Flacăra Iaşului, august 1970 (Anul 26, nr. 7425-7449)

1970-08-04 / nr. 7427

PLACARA IAȘULUI PAGINA 2 * Bibliotecari mereu în „vacanţă“ Astăzi, tot mai mulţi locuitori ai satelor, simt nevoia să vină la bibliotecă, pentru a împrumuta o carte, să răsfoiască un ziar etc. Şi cetăţenii din comuna Comarna (cu sediul administrativ la Osoi) şi-au format asemenea deprinderi, numai că nu găsesc destulă Înţelegere şi sprijin din partea bibliotecarei Elena Scarlat, care de aproape un an şi jumătate se află în „vacanţă". Răsfoind documentele bibliotecii, se constată că la sfîrşitul semestrului, erau înscrişi 366 de cititori, ceea ce înseamnă, nici mai mult nici mai puţin de doi cititori pe zi. Nu le place sătenilor din Osoi să citească? Nici vorbă de aşa ceva. Dar cine să Ie recomande anumite lecturi, cine să-l antreneze, să le prezinte ultimele noutăţi apărute In bibliotecă ? In nici un caz bibliotecara Elena Scarlat, care este plătită în acest scop. Dacă punem la socoteală şi faptul că cei care frecventează mai des biblioteca sunt elevii şcolii generale, ne întrebăm cum se face popularizarea cărţii în rindul cooperatorilor, sarcină de bază în munca unui bibliotecar. Situaţia aceasta nueste unică în judeţ, ea poate fi întîlnitâ şi la Helduceşti, de pildă, unde din 820 de cititori numai 203 sunt ţărani cooperatori. (La Haiduceşti funcţionează şi un liceu de cultură generală şi majoritatea cititorilor sunt elevi). Planurile de muncă pentru perioada de vară suntconfecţionate* la întîmplare numai aşa... ca să fie şi nici bibliotecarii înşişi nu ştiu cum se vor realiza unele obiectiva prinse în plan. Sarcinile planului de muncă sunt foarte generale fără să fie concretizate cu datele respective, cu indicaţii precise privind pe cei ce trebuie să le realizeze. - Ce v-aţi propus privind educaţia ştiinţifică a oamenilor ? - Nimic. Ni s-a spus de la Comitetul judeţean pentru cultură şi artă să cuprindem în plan acest obiectiv, şi l-am trecut, ne-a lămurit Elena Scarlat. Aceeaşi poveste şi la Hălăuceşti, unde bibliotecara Elena Bălan „nu-şi imaginează cum '*» poate ea contribui la formarea unei concepţii ateist-ştiinţifice ,despre lume in rindul mase* lor*. 4 • 1 41 Mai „grijulie", bibliotecara din Osoi nu a omis din planul de muncă nici sprijinirea procesului instructiv-educativ din şcoală. Oare cum se va realiza un asemenea obiectiv în timpul verii cînd elevii se află in vacanţă ? In ceea ce priveşte activităţile cu caracter permanent, simpozioane, seri de poezie, recenzii, prezentări de cărţi, acestea sunt ca şi inexistente. Dacă se organizează vreo activitate de acest fel, ele sunt ţinute numai aşa... de ochii lumii ! „Seri de poezie nu se pot organiza (la Osoi s.n.) pentru că la astfel de manifestări trebuie să se recite într-un anume fel ne-a mărturisit Elena Scarlat — şi în sat e greu sâ găseşti astfel de recitatori*. La Hălăuceşti, în schimb, s-a organizat o seară de poezie „Nicolae Labiş", la care s-au recitat poeziile „Moartea căprioarei", pe care cei prezenţi o ştiau din şcoală şi poezia „Viitorul". Despre activitatea poetului a vorbit bibliotecara dintr-o prefaţă a unei cărţi. Şi cu aceasta s-a spălat pe mîini de o activitate. De asemenea, prezentarea cărţilor noi se face intr-un mod foarte defectuos, şi mai ales alegerea cărţilor