Flacăra Iaşului, august 1970 (Anul 26, nr. 7425-7449)
1970-08-04 / nr. 7427
. A Kill VXfl Nr. 7427 NARN 4 A C 0 OSI 1970 I PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean încă o duminică folosită pe frontul recoltei! Bilanţ rodnic In ziua da duminică, la cooperativa agricolă din Trifeşti s-a lucrat din plin la strînsul păioaselor. După cum ne-a apus tov. Ingineră Cornelia Ene, toate cele 9 combine ale reoţiei de mecanizare au fost concentrate pe tarlauaCilţa*, unde pină seara au recoltat griu. Tot aici, puteau fi văzuti la treabă 5 dintre mecanizatorii secţiei care, cu agregatele lor, au balotat paiele. Consiliul de conducere, specialiştii unităţii, împreună cu şeful secţiei au organizat in aşa fel munca, incit, paralel cu recoltatul, s-a conti- nuat din plin arbaratul, cit şi semănatul culturilor duble. (Pe o parte din numărul tractoarelor se lucrează şi nu de schimburi noapte). Bilanţul zilei de duminică a fost rodnic : s-a recoltat griul de pe 50 de hectare, au fost balotate paiele de pe 16 hectare, au fost arate 50 de hectare din care 25 de hectare au şi fost însăminţate cu porumb pentru siloz. Tot duminică, tiranii cooperatori din brigada legumicolă au recoltat 2 tone de castraveţi. Cu toate autocamioanele la eliberarea miriştilor De la Chişcăreni, tovarăşul Răileanu, contabil la cooperativa agricolă din localitate, ne-a transmis vestea că recoltatul griului se apropie de sfirşit. Ieri dimineaţa, mai era de strîns recolta de pe 85 de hectare. Stadiul înaintat in care se află Unitatea la recoltat se datoreşte faptului că mecanizatorii şi cooperatorii au folosit din plin la această lucrare fiecare oră bună de muncă. Duminică, toate combinele au lucrat in tarlalele din Budu şi de lingă sediu. De asemenea, au funcţionat din plin şi baletiereie. Din rindul mecanizatorilor s-au evidenţiat Nicolae Borcilă, Ion Discă, Petre Ciubotaru, Ion Tudose, Ion Bălteanu şi alţii. O grijă deosebită se acordă eliberării miriştii, executării arăturilor şi însămînţărilor. Duminică, la eliberarea miriştei, de exemplu, au fost folosite toate cele 5 autocamioane ale cooperativei agricole. Noi fabrici In construcţie In localitatea Titu, din judeţul Dîmboviţa, a început construcţia unui important obiectiv economic: Fabrica de aparate electrice pentru instalaţii de joasă tensiune. Noua fabrică — prevăzută a fi dată I In funcţiune pînă în 1973 — va fi echipată cu instalaţii şi utilaje de înaltă tehnicitate, procesul de fabricaţie fiind aproape în întregime automatizat. Pe platforma industrială a Slatinei, în apropierea Uzinei de aluminiu, a început construcţia unei fabrici de cabluri electrice. Noul obiectiv, a cărui construcţie va ocupa o suprafaţă de 16 ha., va produce anual 20.000 km cabluri electrice pentru instalaţii industriale şi 10.000 tone trefilate, prelucrînd aluminiu şi aliaje furnizate de Uzina din Slatina. Se prevede ca viitoarea fabrică, împreună cu obiectivele sale anexe, să intra in funcţiune in anul 1972. (Aaerpr«») -¥■ ///////A///////A/////////A////////A///A/' Imime (pe piiarta 5 $ 5 Recoltatul culturi- 5 I lor păioase constituie $ § in prezent una dintre § I cele mai importante 5 5 lucrări ale cîmpului. 5 f In numeroase unităţi § § secerişul a fost ter- § î minat, sau se află § I foarte aproape de § S sfirşit. Totuşi, în u-jţmnele locuri strînsul 5 § producţiei este încă S I destul de întîrziat. Ş I Se impune aşadar să ^ I se organizeze mai § $ bine munca, astfel § I ca în cel mai scurt S I termen recoltatul să I fie peste tot încheiat. ţ Cea mai mare atenţie trebuie acordată urgentării treierişului, care se află mult rămas în urmă faţă de seceriş. In acelaşi, timp, treceţi cu forţe sporite la eliberarea miriştilor, la arat şi la semipatul culturilor duble ! Paralel cu celelalte lucrări, la