele 700 cate ocupă această cultură. Nu departe de Heteşteni, şi anume la cooperativa agricolă din Costeşti, principalele forţe ale unităţii erau concentrate la cositul finului şi la secerişul orzului. Secerişul a început mai întii la brigada condusă de Dumitru Darie unde orzul a intrat în pirgă. „In curînd — ne spuneai,şeful contabil C. Pintilie — va fi început secerişul şi la griu. întreaga recoltă va fi strînsă cu combinele, iar paiele vor fi adunate cu balotierele. Pentru căratul baloţilor avem construite 4 sănioaie". La ferma Sîrca a I.A.S. Tg. Frumos puteau fi văzute la eliberarea miriştilor cîteva remorci, iar mecanizatorii lui Samson, P. Ciobanu şi V. Opăriuc executau intens arăturile. .întreaga suprafaţă o însămînţăm cu a doua cultură", ne-a spus economistul fermei, Mihai Niţă. Aici, la Sîrca, unde mecanizatorii eliberau miriştea şi executau arături, a fost pînă nu de mult cultura de orz a fermei. Peste tot lucrătorii ogoarelor dovedeau grija cuvenită pentru strîngerea fără pierderi a culturilor păioase, pentru însămințarea culturilor duble și executarea la timp a celorlalte lucrări agricole de sezon. Vara trece, iar la unele obiective nu e turnată nici temelia In cadrul Programului naţional de dezvoltare a zootehniei, sarcini importante revin şi cooperativelor agricole din judeţul nostru. Realizarea lor exemplară solicită o susţinută preocupare pentru crearea tuturor condiţiilor necesare sporirii continue a producţiei. Una dintre cele mai importante o reprezintă, după cum se ştie, asigurarea spaţiilor pentru cazarea efectivelor. Care este stadiul pregătirilor în această direcţie acum, în miezul verii, cind fiecare filă, ruptă din calendar ne apropie tot mai mult de începerea stabulaţiei ? Din capul locului trebuie să spunem că, privita în ansamblu, situaţia obiectivelor zootehnice prevăzute a fi ridicate în acest an în C.A.P.-uri este cu totul sub aşteptări. E drept că lucrările avansează mulţumitor în unele unităţi dar, din păcate, nu găsim aMMMM decit prea puţina asemenea exemple. Unul din ele îl oferă cooperativa din Bivolari. Unitatea de aici şi-a propus pentru anul în curs să termine două grajduri, începute din 1969, şi să construiască o maternitate nouă pentru 50 de scroafe. Pregătirile pentru aceste obiective au fost declanşate încă din toamna trecută, cînd s-a procurat o parte din balastul necesar, diferenţa fiind completată spre sfirşitul iernii. Din vreme s-au asigurat şi restul materialelor, astfel că s-a putut trece la treabă din aprilie. Aşa se face că acum zidăria la maternitate e terminată, fiind în curs de execuţie fermele pentru şarpantă. Concomitent, la cele două grajduri se dă zor la terminarea pardoselii şi la tencuielile exterioare şi interioare. La fel s-a procedat şi în alte părţi. Ca urmare, la Movileni şi Gorban lucrările, ajunse la zidărie, sunt continuate în prezent în ritm intens, obiectivele prevăzute (două şi respectiv un grajd pentru taurine) avînd toate şansele să fie gata la termenele stabilite. In majoritatea unităţilor, aprecierile cu privire la stadiul lucrărilor nu sunt de loc îmbucurătoare. Astfel, din cele 16 grajduri noi planificate doar 5 sunt la fundaţie, iar la Bohrtin, Bosia, Ipatele, Pd. Iloaiei, Prisăcani, Şcheia şi Victoria construcţiile mei n-au fost