ce urmează sa fie prezentate cititorilor. Ultima carte prezentată la Hălăuceşti a fost tocmai din domeniul legumiculturii „Producerea eşalonată a legumelor", iar la Osoi s-a prezentat „Şapte ani de acasă" din Editura medicală. Recenzia acestei cărţi s-a făcut în... sala de aşteptare a dispensarului din Comună in prezenţa cîtorva femei, care aşteptau să le vină rindul la consultaţie. Li s-a citit cite un rînd sau două din fiecare pagină pentru a le „introduce" in tematica lucrării. Un mod foarte original de a recenza o carte şi a-i determina pe oameni să vină mai rar pe cer bibliotecă. „Noi se pot face altfel de prezentări, a declarat bibliotecara din Osoi, pentru că durează mult timp şi pe săteni nu-i poţi reţine de la treabă“. E şi normal ca oamenii să nu suporte asemenea încîlceli care lerăpesc din timpul lor preţios. In ceea ce priveşte bibliotecile din satele afiliate, ele funcţionează după bunul plac al bibliotecarilor, şi în afară de împrumut şi primirea cărţilor împrumutate, altcuiva nu se mai face. Cum s-ar spune, cetăţenii se află la cheremul bibliotecarilor. In satul Comarna, mai există o bibliotecă „patronată" tot de aceeaşi bibliotecară. In Comarna, biblioteca este deschisă doar o singură zi pe săptămînă, deşi satul înglobează 3.700 de locuitori. Cu toate că i s-a propus de către Comitetul judeţean pentru cultură şi artă să meargă trei zile pe săptămînă la Comarna, bibliotecara a refuzat categoric pe motiv că e departe şi nu poate face acest drum de trei ori pe săptămînă. Continuă deci să meargă tot numai o singură zi, după ce s-a odihnit bine cinci zile la Osoi. E de la Sine înţeles că la Comarna nu se desfăşoară nici un fel de activitate. De altfel bibliotecara comunală ne-a şi declarat că „n-a apUCat-o nici o după-amiază pe acolo şi nu ştie dacă s-ar putea organiza vreo acţiune cu cartea*. Rezolvarea acestei situaţii, interlocutoarea noastră o vede prin angajarea unui „voluntar* (!?!) la Comarna care să fie „îndrumat" în muncă de ea însăşi. Noi credem că ar fi necesară găsirea unui voluntar care să convingă Consiliul popular din comună să lichideze această stare de lucruri care persistă de aproape 2 ani. Nu uitaţi, tovarăşi din consiliul popular, că la Comarna 3.700 de suflete aşteaptă să se bucure de avantajele bibliotecii, dar mai ales să curmaţi capriciile Elenei Scarlat care refuză să-şi facă datoria. Acelaşi apel şi Comitetului judeţean pentru cultură şi artă care ar trebui să ştie tot ce se înttîmplă prin bibliotecile săteşti. C. LUPU ■ Doar doi cititori pe zi ■ Cinci zile la Osoi şi numai o zi la Comarna ■ Planuri de muncă întocmite numai aşa... ca să fie! ZIUA MARINEI (urmare din pag. 1) la o dezlănţuire de vigoare şi măiestrie sportivă. Incepînd cu fantastica apariţie pe spinarea cenuşie a unei balene şi în tovărăşia unor salve ale tunete, răzbătînd din adîncuri, a severului zeu Neptun, stăpînul necontestat al întinderilor şi străfundurilor de ape şi pînă la plinul de umor ■— joc-concurs al prinderii raţelor, totul a respirat imaginaţie, voioşie şi în nu mai mică măsură bună pregătire. De la corabia dacică, vas cu capul de lup, înfipt semeţ pe coarnă prorei, mînuit şi de lopătari bărboşi, de la Liburna care a adus pe meleagurile Daciei legiunile lui Traian, de la pînzarele din vremea lui