semănatul culturilor duble Duminică a fost şi de lucru şi pentru mecanizatorii şi ţăranii cooperatori din Tungujei, comuna Ţibăneşti. Principalele forţe ale unităţii şi ale secţiei de mecanizare au fost mobilizate in ziua amintită la adunatul griului de pe cîmp. Mecanizatorii V. Raicu, D. Alexa, M. Cojan, C. Strigaciu şi V. Birzu, de exemplu, cu agregatele lor, au recoltat toată ziua griu, iar Vasile Zosim, in urma lor, a balotat paiele. Toată această activitate s-a desfăşurat in tarlaua „Zăpodea". Mecanicul secţiei I.M.A., tovarăşul Grigore Cojan, ne-a spus că paralel cu aceste lucrări au fost efectuate şi altele la fel de importante. Un număr de 5 tractorişti, de exemplu, au arat, P. Neagu a semănat culturi duble, iar cooperatorii cu 10 atelaje le-au asigurat front de lucru, eliberînd miriştea de paie. Proletari din toate țárile, unifi-vá! Cooperativa agricolă Ruginoasa : se recoltează ultimele hectare cu griu. Foto : G. PAUL Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Iaşi Ieri după-amiază a avut loc şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Iaşi cu următoarea ordine de zi: — Analiza activităţii desfăşurate in semestrul I 1970 de către organele de stat judeţene şi conducerile unităţilor economice subordonate privind aplicarea legislaţiei protecţiei muncii şi realizarea sarcinilor de plan in condiţiile respectării securităţii muncii; — Informare privind îndeplinirea indicatorilor planului economiei locale pe semestrul I 1970 şi măsurile ce se impun pentru realizarea planului pe anul 1970 ; — Informare cu privire la generalizarea invăţămlntului de 10 ani in judeţul Iaşi; —■ Informare despre realizarea planului de Împăduriri in campania de primăvară a anului 1970 şi propunerea cifrelor de plan pentru anul 1971 la pădurile din folosinţa comunală din raza judeţului Iaşi; —” Informare privind activitatea desfăşurată in cursul semestrului T 1970 de către comisiile de judecată de pe lingă comitetele executive ale consiliilor populare din judeţ. In problemele analizate, Comitetul executiv a adoptat decizii și măsuri corespunzătoare. în continuare, Comitetul executiv a rezolvat o serie de probleme curente. în pag. 2—3 ■ Sport I ■ Viața de partid In pagina a 4-a ■ belgrad Declaraţia lui M. Ribicki, preşedintele Vecel Executive Federale ■ Puternice acţiuni ofensive ale forţelor populare din Cambodgia ZIUA MARINEI O IMPRESIONANTA DEMONSTRATIE A VIGOARE! MARINEI ROMANESTI Jalon intre jaloanele noi din calendarul epocii socialiste a României, prima duminică din august consemnează sărbătoarea consacrată oamenilor mării. Zis simbol, ca multe altele, moment in care poporul nostru aduce un fierbinte omagiu, închină sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine muncii fără preget a navigatorilor de pe vasele comerciale, a militarilor din forţele navale, a constructorilor de nave. In această zi, toate navele militare si civile au arborat însemne de zile mari — Marele pavoaz — iar prin programe artistice, prin întreceri sportive şi jocuri pline de fantezie şi umor, marinarii au umplut de clocot şi farmec porturile dunărene, cele de pe apele interioare, porturile maritime. Sărbătorirea celor care trăiesc şi muncesc pe Întinsul apelor a cunoscut insă farmec şi strălucire aparte la Mangalia, cadru devenit tradiţional pentru celebrarea Zilei Marinei. încă de cu zori, navele flotei maritime militare aliniate in avanport, masivul dig interpus între bazinul de acostare si largul mării au dobîndit ambianţa sărbătorească a marilor festivităţi. Pe catarguri flutură, in adierea brizei marine, mii şi mii de steguleţe multicolore. Vasul—comandant, bogat drapat In tricoloruri şi drapelele purpurii purtind stema şi Iniţialele .Partidului Comunist Român, aşteaptă, ancorat la chei, ca pe puntea sa ,să urce oaspeeţi de seamă. La sărbătoare participă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, comandant suprem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România. Participă, de asemenea, alţi conducători de partid şi de stat, demnitari ai ţării, oaspeţi de peste hotare, ataşaţi navali ai numeroase state. Este o atmosferă de aşteptare, in acelaşi timp şi calmă şi febrilă. Pe străzile Mangaliei, pe faleza oraşului, în balcoanele impunătoarelor clădiri ce dau spre plajă şi către bazinul avanportului, mii şi mii de localnici, turişti români şi străini aflaţi în vacanţă pa intorbul nostru litoral, ţărani veniţi din satele împrejmuitoare, aşteaptă Începerea festivltăţilor. Este în această masivă prezenţă umană, constatată plenar şi pe Întreg parcursul drumului, viu exprimată dorinţa, bucuria de a-l vedea şi saluta pe secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărui tonifiantă prezenţă în mijlocul maselor este totdeauna prilej de mişcătoare manifestare a unităţii indestructibile dintre partid şi popor. La festivităţile organizate cu prilejul Zilei Marinei participă ca invitaţi de onoare Mitra Ribicii, preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C. C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Eugeniusz Szyr, membru al G. P. al P.M.U.P., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Polone, Jean Vincent, membru al Secretariatului Colectiv al Partidului Muncii din Elveţia, Adalberto Minucci, membru al Direcţiunii P.C. Italian, Karl Heinz Notzel, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.C. German, Kurt Erlebach, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.G. German, Gustavo Espimiosa Montesimos, membru al Comisiei Politice a C.C. al P.G. Peruvian, secretar general al Confederaţiei generala a oamenilor muncii peruvieni, Harry Nicholas, secretar general al Partidului Laburist din Marea Britanie, James Stewart, membru al Comitetului Executiv Naţional şi al Secretariatului P.C. din Irlanda. Ora 10. După ce au străbătut drumul de la Neptun, tînăra şi cocheta staţiune Neptun, din constelaţia Mangalia Nord, maşinile ce compun convoiul oficial pătrund în incinta avanportului, urmînd coama digului, printre ziduri de trupuri bronzate şi explodînd de sănătate şi voie bună. Trecerea prin mulţime a maşinii deschise în care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşul Emil Bodnaraş este Însoţită de vii aplauze, de urale îndelungate. Se scandează în cor numele conducătorului partidului, alăturîndu-se ca o indisolubilă legătură a conducătorului cu partidul, ca un simbol al unei organice simbioze, cele trei atit de cunoscute şi tot pe atît de simbolice iniţiale „P.C.R.". In intîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu vine generalul-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate. Vice-amiralul inginer Grigore Marteş, comandantul marinei militare, dă raportul. Comandantul suprem al Forţelor Armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trece apoi in revistă compania da onoare, urcă pe puntea vasului-comandant şi adresează tuturor marinarilor felicitări cu prilejul Zilei Marinei şi urări de noi succese in pregătirea de luptă şi politică. Pionieri cu feţele îmbujorate de emoţie oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu, tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, precum şi celorlalte persoane oficiale şi invitaţilor, bogate buchete de trandafiri şi garoafe roşii. Erau prezenţi în tribună tovarăşii Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Corneliil Mănescu, Petre Ionescu, primsecretar al Comitetului Judeţean Constanţa al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., membri ai guvernului, generali şi ofiţeri superiori, începe serbarea marinărească ... Vreme de