Flacăra Iaşului, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7398-7424)

1970-07-15 / nr. 7410

. . AMI XXII Nr. 7410 miercuri 15 |GL IC 1970 4 PAGINI 30 DANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Mecanizatorii Jan Neculai şi Vasile Aivănoa­­iei recoltează orzul de pe ultimele suprafeţe din cele 100 de hectare cultivate anul acesta la C.A.P. Ciorteşti. Foto: A. POPA corespondent i//f/////w///r//////////////z/////w///ww///w////////////////////w//m^ S Ä 5 Inimi sur it lltfUlH! semn irtjlşnl micii De curînd, a început în întreprinderi dezbaterea cifrelor de plan pe 1971 și pe întregul cincinal în pragul căruia ne aflăm. La Uzina metalurgică, dezbaterea în comitetul de di­recţie şi în adunările salariaţilor pe secţii a scos la iveală importante rezerve interne a căror valorificare ne va per­mite sporirea producţiei în condiţii de economicitate optimă. Multe din aceste rezerve interne se referă la posibilităţile de creştere a productivităţii muncii - un indicator de plan pe care se sprijină o mare parte a volumului de producţie sporit ce-l vom realiza în noul cincinal. La recenta plenara a C.C. al P.C.R., tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU sublinia faptul că „trebui® să intensificăm acţiunea de îmbunătăţire a organizării producţiei şi a muncii, creşterea rapidă a eficienţei economice". Experienţa de pînă acum a colecti­vului nostru ne arată că, într-adevăr, organizarea producţiei şi a muncii are un rol deosebit de important în creşterea productivităţii muncii, în­ sporirea eficienţei economice a pro­ducţiei. In anul 1968 s-a înregistrat o creştere a productivităţii muncii cu 22 la sută faţă de 1967, în anul 1969 cu 6 la sută faţă de 1968, iar pe cele 6 luni din 1970 o creştere cu Temelie trainică planului pe 1971 7,2 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, cu posibilităţi de atingere a unui spor de 10 la sută pînă la sfirşitul anului, comparativ în 1969. De altfel, o concluzie importantă ce se desprinde după primul semes­tru este şi aceea că, deşi s-a obţinut un spor de pro­ducţie de 19 milioane lei, numărul de salariaţi nu a cres­cut, ci, dimpotrivă, a scăzut cu 51, întregul spor de pro­ducţie s-a obţinut, deci, pe seama creşterii indicilor de utilizare a fiecărui utilaj în parte, pe baza folosirii mai bune a forţei de muncă, prin aplicarea unor măsuri tehnico-or­­ganizatorice eficiente, a creşterii gradului de mecanizare şi automatizare a unor procese tehnologice, a calificării şi răspunderii fiecărui salariat în parte. La linia de ţevi 4x(­ indicele extensiv realizat este de 73 la sută faţă de 71 la sută proiectat, iar viteza medie de sudură atinge valori de 36-38 metri/minut faţă de 33,8 metri/minut prevăzut în proiect. Depăşirea parametrilor proiectaţi în sectorul de ţevi ne permite în acest an să realizăm o producţie supli­mentară de 2.300 tone ţevi peste plan, iar faţă de proiect o producţie suplimentară de 9.000 tone ţevi. La creşterea productivităţii muncii un rol deosebit în ul­tima perioadă de timp l-a avut aplicarea noului sistem de salarizare. Pentru stabilizarea salariaţilor în aceeaşi între­prindere şi pe cît posibil pe aceleaşi locuri de muncă, pe baza prevederilor legale se plătesc lunar sporuri de vechi­me insumînd peste 75.000 de lei. Ca urmare, fluctuaţia ca­drelor a scăzut în acest an cu 28 la sută faţă de anul pre­cedent, ceea ce a permis creşterea randamentului muncii, o mai bună calificare şi adaptare la condiţiile specifice ale locului de muncă, cunoaşterea amănunţită a utilajelor. Ţinînd seama că procesele automatizate de