Mircea cel Bătrîn şi Ştefan cel Mare, pînă la navele purtătoare de rachete ce au încheiat maiestuos şi concludent parada deschisă de vedetele grănicereşti, navigaţia pe apele române şi construcţia românească de nave au parcurs un drum lung şi glorios. Astăzi, România dispune de o puternică flotă fluvială şi de una şi mai puternică maritimă. Navele româneşti, încărcate cu produse ale industriei şi agriculturii ţării, străbat în lung şi în lat mările şi oceanele pămîntului, stabilind punţi trainice de legătură cu lumea, ducînd departe mesajul geniului constructiv, paşnic al poporului nostru, contribuind la lărgirea schimbului de valori materiale între România şi alte ţări ale lumii. Congresul al X-lea al partidului, luînd în considerare toţi aceşti factori, a stabilit ca flota noastră maritimă să-şi dubleze capacitatea, iar dotarea ei să fie îmbogăţită cu nave petroliere şi mineraliere de mare tonaj, precum şi cu cargouri de diferite capacităţi. Flota fluvială este înzestrată cu noi tipuri de nave pentru transportul mărfurilor şi călătorilor. In pas cu evoluţia tehnicoştiinţifică, cu evoluţia tehnicii de luptă, a cunoscut însemnate salturi calitative marina militară, formaţia navelor purtătoare de rachete care a încheiat parada vedetelor grănicereşti şi a formaţiilor de vedete torpiloare, fiind, în acest sens, mai mult decît edificatoare. După cum în egală măsură edificatoare a fost demonstrarea posibilităţilor de cooperare dintre marină şi aviaţie, demonstrare concretizată în lansarea din elicoptere a desantului de scafandri autonomi, zborul fulgerător pe deasupra apelor al formaţiilor de reactoare supersonice. Şi dinspre mare putem fi fără griji, ţara este apărată. De pe puntea navei-bază ,,Ialomiţa", am asistat, duminică, la „Ziua Marinei", ca şi alţi cetăţeni veniţi cu sutele, cu miile, la o rar întîlnită demonstraţie de fantezie artistică, de frumuseţe şi virtuozitate sportivă, la o insolită şi instructivă trecere în revistă a istoricului marinăriei române. Şi mai presus de orice am fost martor al unei şi mai impetuoase demonstraţii *~ demonstraţia de ataşament al militarilor forţelor noastre maritime faţă de patrie, de Partidul Comunist Român, faţă de comandantul suprem al armatei României socialiste. I Posta redacţiei UN GRUP DE CĂLĂTORI pe traseul de autobuze nr. 10, întreprinderea de transport ne spune că pe traseul nr. 10 au circulat pînă deunăzi, între orele de vîrf, prin Splai Bahlui, trei autobuze cu o frecvenţă de 27 minute. De la data de 10 iulie a.c. circulă prin Splai Bahlui între orele de Vîrf patru autobuze cu o frecvenţă de 20 de minute. După calculele întreprinderii această capacitate de transport ar fi suficientă pentru numărul de călători ce Urcă şi coboară pe Splai Bahlui. Dv. ce părere aveţi? VASILIU NICOLAE, str. Macedoniei nr. 9 : Ni se spune că trecerea spre Moara „1 Mai" a fost rezolvată din punct de vedere edilitar printr-o arteră de circulaţie cu trotuare pentru pietoni, pe lingă biserica ,,Sf. Treime" din Păcurari. în aceste condiţii nu înţelegem de ce insistaţi pentru înfiinţarea unui pasaj prin curtea bisericii susamintite ? iftimuţa d. elena — comuna Focuri. Sora dv. Moraru C. Maria s-a stabilit cu domiciliul , în comuna Belceşti. Pentru portul Comis împotriva dv. i s-au întocmit, acte de