atacate. La celelalte obiective treburile stau şi mai prost. La maternităţile pentru scroafe, de exemplu, din5 cîte figurează un plan patru nu-s nici acum începute (la Ciurea, Focuri, Româneşti, Vînători — Popricani). Din tot atîtea saivane prevăzute, în judeţ, numai la Trifest i s-a turnat temelia, iar în rest nu s-a făcut nici atît. Cum se explică această stare de lucruri ? „Este adevărat — recunoştea tovarăşul C. Uliciuc, şeful serviciului de investiţii al Direcţiei agricole judeţene — că la unele construcţii întîrzierile ni se datoresc nouă. La o serie din ele n-am reuşit să facem amplasarea decît la începutul lui iunie, adică la mai bine de o lună peste termenul normal. In unităţile care nu s-au apucat încă de lucru principala cauză constă însă în lipsa balastului. Şi aceasta pentru că Inundaţiile din primăvară au făcut imposibile extracţiile din balastiere. Motivul e obiectiv, însă, numai în parte. Viiturile ne-au creat asemenea situaţii şi în anii trecuţi, dar nu s-au tras învăţămintele cuvenite. Dacă se proceda ca la C.A.P.-urile din Bivolari sau Scînteia, care şi-au terminat de adus tot materialul încă din martie, deci înainte de inundaţii, neplăcerile puteau fi evitate. De acum, însă, balastiera din Lespezi a reintrat în funcţie şi poate satisface toate cerinţele, cel puţin pentru primele lucrări. In curînd vor intra în exploatare noi puncte de extracţie pe malul Prutului, unde apa încă nu s-a retras. Atunci problema va fi rezolvată uşor şi de C.A.P.urile din această parte a judeţului". Intr-adevăr, în momentul de faţă există balast, însă nu în unităţi ci tocmai la Lespezi. Pentru a asigura obţinerea lui este necesar înainte de toate să se perfecteze formele de plată cu întreprinderea de industrie locală Paşcani. Iată însă că din cele 33 de C.A.P.uri n-au luat legătura cu Întreprinderea furnizoare nici o treime, deşi toate ştiau încă din primele zile ale lunii curente ce au de făcut.. De fapt, în legătură cu ridicarea materialelor, in general, există destule alte deficiente. Cooperative ca cele din Belceşli, Bohotin, Gorban, Hîrlău ş.a. întîrzie, de asemenea, întocmirea formelor necesare pentru procurarea lemnului repartizat. Totodată, multe unităţi (Vatra, Pd. Iloaiei, Focuri etc), deşi au fost „invitate" de la sfîrşitul lunii aprilie să-şi ridice cărămizile, n-au făcut acest lucru nici pînă acum (jumătate din cota iniţială de 500 000 bucăţi îşi aşteaptă şi în prezent clienţii la fabrică). Alte C.A.P.-uri (Ipatele, Al I. Cuza, Lunca, Vîrtătorii) nu şi-au luat încă cimentul repartizat pentru primul semestru. Discutînd despre unele dintre neglijenţele amintite tovarăşii din cadrul serviciului de investiţii al Direcţiei agricole erau de părere că pentru evitarea lor e necesară şi o contribuţie mai substanţială din partea Întreprinderii de aprovizionare a C.A.P.urilor. „Noi — ni se spunea — ar trebui să ne ocupăm doar de asistența tehnică". Dar, dacă întreprinderea amintită e subordonată Direcției agricole nu e oare aceasta datoare să ia măsurile de activizare necesare atunci cind se simte nevoia ? In timp ce, aşa cum am arătat, nici cetele, repartizate nu sunt în întregime ridicate, multe unităţi încearcă să justifice întirzierea construcţiilor tocmai prin. .. lipsa materialelor. In alte cazuri, nici