producţie în uzina noastră necesită operaţiuni de supraveghere a utila­jelor, comenzi de la pupitre - deci un număr redus de muncitori direct productivi , numărul personalului­­ auxiliar şi de deservire ajunge la 55 la sută, fiind in scădere faţă de anii anteriori. Se menţine încă ridicat numărul de sa­lariaţi in unele sectoare de deservire şi auxiliare ca cele de transporturi, administrativ, control de calitate, unde încă nu s-au luat măsuri suficiente de îmbunătăţire şi mecani­zare a unor lucrări de incărcări-descărcări, manipulări in­terne, de restringere a unor activităţi auxiliare, de aplicare a unor metode moderne de control a producţiei. Măsurile în domeniile arătate rămîn în continuare în atenţia noas­tră, ca rezerve de viitor, pentru creşterea şi mai intensă a productivităţii muncii. Nicolae LACEA economist, şeful serviciului planificare de la Uzina metalurgică - Iaşi (continuare in pag. a 3-aJ I m­fmnimnmniniimmHm­imitMMMtiMMMtiiăiMUMitiâSMaitMauiMM&iMMMit* În întreprinderile agricole de stat din judeţ VENITURI SUPLIMENTARE DE 26,1 MILIOANE LEI întreprinderile agri­cole de stat din ju­deţul Iaşi au înche­iat bilanţul pe pri­mul semestru cu im­portante realizări e­­conomice. Astfel, pla­nul de venituri a fost depăşit cu 26,1 mi­lioane lei, în­­timp ce cheltuielile planifica­te au fost reduse cu 4,7 milioane lei. A­­ceasta dovedeşte gradul înalt de eco­nomicitate cu care s-a lucrat în unită­ţile respective, hăr­nicia şi priceperea muncitorilor, ingine­rilor şi celorlalţi sa­lariaţi. La producţia zootehnică s-a obţi­nut un venit supli­mentar de 17,7 mili­oane lei, care se sprijină pe depăşirea planului la lapte cu 15 124 hectolitri şi la carne cu 574 tone. O contribuţie impor­tantă la bilanţul po­zitiv al întreprinde­rilor au adus şi sec­toarele de mecaniza­re, care au realizat peste prevederi lu­crări echivalente cu 9 185 hectare arătură normală. Proletari dirn toate tarile, unifi-va ! 7.500.000 lei producţie suplimentară Hotărît, să contribuie într-o măsură cît mai mare la recu­perarea pagubelor aduse eco­nomiei noastre de calamităţile naturale din primăvara acestui an, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la U­­zina mecanică din Paşcani a încheiat bilanţul celor şase luni de activitate din acest an cu rezultate deosebite, rezul­tate materializate într-o pro­ducţie suplimentară de 7.500.000 lei. S-au executat astfel supli­mentar reparaţii capitale la 4 vagoane de marfă, 2 vagoane de călători, s-au produs peste plan 500 tampoane cilindrice, 25 boghiuri şi piese de schimb in­ valoare de 3 milioane lei. Printre, secţiile care s-au e­­videnţiat în mod deosebit a­­mintim secţia vagoane marfă, boghiuri şi secţia pentru pie­se de schimb. C. DUDUMAN corespondent Operativitatea la stringerea odioaselor înseamnă ciştig de recoltă! II MIRCEŞTI: Treierişul orzului­­ încheiat, miriştea­­însămînţată w BĂLŢAŢI: De la grămadă la grămadă, la treierişul mazărei ■ HELEŞTENI: Secerişul orzului, paralel cu lucrările de întreţinere ■ COSTEŞTI: Re­coltatul a început în pîrgă ■ SÎRCA: Din plin la arat Vineri, orzul de pe cele 20 de hectare de la cooperativa agricolă din Mirceşti era „in picioare", ca ieri întreaga pro­ducţie să se afle în magazii, iar miriştea să fie arată şi în­­sămînţată cu a doua cultură. Operativitatea cu care a fost executată gama de lucrări de la seceriş la insăminţat are la bază o organizare temeinică a campaniei şi, bineînţeles, hăr­nicia care-i caracterizează pe locuitorii Mirceştilor. „La se­ceriş au luat parte vreo 300 de cooperatori, ne spunea tov. Grigore Călin, secretarul