trimitere in judecată. Adresati-va postului de miliţie Belceşti care vă poate pune in posesia bunurilor furate. UN GRUP DE MEDICI, salariaţi la Spitalul unificat Paşcani. Pentru îmbunătăţirea activităţii de eliberare a abonamentei nr. de tren in staţia C.F.R. Paşcani, s-a luat măsura, de către cei în drept, ca operaţia respectivă să se facă în timpul turei de serviciu, în afara timpului de sosire şi plecare a trenurilor. Casierii Gubtureanu Ştefana şi Sălăvăstru Gh. au fost sancţionaţi pentru atitudine necorespunzătoare faţă de publicul Călător. SPIRIDON NÉCULAI, str. Arcu nr. 3 : Pentru a nu stînjeni circulaţia rutieră pe strada unde locuiţi, cu aprobarea Inspectoratului judeţean de miliţie, s-a luat măsura ca toate autobuzele din tranzit care sosesc în autogara Iaşi să parcheze, datorită spaţiului mic de parcare al autogării, în str. Baciu. Aceasta începînd cu 1 iunie 1976. De asemenea autogara Iaşi a luat măsura ca impiegatul de mişcare să noteze pe foaia de parcurs a autobuzului locul de parcare. Pe viitor, dacă veţi mai observa parcări de autobuze pe str. Arcu, anunţaţi telefonic autogara Iaşi sau serviciul de circulaţie al miliţiei. BELUŞINSCHI EUGENIA, satul Valea lungă, comuna Holboca; AXINIA IOAN, str. Cuza Vodă nr. 38 Pașcani CHEST ANTON DORIN, str. 30 Decembrie nr. 12, ap. 7 etaj I. ; GHIDON GH., str. V. LupU nr. 124, bloc B 31 MIHAI CATINCA, str. Anastasie Panu nr. 5; TEODORESCU MARIA, str. Frinta nr. 4; IORDACHE CHIRVASE, str. Stefan cel Mare nr. 25; ADÂSCAITEI ADRIAN, Splai Bahlui nr. 18, etaj IV, ap. 19, sc. B ; GAINUTA MINU, str. Dr. Cehac nr. 18. V-am răspuns prin poștă. Radu BALTAG Alte valoroase documente in colecţiile Muzeului de istorie a Moldovei De curând, Muzeul de istorie a Moldovei a intrat în posesia unor valoroase documente referitoare la activitatea Societăţii de ajutor reciproc „Unirea”, a lucrătorilor tipografi din Iaşi, a Sindicatului Artelor Grafice din România — secţia Iaşi. Bogata colecţie, adunată cu trudă şi deosebită grijă, a fost donată de către tov. Constantin Săcăleanu din Iaşi, vechi militant al mişcării muncitoreşti. Importanţa acestor materiale este cu atît mai mare cu cît multe dintre ele vor fi valorificate în expoziţia de bază a muzeului nostru — secţiile de istorie modernă şi contemporană. Spre exemplu , acte constitutive ale Societăţii şi Sindicatului mai susmenţionate, documente ce oglindesc lupta organizată a tipografilor ieşeni pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai, legăturile dintre tipografii ieşeni şi alte organizaţii muncitoreşti din ţară, registre cu procese verbale de la adunările generale ale Societăţii „Unirea" — pentru perioada dintre cele două războaie mondiale, precum şi diferite publicaţii ca : ziare, broşuri, statuie etc. Această nouă donaţie, cuprinzînd peste 700 documente originale şi tipărituri, îmbogăţeşte colecţiile muzeului cu materiale deosebit de importante pentru o perioadă îndelungată din istoria mişcării muncitoreşti ieşene. G. CLOŞCĂ Veşti de la Filiala A. C. R. Cîteva noutăţi pentru membrii „Automobil Clubului Român" • Amatorii de excursii la Bucureşti au la dispoziţie, pentru cazare, căminele studenţeşti „Regie" (camere cu cite două paturi, duşuri — preţul 22,50 de lei), ori satul de Vacanţă A.Gft. de la Snagov (12,50 lei