măcar la asemenea scuze şubrede nu se poate recurge. „Cooperativa din Popricani a ne informa tov. M. Anghel, tehnician constructor al Direcţiei agricole — a început un grajd din 1968 pe care nu l-a terminat nici acum. Materiale există şi totuşi lucrările nu sunt continuate. Am insistat adesea la conducerea cooperativei să ia măsuri în acest scop şi ni s-a promis întotdeauna că se vor lua. Nu s-a făcut insă nimic. Şi cum să se facă dacă meseriaşii din comună în loc să fie organizaţi într-o echipă de construcţie lucrează mai tot timpul la particulari ?" C.A.P. Şcheia are de construit un grajd, pentru care dispune atît de piatra necesară cît şi de ciment şi lemn. Cu toate acestea aici nu s-au executat pînă acum nici săpăturile pentru temelie. Suntem la jumătatea lunii iudie şi după felul cum se prezintă lucrările, în multe unităţi darea la termen in folosinţă a noilor obiective e puţin probabilă — dacă nu se va acţiona mai operativ. Nu trebuie să uităm că în afară de acestea avem încă 40 de construcţii zootehnice încă neterminate din anii trecuţi. Pentru ca toate adăposturile să poată fi ridicate la timp se impun de urgenţă măsuri deosebite. Organele agricole judeţene trebuie să se ocupe mai atent de toate aspectele aprovizionării. Ne referim ln primul rînd la obţinerea în timp util a materialelor pentru învelitori — care sînt deocamdată deficitare. E necesar, de asemenea, să fie chemaţi la ordine toți cei care nu se învrednicesc să ridice imediat ceea ce li se repartizează. La rîndul lor, cooperativele agricole au datoria să exploreze mai atent posibilităţile locale sau să caute alte soluţii, atunci cînd de la nivelul judeţului nu se poate obţine sprijinul solicitat. Ocupîndu-ne gospodăreşte de asigurarea materialelor şi de organizarea echipelor de construcţii putem şi trebuie să dăm în folosinţă, încă înainte de începerea stabulaţiei, toate spaţiile de Cazare prinse In plan. Iată direcţiile către care timpul foarte înaintat ne impune să ne orientăm de urgenţă întreaga atenţie. C. GRIGORAŞ STADIUL CONSTRUCŢIILOR ZOOTEHNICE IN COOPERATIVELE AGRICOLE Imagine din Piatra Neamţ. Foto : M. D. Noi utilaje agricole La Uzina „7 Noiembrie" din Craiova a intrat în fabricaţie de serie o greblă oblică, , utilaj destinat tractorului de 40 cai putere. Aceasta poate fi reglată astfel Incit să cuprindă lăţimi de lucru,între 1,5—2,7 m., şi are o productivitate de circa 2 ha. pe oră. Proiectul noului utilaj este semnat de specialiştii uzinei craiovene. Potrivit planurilor de producţie întreprinderile de mecanizare a agriculturii urmează să primească pînă la finele anului 530 greble de acest tip. In aceeaşi întreprindere a fost pstriologată şi o maşină de mare capacitate pentru împrăştiat gunoi de grajd şi se află în curs de asimilare alte 12 maşini agricole. ... (Agerpres) . 24 ore Radio Iaşi PROGRAMUL DE SEARĂ (ÎN IULIE) ; 17.00 Buletin de ştiri ; 17.05 Estrada zilei ; 17.30 Actualitatea economică ; 17.45 Solişti de muzică populară : Maria Lătăreţu şi Ion Luican ; 18.00 Drumuri şi popasuri turistice ; 18.20 Pe portativul undelor — melodia preferată ; 19.00 Radiojurnal ; 19.15 Romanţe interpretate d® Angela Moldovan şi Ionel Băjescu-Oardă ; 19.30 Program muzical ; 20.05 Melodii club — reluare ! 