comi­tetului comunal de partid. In­tr-o zi și jumătate lucrarea a fost încheiată. Intre timp, mij­loacele de transport au început să care snopii la arie, unde două combine au rezolvat cu succes treierişul — pentru ca pe miriştea eliberată de recol­tă să intre neintîrziat la a­rat și semănat, mecanizatorii" Sumara relatare ne-a fost a­poi întregită cu noi amănun­te. In aceste zile, mecaniza­torii au muncit cite 17 ore din 24, maşinile le-au func­ţionat bine, iar ziua de dumi­nică au transformat-o în zi de lucru. Din rindul mecanizato­rilor care au participat la a­­ceastă acţiune s-au evidenţiat în mod deosebit Gh. Bălan, C. Airinei şi D. Puşcaşu. Cu o astfel de răspundere se muncea şi la alte coopera­tive agricole. La Bălţaţi, la marginea unei tarlale cultivate cu mazăre, ne am întîlnit cu tpv. Constantin Ichim, secre­tarul comitetului de partid al cooperativei agricole. „De cî­­teva ceasuri am început tre­ierişul mazărei, ne-a spus dîn­­sul. Mergem cu combinele de la grămadă la grămadă ca să n-avem pierderi de boabe. La fel se lucrează şi la altă bri­gadă, pe tarlaua „Podiş". Ceea ce am putut vedea la locul de treieriş, unde se aflau cu combinele Vasile Pai și Petre Gheorghe STEJARU scopUnuare in pag. a 2-a) ­*. In pag­­a 3-a . Urmărind pa­­rașutiștii spor­tivi după lansa­rea din avion. Foto : S LEONID coresp. « «­4 i »­a ■ ■ a­a­a­a In pagina a 4-a ■ Adunarea mondială a tineretului m Situația din Indochina ■ Evoluţia crizei politice din Italia Vizita preşedintelui Republicii Africa Centrală, general Jean Bedel Bokassa La Piteşti şi Braşov Trimişii Agerpres, Mircea S. Ionescu şi Nicolae Creţu, transmit, in cea de-a patra zi a vizitei in ţara noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, preşedintele Republicii Africa Centrală, persoanele care-l în­soţesc, precum şi Manea Mă­­nescu, vicepreşedinte al Con­siliului de Stat, întreprind o călătorie prin ţară. Oaspeţii sunt însoţiţi de secretarul Con­siliului de Stat, Constantin Stătescu, de general-locote­­nent Constantin Popa, ad­junct al şefului Marelui Stat Major, de directorul protoco­lului din Ministerul Afaceri­lor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerariului — oraşul Piteşti. Pe platfomra unde se află amplasate un modern combi­nat petrochimic, o fabrică de negru de fum şi un­a­­ din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeţii din Republica Africa Centrală sî­nt întîmpinaţi de Gheorghe Năstase, preşedin­tele Consiliului popular jude­ţean Argeş, de primarul mu­nicipiului Piteşti, Alexandru Popescu, şi de alţi reprezen­tanţi ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Ra­finăria de petrol, întreprin­dere intrată în funcţiune la sfirşitul anului trecut, însoţiţi de Gheorghe Pacoste, adjunct al ministrului industriei pe­trolului, şi de Victor Nica, directorul general al rafină­riei, oaspeţii­ vizitează princi­palele instalaţii. La tabloul de comandă al complexului de reformare catalitică, de ex­tracţie, perfecţionare şi hi­­drofinare a benzinei, se dau explicaţii în legătură cu pro­cesul tehnologic complet au­tomatizat al rafinăriei. Sînt prezentate apoi pro­dusele principale care se rea­lizează aici: benzine cu cifra octanică ridicată, motorine de calitate superioară şi unele semifabricate utilizate în in­dustria petrochimică, printre care şi sulful extras prin pro­cedee originale din petrolurile sulfuroase distilate aici în in­stalaţii adecvate. Gazdele oferă date în le­gătură cu noile obiective ce urmează a fi construite aici în etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii — Complexul de