patul). • Cei care doresc să efectueze excursii individuale în Bulgaria pot procura de la Filiala ieșeană A.C.R. bilete de camping Contra-cost. • In luna octombrie sunt programate mai multe excursii în grup cu autoturismele, în următoarele țări: U.R.S.S. — Polonia — Cehoslovacia (9 zile), U.R.S.S. (Chișinău - Odesa, 5 zile) ,* Ungaria (Budapesta, 5 zile). Se asigură masă, cazare, bani de schimb și bani pentru benzină. Înscrierile se fac la sediul Filialei A.C.R., din str. Lăpușneanu nr. 13., telefon 11082, pînă la 10 august. Un spectaculos de promisiuni salt Estompat de Întrecerile primelor echipe, campionatul de tineret-rezerve a prilejuit amatorilor fotbalului din Iaşi, cu deosebire în returul recent Încheiat, multe satisfacţii legate de comportarea şi, de aici, de rezultatele foarte bune obţinute de „cadeţii" Politehnicii. Spre edificare, iată şi palmaresul lor in cea de a doua parte a campionatului: 9 victorii (7 consecutive), 3 meciuri nule şi 3 înfrîngeri (cu acest bilanţ, ieşenii pot fi consideraţi campioni ai returului). De aici, şi un important salt in clasament : de la locul XV la finele turului, pe locul VII în final. , Ajungînd, acum, la ceasul analizei lucide, vom încerca să emitem cîteva observaţii legate de importanta problemă a selecţiei, a manierei de joc, de ordin tehnic şi tactic. Am asistat, in prima parte a campionatului, la multe jocuri in care echipa de tineret-rezerve ne-a făcut de multe ori să roşim. Motivele : o insuficientă atenţie în pregătire, o mare perturbare în lotul echipei, generată de desele modificări efectuate în lotul primei formaţii, indisciplină etc. In retur însă, o dată cu trecerea la conducerea echipei a lectorului I. Marica (recent, a primit învestitura de antrenor de categoria I), au început, antrenamente asidue, căutări febrile şi, cu toate că tinerii fotbalişti n-au avut condiţiile de pregătire minimale asigurate (s-au antrenat uneori, pe aleile cu asfalt din jurul stadionului!), s-a reuşit să se alcătuiască o formaţie echilibrată valoric, foarte tânără (media, 19 ani), cu o deosebită forţă morală, cu mari capacităţi tehnice şi tactice. De aceea, putem spune că principala ca- racteristică a echipei ieşene, calitate care i-a permis să domine întrecerile din a doua jumătate a campionatului, a fost omogenitatea sa valorică. Pentru cine a urmărit mai îndeaproape evoluţiile acestei formaţii, este clar că nu se pot face decît cu greu evidenţieri personale. In acest sens, nu putem spune, de pildă, că Andrioaiei a fost cel mai bun jucător. Ar fi nedreptăţiţi Gizid, sau colegul său de „post", Vasile Iordache, sau alţi tineri talentaţi, cum ar fi Dănilă, Ailoaiei, Anton sau Carataşu. Aceştia, ca şi ceilalţi componenţi ai echipei de tineret-rezerve (în proporţie de peste 90 la sută) sunt produsul şcolii fotbalistice ieşene şi, privită prin prisma recentelor lor Succese, aceasta ne indică locul de unde să „recoltăm" jucătorii de care prima formaţie, neîndoielnic, are atît de mult nevoie , din propria noastră „grădină". Urmează ca cei de marginea evoluţiei în campionat a echipei de tineretrezerve a Politehnicii In drept (şi bine intenţionaţi) să întindă (şi să le întindă) mina, pentru a-i... culege. Continuîndu-ne această miniradiografie la capitolul „plusuri", trebuie să amintim şi