21.00 Buletin de ştiri ; 21.05 Piese instrumentale ; 21.20 Canţonete interpretate de Giuseppe di Stefano ; 21.30 Cărţi, scriitori, opinii ; 21.45 Valsuri şi tangouri celebre. PROGRAMUL DE DIMINEAŢĂ (16 IULIE) : 6.00 Buletin de ştiri; 6.05 Matineu muzical ; 6.30 Actualitatea în agricultură ; 6.40 Bucurie, mîndră floare ; 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 18.00 Deschiderea emisiunii.; Microavanpremiera; 18.05 Universal-șotron ; Enciclopedie pentru copii. Litera „S" ; 18.30 Actualitatea în economie; 19.15 Anunțuri-*’ publicitate ; 19.20 „lOoll de seri“ — emisiune pentru cei mici ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.30 Reflector ; 20.15 Tele-cinemateca: „Viva Villa“ ) 22.05 Ora editorului ; 22.30 Desene animate ; 22.40 Gala marilor interpreţi români. Elena Cernei ; 23.05 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA : „Străinii“, orele : 9 ; 11.05 ; 14.45 ; 16.50 ; 18.55 ; 21. REPUBLICA : „Operaţiunea Leontine", orele : 9 ; 11 ; 15 ; 17. ; 19 . 21 şi la grădina „Rîpa galbenă“, ora 20.30. COPOU : „Contele d® Monte Cristo", ambele serii, orele : 10 ; 13.30 ; 17. „O noapte furtunoasă", ora 21. ARTA : „Dragoste la Las Vegas“, cinemascop, orele : 9.15 ; 11.15 ; 15 ; 17 . 19 ; 21. Grădina „Pomul verde": „Winnetou în Valea morţii", ora 20.30. Casa de cultură „TATARASI" : „In umbra coltului”, cinemascop, orele : 16 ; 18 *, 20. NICOLINA : „Castelul coidamnaţilor“, orele : 16 ; 18 ; 20. Teatrul Naţional La ora 20.00, în sala Teatrului Naţional „Vasile Alecsattdri", marele ansamblu francez „Les compagnons de la claire fontaine” va prezenta un spectacol muzicalcoregrafic. Timpul probabil Vremea va fi frumoasă şi călduroasă cu cerul variabil. Local se vor semnală averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla potrivit din sectorul vestic. Temperatura aerului se menţine ridicată ; minimele vor fi cuprinse între 15 şi 19 grade, iar maximele între 26 şi 31 grade. JOCURI CULORI ORIZONTAL : 1. O zi cu cer albastru — Fructe cu coaja galbenă; 2. A scris poezia „Floare albastră" — E subţire şi de diferite culori; 3. Sunt pansate cu tifon alb — Arbore exotic cu flori galbene; 4. Are pene colorate — Violet; 5. Port în Peru — Negru sau negru amestecat (pop.) — Cafeniu 6. Roșu închis — boare! 7. Cu fațada în diverse culori — Pinză albă... cu efecte tehnicolore! ; 8. Linie albastră pe hartă — Ajutor pe ape — Membrana colorată a ochiului ,■ 9. In contrast! — Sunt de diferite culori — Colorată la urmă !; 10. Negru lucios — Două vocale— E si albastru; 11. Fildeş — Culoare; 12. Aici se află Podul Roş — A scris „Haran-Alb". VERTICAL: 1. Personaj din romanul „Castelul fetei în alb" de Constantin Chiriţă — Aprinse foc! ; 2. Albul dinţilor •— E roşu, roz, alb... şi bun ! —* Eva I ; 3. Alb ca zăpada — Cu parul Sur ; 4. Nedrept. — In culoare ! — Cenușii ; 5. Aproape negru — Azurii; 6. Acest băiat castaniu ! — „Căței" albi ! — Cîmpul e alb, ele-s negre! — Miez de nucă ; 7. A scris romanul „Scrinul negru" ; 8. In basme e una albă și alta neagră (pl.) — Pană de lemne ! — Normă; 9. Deschisă la culoare — Neagră în cerul gurii (mold.)! 10 Plantă erbacee — In culoare! — Barcă (înv.); 11. A se ivi — Mișcare din loc; 12. Localitatea unui pasă vestit — Galbenă deschis. Cuvinte rare: ILO, CIN. S.COLOȘENCO cu alb închis ; La cu-