o oră şi jumătate puntea vasului-comandant, punţile celorlalte vase ancorate la chei, treptele digului, digul însuşi, faleza mării, balcoanele clădirilor ce dau spre mare, spre bazinul avanportului devin o imensă, o uriaşă sală de spectacol. Vreme de o oră şi jumătate, mii şi mii de oameni aveau să asiste la o virtuoasă demonstraţie artistică. N. Popescu — BOGDANEŞTI (continuare in pag. a 2-a) Nu de mult, intr-un loc anume, ştiam că erau vreo două birouri, ieri nu mai era nimic, şi nu-mi dădeam prea bine seama dacă birourile fuseseră acolo, în locul în care-l presupuneam sau în altă parte. Zidul care despărţea două Hale dispăruse şi el, astfel că una singură mi se înfăţişa acum, cu maşini vopsite în verde, aliniate la sfoară, cu marcaje albe şi cu multă, foarte multă lumină. Trec dintr-o hală în alta şi ma uit mereu în urmă să văd dacă nu m-am rătăcit, întîlnesc spaţii răscolite de cazmale, cu pardoseli abia începute, dar vibraţia sonoră din celelalte spaţii, prin care am trecut la început, se prelungeşte peste tot, chiar şi afară, pe rampa de încărcare, sub două macarale cu picioare înalte, galbene ca două păsări uriaşe cu aripile strînse, obosite după un drum lung. Aici se poate vedea ca intr-un bazar ceea ce sub acoperişurile de sticlă poţi doar să presupui. Fragmente din staţiile de preparat mixturi asfaltice, topitoare şi uscătoare mecanice, silozuri pentru ciment şi multe alte maşini şi utilaje. Mă întîlnesc aici cu o veche cunoştinţă, cîndva muncitor în secţia de montaj locomotive. Pe unde o fi fost secţia aceasta nu pot să-mi dau seama precis. Am călcat pe acolo de zeci de ori, poate că am trecut şi ieri pe locul unde se afla transbordorul, dar nu mi-am dat seama, attit de mult s-a schimbat totul. Oamenii însă mi-au rămas în memorie şi cind îi văd re pun aceeaşi întrebare : — Unde lucrezi acum . — Eu lucrez aici, pe rampa de încărcare, îmi răspunde fostul montator de locomo tive - Constantin Ionescu. Suntem trei și lucrăm în ture. Zi sau noapte, aici pe rampă este mereu lumină. Crezi că-i ușor ? La locomotive era mai simplu. Aici trebuie să fiu atent să nu se încarce altceva. Vezi toată fierăraia asta ? E o staţie „Reiser". Dar parcă numai asta e aici ? Sînt atîtea altele şi nu trebuie să le încurcăm, că iese boeluc. Fostul montator de locomotive mai are doi ani pînă la pensie. Mai sînt şi alţii ca ei care şi-au petrecut tinereţea în uzină şi acum uzina a devenit ea tînără, cu seva tinereţii lor şi a altora, cu seva pompată în arterele ei de alte uzine, de alţi oameni de pe alte meleaguri. Uzina „Nicolina" de azi este o creaţie a acestor ani de biruinţă socialistă. Maistrul Pavel Ciubotaru, un alt fost montator de locomotive, îmi spune : - înainte vreme ne plîngeam că nu avem utilaje moderne şi ne lăudam că, dacă le-am avea, am face noi nişte lucruri extraordinare. Acum le avem. - Şi nu faceţi lucruri extraordinare ? - Nu zic nu, dar s-ar putea mai mult. întotdeauna la Uzina mecanică „Nicolina" am întîlnit această nemulţumire care invită pe oricine la meditaţie, la menţinerea mereu trează a conştiinţei. Bilanţul e pozitiv, dar s-a făcut oare totul ? Privirea aceasta critică nu este un bob de neghină aruncat pe masa succeselor, ci o rază de soare care dă succeselor noastre mai multă strălucire. Am fi ajuns noi oare aici, dacă nu ne-am fi privit mereu munca cu spirit critic ? Poate că spiritul critic merită să fie trecut în rîndul celor mai mari realizări ale acestor 26 de ani. A construi socialismul în mod conștient nu este posibil fără spirit critic. In toate documentele partidului nostru, în toate cuvîntările secretarului general al partidului se conturează clar această V. GHEORGHIU (continuare in pag. a 3-a) O rază de soare pe masa succeselor Imagine din cartierul Nicolina. Foto I. BUCUR