despre jocul în sine al echipei. Fin pedagog, I. Marica a reuşit să imprime jucătorilor de sub conducerea sa, o disciplină riguroasă, o evidentă „poftă" de a juca fotbal. Aceste atribute s-au repercutat imediat asupra jocului echipei. Cu o linie de mijloc ce stăpînea urn bogat bagaj de cunoştinţe tehnico-tactice, echipa de tineret-rezerve a Politehnicii a dezvoltat un joc combinativ in apărare, cu adevărate explozii apoi în fazele de finalizare. Acest lucru le-a permis ieșenilor să repurteze nu numai victoriile de pe teren dar şi simpatia tribunelor, aprecierile tuturor specialiştilor. Desigur, nu putem încheia această trecere în revistă fără a atinge şi zona, mai puţin plăcută, dar necesară, a concluziilor de ordin critic. In primul rînd, asupra evoluţiei unor jucători. De pildă, Andrioaie. Acest talentat jucător ieşean nu a dat întotdeauna satisfacţie pentru că, uneori, (spun unii!) şi-ar petrece o parte din timpul său liber în faţa... păhărelelor cu rubiniu etc. De asemenea, datorită neseriozităţii, un alt talentat jucător, Mihai Iordache, a făcut notă discordantă prin exageratul individualism, supraevaluîndu-şi, nejustificat, calităţile. Tot datorită uşurinţei cu care a privit antrenamentele în ultimul timp, Sofian, un fundaş lateral în care se investiseră mari speranţe, era de nerecunioscut un teren. La aceste „minusuri" de ordin moral, ar mai trebui adăugate şi cele materiale (teren pentru antrenament, echipament, mingi etc.) pe care clubul Politehnica nu a reuşit să le rezolve. Am pus in discuţie unele şi prin calitativ probleme legate de evoluţia formaţiei c tineret-rezerve a Politehnicii, gîndindu-ne cu deosebire tubiitor. Dată fiind uzura fizică şi chiar morală a unor componenţi ai primei echipe, considerăm că a sosit momentul să fie „aruncaţi” cu curaj în arena competiţională cât mai mulţi din actualii reprezentanţi ai noului val al fotbalului ieşean.Cu ani în urmă s-a făcut acelaşi lucru cu Humă, Cuperman, Daniiel, Romile, şi nu s-a greşit de loc). Se impune insă creşterea lor cu grijă, redarea în partide amicate cu grad de dificultate ridicat (nu cite 10— 15 minute, cum s-a încercat cu unii dintre ei), urmărirea cu atenţie a evoluţiei pe teren şi, desigur, a comportării lor in afara stadionului. Rămâne deci, ca o sarcină de onoare, pregătirea minuțioasă şi eficientă a acestor tinere vlăstare, pentru ca talentul lor să fie pus în slujba afirmării fotbalului ieșean. Mai ales că izvorul talentelor nu s-a epuizat. După cum ne spunea, recent, antrenorul I. Marica, au şi fost promovaţi, de la juniori, Costă® (un portar de mare viitor), Amarandei, Bărbulescu şi Greierosu. Gh. VASILIU Voleibalistele ieşene— pe litoral După terminarea turneului final, campioana ţării la volei, echipa feminină Penicilina, a avut o mică perioadă de odihnă, după care şi-a început antrenamentele în vederea noului campionat şi a viitoarelor întrlniri internaţionale. De la sfîrşitul săptămînii trecute, Voleibalistele ieșene îşi continuă pregătirile pe litoral, la Mamaia. A făcut deplasarea lotul cunoscut, mai puţin jucătoarele aflate în lotul național. Rezultatele concursului Pronosport din 2 august Ceahlăul—St. Bacău 1 Chimia Sv.—Gloria Bîrlad anulat Otelul Gl. — Politehnica Gl. 2 Progresul Bl.