cracare catalitică, ale cărei instalaţii vor contribui la va­lorificarea superioară a bogă­ţiilor petrolifere argeşene. Străbătînd apoi centrul Pi­­teştiului, oaspeţii ajung în zona industrială din partea de nord a oraşului, unde se află numeroase unităţi ale indus­triei uşoare: Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, Fabrica de bere şi fabricile textile. Se vizitează Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, unde oaspeţii iau cunoştinţă de procesele teh­nologice în mare parte meca­nizate şi automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările forestiere ale ju­deţului este transformat in garnituri de mobilă, placaje, parchete, plăci fibrolemnoase şi alte produse. Face o plăcută. ..impresie sa­la expoziţiei permanente a combinatului. Are loc aici o discuţie asupra posibilităţilor de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală în domeniul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăţie de care dispune tînărul stat din centrul continentului a­­frican. Produsele combinatului pi­­teştean sunt­­ cunoscute în peste 100 de ţări ale lumii. Tot în această zonă indus­trială a Piteştiului se face un scurt popas, la moderna fabri­că de bere, unitate industria­lă dată în producţie în vara trecută. Urmează o degustare a deliciosului produs, reali­zat în 5 sortimente. După vizitarea platformei industriale piteştene, preşe­dintele Consiliului popular ju­deţean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un dejun. In timpul dejunului, pre­şedintele Consiliului popular judeţean Argeş şi preşedinte­le Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi cola­borare, pe multiple planuri, între cele două ţări, pentru pace şi­ înţelegere , între po­poare. Apoi, străbătînd pitoreasca şosea naţională Cîmpulung — Rucăr — Bran, oaspeţii s-au îndreptat spre Braşov­. La sosirea în oraşul de la poalele Tîmpei, ei au fost sa­lutaţi cordial de­ preşedintele Consiliului popular judeţean Braşov, Constantin Cîrţînă, şi de alţi reprezentanţi ai or­ganelor locale de stat. Atit în judeţul Argeş, cît şi­­la Braşov, pretutindeni în lo­calităţile şi unităţile econo­mice vizitate de preşedintele Jean Bedet Bokassa, cetăţenii au făcut o caldă primire soli­lor­­ poporului Republicii A­­frica Centrală. Sosirea la Iaşi a marelui ansamblu francez „Les compagnons de la claire fontaine“ Ieri după-amiază a sosit în municipiul nostru marele an­samblu francez „Les compag­nons de la claire fontaine“. Ansamblul va prezenta azi, 15 iulie, ora 20, în sala Tea­trului Naţional şi mîine, 16 iu­lie, ora 20, la Teatrul de vară, spectacole muzical-coregrafice. Spectatorii ieşeni aşteaptă cu un interes deosebit evoluţia marelui ansamblu francez, mai ales că acesta are o impresio­nantă carte de vizită după suc­cesele obţinute în turneele în­treprinse în Anglia, Suedia, Norvegia, Polonia, Spania, Ita­lia etc. Ieri seară, la Casa de cul­tură a tineretului şi studen­ţilor din Iaşi, a avut loc un spectacol de gală dat în cinstea oaspeţilor din Poitiers. Progra­mul spectacolului a fost susţi­nut de artişti ai Operei de stat, de corul „Gavriil Musi­­cescu" al Filarmonicii de stat „Moldova" şi de către ansam­blul folcloric al Casei de cul­tură a tineretului şi studenţi­lor. Publicul prezent a răsplă­tit cu aplauze evoluţia artişti­lor. La sfirşitul spectacolului, artiştilor ieşeni le-au fost ofe­rite flori din partea Comite­tului executiv al Consiliului popular al municipiului Iași. In pag. a 2-a • Şantier * sociologic - Iasi 70­­­8 Stadiul construcţiilor zootehnice în coo­perativele agricole Vara trece, iar