—Portul C-ta 2 Duhărea — Flacăra Moreții 1 C.StM. Sibiu — Metrom 2 Gaz Metan — Poiana Cimpina 1 C.S M. Reşiţa — Minerul Anina X C.F.R. Arad — Metalurgistul 1 Metalul Tîrg. — Chimia Rm. V. X Olimpia Ord. — Olimpia S.M. 1 Minerul B. M. — Vagonul 2 Metalul Hd. — C.F.R. Timișoara 1 FOTBAL- Noutăţi de la divizionarele păşcănene PAŞCANI (de la subredacţia Hiatului „Flacăra Iaşului")■ In noul sezon fotbalistic, oraşul Paşcani va fi reprezentat de două echipe divizionarei C.F.R. in divizia B şi I.T.A. în divizia C. Ascensiunea fotbalului păşcănean nu este întîmplătoare. Există condiţii deosebite de dezvoltare, cadre tehnice corespunzătoare şi sprijin moral şi material din partea factorilor de răspundere din localitate. Datorită acestora, numai după un an de „stagiatură” in divizia C. C.F.R. a revenit în divizia secundă, iar I.T.A., după o comportare superioară în campionatul judeţean, a promovat, pentru prima dată, în divizia C, unde am dori să evolueze cu mult succes. La aceste performanţe adăugăm pepiniera de tineri fotbalişti existentă la, Şcoala profesionalei a Uzinei mecanice şi la liceul din localitate,cit şi baza materială Ce le stă la dispoziţie celor dornici să practice sportul cu balonul rotund. O dată cu promovarea echipelor în categorii superioare, consiliile asociaţiilor sportive respective au şi luat măsurile necesare pentru crearea condiţiilor optime de pregătire în vederea începerii campionatului. In primul rînd, este vorba despre definitivarea loturilor şi, pe cit posibil, întinerirea lor. Cele mai multe noutăţi Strit la C.F.R., unde jucătorii Fătu, Mag. Rîşniţă au primit dezlegarea pentru alte echipe, Damian şi Ionescu au fost „împrumutaţi" I.T.A.-ul din localitate, iar Rozorea, la cei 36 de ani ai săi, s-a retras din activitatea competiţională. In locul lor, la C.F.R. au venit cu forme în regulă pentru legitimare tinerii Straţ II, Mărculescu şi Andrei (de la Rapid Bucureşti), Spiridon (Poiana Cîmpina), portarul Ciocirlă (Letea Bacău) şi se duc tratative cu V. Panait, care are dezlegare de la Dinamo Bacău şi care doreşte să se reîntoarcă la Paşcani. Conducerea tehnică a echipei ceferiste este încredinţată în continuare antrenorului Marin Alexandru, ajutat de Viorel Simina, care se ocupă îndeosebi de juniori. La I.T.A. se acţionează pe linia formării şi consolidării unui lot de jucători numai din Paşcani, fără „achiziţii" din afară. Lor li se vor alătura tineri care au depăşit vîrsta junioratului, din echipa C.F.R. Paşcani. C. ENEA NOTA REDACŢIEI: Ieri am primit la redacţie o scrisoare din Timişoara, în care un grup de foşti păşcuneni felicită echipele C.F.R. şi I.T.A. pentru promolvare. „Vă dorim succes în continuare şi, poate, promovarea mai departe..." — se spune printre altele, în scrisoare. Semnează : dr. Leontescu, ing. M. Leontescu, P. Botez, şeful serviciului administrativ la U.M.T., Emil Popa şi A. Wittner, pensionari, foşti jucători la C.F.R. Paşcani, N. Weiss, turnător la U.M.T., N. Zămoşteanu, mecanic C.F.R. ore Radio laşi Programul de seară (4 august) 17.09 Buletin de ştiri; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Pe teme cetăţeneşti; 17.45 Program prezentat de solişti şi formaţii de amatori; 18.00 DeScriptio Moldăviaa — oameni şi lbduri; 18.20 Cîntecul care mi-e drag — muzică populară la cerere; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Soliști români de operă: Marina Krilovici și Ladislau Konya; 19.30 Teatru la microfon ; „Passacaglia” de Titus Popovici; 2100 Buletin de Știri; 21.05 Voci din fonoteca de aur! George Călinescu; 21.20 Jazz... concert; 21.50 Cinemeridiane ; 21.40 Concertul de Jeto colţi* muă. Programul de dimineaţă (5 august); 6.00 Buletin de ştiri; 6.05 Matineu muzical; 6.30 Emisiune pentru sate; 6.40 Drag mi-e jocul românesc; 7.09 Informaţii şi muzică. Televiziune 18.00 Deschiderea emisiunii la Microavanpremieră » 18.05 Dialog cu sala. Emisiune pentru tineret. Ce vreţi să ştiţi despre calificarea la locul de muncă în 18.35 Studioul artistului amatori) Film ~ Vă prezentăm Cineclubul C.F.R. Timişoara. Estradă—Muzică uşoară şi cuplete satirice şi umoristice , 19.20 1001 de seri —* emisiune pentru cei mici) 19.30 Telejurnalul de seară i 20.00 Seară de teatru î .Luceafărul“, de Barbu Ștefănescu-Delavrartcea , 21.40 Acvanautică i 22.10 Anunțuri — publicitate i 22.20 Studio dans TV. 22.50 Telejurnalul da noapte i 23.00 închiderea emisiu,nii* Cinematografe VICTORIA: .Petrecerea“ cine* moscopt producţie a studiourilor din S.U.A. Orele: 9( 11.05, 14.45, 16.50, 18.55, 21. REPUBLICA:Marele semn albastru*, producţia a studiourilor maghiare. Orele : 9, 11.65, 15, 17, 19, 21 şi LA GRĂDINA „RIPA GALBENĂ“, oră 20.80. CINEMATOGRAFUL DE ARTĂ „COPOU*, „Armande“, „Calul alb", producții ale studiourilor bulgare. Orele: 9, ITI 15, 17, 19, 21. ARTA: „Articila producție a studiourilor sovietice. Orele : 9,15, 11,15, 15, 17 , 19, 21. gradina *pomul verDE“, „Tigrul*, ora 20.30. TÂ»TĂRAȘI: „Fuga bulestrașului*« producție a studiourilor sovietice. Orele : 16, 18, 20. NICOLINA „Un cuib de nobili*, bielei 16, 18, 20. U. N. T. - Agenţia judeţeană de turism — Iaşi In mod plăcut, comod şi convenabil, se pot vizita corpurile de artă şi frumuseţile naturale ale ţării noastre, prin excursii!* organizate de Agenţia Judeţeană de turism Iaşi, pentru turiştii care nu au posibilitatea a se prezenta în grupuri organizate, înscrierile se fac individual la ghişeu.Pentru a doua jumătate a lunii august, este proiectat şf tur al României. Amănuntele le vom publica peste cîteva felle. Doritorii sunt rugaţi a trece pe la agenţie spre a le fi cunoscute preferinţele şi pentru a ne putea da seama de numărul aproximativ al înscrierilor, ştiut fiind că pentru orice excursie este necesar un număr minim de turişti. Sfîrşitul săptămînii curente îl oferă una din următoarele eXcursii : Iaşi, Braşov, Curtea de Argeş, Barajul de pe Argeş, Valea Oltului, Sibiu, Tg. Mureş, Reghin, Lacul Roşu, Cheile Bicazului, Lacul de acumulare de la Bicaz, Piatra Neamţ — în zilele de 7, 8 şi 9 august. Înscrierile se pot face numai pînă miercuri, 5 august, ora 12. Iaşi — mănăstirile din Bucovina, inclusiv Ipoteştii, Mirceştii şi Miclăuşenii, în zileler de 8 şi 9 august. Înscrierile se mai fac numai pînă joi, 6 august, ora 12. Timpul probabil Vremea se menţine în general frumoasă şi călduroasă, cu cerul mai mult senin noaptea şi dimineaţa. In cursul după-amiezii se vor semnala averse izolate de ploaie, însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab din sectorul estic. Temperatura aerului staţionară. Minimele vor fi cuprinse între 13 şi 18 grade, iar maximele între 25 şi 29 de grade.