la unele obiective nu e turnată nici temelia De ce este uneori grădina Copou un loc dezagreabil Răspunzînd criticilor aduse prin artico­lul intitulat „De ce este uneori grădina Copou un loc dezagreabil", apărut în ziarul „Flacăra lașului", întreprinderea de gospodărire municipală ne scrie că au fost luate măsuri corespunzătoare. Astfel, secţia de spaţii verzi a amenajat plantaţiile floricole, gazonarea unor te­renuri etc. Grădina este permanent în­treţinută, înlăturîndu-se unele locuri de depozitare. Au fost luate măsuri şi de repararea gardului. Au dispărut, sperăm, pentru totdeauna vînzătorii de seminţe din a căror cauză aleile erau mereu murdărite cu coji. Măsurile luate sînt evidente. Păcat însă că nu există perse­verenţă ... Au apărut, în ultimele săptămîni, iarăşi unii care mută băncile la umbra tufişu­rilor. Unii „tineri" calcă iarba, formînd din nou cărări, produc dezordine. Este adevărat că întreprinderea a asigurat paza grădinii cu salariaţi, din cadrul secţiei de spaţii verzi, totodată înfiinţîn­­du-se şi un post fix de miliţie. Din ne­fericire, cei ce poartă banderola de or­dine nu-şi fac datoria, „se jenează" să atragă atenţia celor care distrug spaţiile verzi. Nimeni nu aplică nici o amendă şi de aceea unii îşi fac de cap. Deşi în articolul mai sus-amintit atrăgeam a­­tenţia că unele persoane dovedesc o lipsă elementară de pudoare, oferind tablouri dezgustătoare, dîndu-se fără ruşine în spectacol, că seara şi noaptea se petrec scene dubioase pe alei, împo­triva vinovaţilor se acţionează cu o con­damnabilă nepăsare. Nu se poate con­cepe ca în plină zi cetăţeni turmentaţi pe urmele articolelor publicate să iasă de la Terasa-cofetărie „Copou" invitîndu-şi partenerele la umbra bosche­telor, sub ochii copiilor. Aşa bunăoară, într-una din zilele trecute, Elena Lazăr, în vîrstă de numai 15 ani, fugită de la părinţii ei din satul Rafaila, comuna To­­direşti, judeţul Vaslui, a fost condusă în jurul orei 13:30, după o „masă copioa­să" la grădina de vară,­de un cetăţean neidentificat, într-unul din boscheţii gră­dinii. Copii, între 5 şi 12 ani, care se jucau în parc au fost martori... Ani­malitatea aceasta a fost observată de către „paznicul" grădinii, dar acesta a refuzat să intervină, spunînd „de ce să mă bag ?“ Numai la intervenţia unor părinţi ai copiilor ce asistaseră la sce­nă, individa a fost dată pe mina organelor de miliţie. Şi alte individe se ocupau în Copou cu­­ acostarea bărbaţi­lor. La adăpostul întunericului, grupuri de derbedei se amuză acostînd pe ori­cine. Şi toţi aceştia sînt clienţii Terasei­­cofetărie „Copou". Am apelat, am cri­ticat, dar cei care ar trebui să se ocupe de această grădină parcă nu-s interesaţi de aspectele sociale. Sutele de copii care vin în­­ grădina Copou să se joace, să inhaleze aerul îmbălsămat de parfumul teilor şi trandafirilor, trebuie, obligaţi să vadă tot timpul scene penibile ? Cerem cu insistenţă întreprinderii de gospodărire comunală să ia măsuri ur­gente care să creeze condiţii normale tuturor cetăţenilor care doresc să pro­fite de frumuseţea celebrei grădini, punct turistic al Iaşului. Comitetul executiv al Consiliului popular municipal are da­toria să impună întreprinderilor și orga­nelor în subordine ca să treacă de ur­gență la lichidarea lipsurilor semnalate. Nimeni nu trebuie să rămînă nepăsător în fața unor asemenea acte ca cele sem­nalate în acest articol. Subliniem încă o dată — grădina Copou trebuie păs­trată ca un loc de recreere, pentru sănătatea omului şi nicidecum pentru cei care strică cartea de vizită a oraşului. Al. MONTEOREF

Next