Flacăra Iaşului, august 1970 (Anul 26, nr. 7425-7449)

1970-08-04 / nr. 7427

. A Kill VXfl Nr. 7427 NARN­ 4 A C 0 OSI 1970 I PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean încă o duminică folosită pe frontul recoltei! Bilanţ rodnic In ziua da dumi­nică, la cooperativa agricolă din Trifeşti s-a lucrat din plin la strînsul păioase­­lor. După cum ne-a apus tov. Ingineră Cornelia Ene, toate cele 9 combine ale reoţiei de mecani­zare au fost con­centrate pe tarlaua­­Cilţa*, unde pină seara au recoltat griu. Tot aici, pu­teau fi văzuti la treabă 5 dintre me­canizatorii secţiei care, cu agregatele lor, au balotat pa­iele. Consiliul de con­ducere, specialiştii unităţii, împreună cu şeful secţiei au organizat in aşa fel munca, incit, paralel cu re­coltatul, s-a conti-­ nuat din plin arb­a­­ratul, cit şi semă­natul culturilor du­ble. (Pe o parte din numărul tractoare­lor se lucrează şi nu de schimburi noapte). Bilanţul zilei de duminică a fost rodnic : s-a recoltat griul de pe 50 de hectare, au fost ba­lotate paiele de pe 16 hectare, au fost arate 50 de hectare din care 25 de hec­tare au şi fost în­­săminţate cu po­rumb pentru siloz. Tot duminică, ti­ranii cooperatori din brigada legumicolă au recoltat 2 tone de castraveţi. Cu toate autocamioanele la eliberarea miriştilor De la Chişcăreni, tovarăşul Răileanu, contabil la coopera­tiva agricolă din lo­calitate, ne-a trans­mis vestea că re­coltatul griului se apropie de sfirşit. Ieri dimineaţa, mai era de strîns recol­ta de pe 85 de hec­tare. Stadiul înain­tat in care se află Unitatea la recoltat se datoreşte faptului că mecanizatorii şi cooperatorii au folo­sit din plin la a­­ceastă lucrare fie­care oră bună de muncă. Duminică, toate combinele au lucrat in tarlalele din Budu şi de lin­gă sediu. De aseme­nea, au funcţionat din plin şi baletie­­reie. Din rindul me­canizatorilor s-au e­­videnţiat Nicolae Borcilă, Ion Discă, Petre Ciubotaru, Ion Tudose, Ion Bălteanu şi alţii. O grijă deosebită se acordă eliberării miriştii, executării arăturilor şi însă­­mînţărilor. Dumini­că, la eliberarea mi­riştei, de exemplu, au fost folosite toa­te cele 5 autoca­mioane ale coopera­tivei agricole. Noi fabrici In construcţie In localitatea Titu, din ju­deţul Dîmboviţa, a început construcţia unui important o­­biectiv economic: Fabrica de aparate electrice pentru insta­laţii de joasă tensiune. Noua fabrică — prevăzută a fi dată I In funcţiune pînă în 1973 — va fi echipată cu instalaţii şi utilaje de înaltă tehnicitate, procesul de fabricaţie fiind a­­proape în întregime automati­zat. Pe platforma industrială a Slatinei, în apropierea Uzinei de aluminiu, a început con­strucţia unei fabrici de ca­bluri electrice. Noul obiectiv, a cărui con­strucţie va ocupa o suprafaţă de 16 ha., va produce anual 20.000 km cabluri electrice pentru instalaţii industriale şi 10.000 tone trefilate, prelu­­crînd aluminiu şi aliaje furni­zate de Uzina din Slatina. Se prevede ca viitoarea fa­brică, împreună cu obiectivele sale anexe, să intra in func­ţiune in anul 1972. (Aaerpr«») -¥■ ///////A///////A/////////A////////A///A/' Imime (pe piiarta 5 $ 5 Recoltatul culturi- 5 I lor păioase constituie $ § in prezent una dintre § I cele mai importante 5 5 lucrări ale cîmpului. 5 f In numeroase unităţi § § secerişul a fost ter- § î minat, sau se află § I foarte aproape de § S sfirşit. Totuşi, în u-­jţ­m­nele locuri strînsul 5 § producţiei este încă S I destul de întîrziat. Ş I Se impune aşadar să ^ I se organizeze mai § $ bine munca, astfel § I ca în cel mai scurt S I termen recoltatul să I fie peste tot încheiat. ţ Cea mai mare atenţie trebuie acordată ur­gentării treierişului, care se află mult ră­mas în urmă faţă de seceriş. In acelaşi, timp, treceţi cu forţe spo­rite la eliberarea mi­riştilor, la arat şi la semipatul culturilor duble ! Paralel cu celelalte lucrări, la semănatul culturilor duble Duminică a fost şi de lucru şi pen­tru mecanizatorii şi ţăranii cooperatori din Tungujei, comu­na Ţibăneşti. Princi­palele forţe ale u­­nităţii şi ale secţiei de mecanizare au fost mobilizate in ziua amintită la a­­dunatul griului de pe cîmp. Mecaniza­torii V. Raicu, D. A­lexa, M. Cojan, C. Strigaciu şi V. Bir­­zu, de exemplu, cu agregatele lor, au recoltat toată ziua griu, iar Vasile Zo­­sim, in urma lor, a balotat paiele. Toa­tă această activitate s-a desfăşurat in tarlaua „Zăpodea". Mecanicul secţiei I.M.A., tovarăşul Gri­­gore Cojan, ne-a spus că paralel cu aceste lucrări au fost efectuate şi altele la fel de importante. Un număr de 5 tractorişti, de e­­xemplu, au arat, P. Neagu a semănat culturi duble, iar cooperatorii cu 10 atelaje le-au asigu­rat front de lucru, eliberînd miriştea de paie. Proletari din toate țárile, unifi-vá! Cooperativa agricolă Ruginoasa : se recoltează ultimele hectare cu griu. Foto : G. PAUL Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Iaşi Ieri după-amiază a avut loc şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular al ju­deţului Iaşi cu următoarea or­dine de zi: — Analiza activităţii desfă­şurate in semestrul I 1970 de către organele de stat judeţe­ne şi conducerile unităţilor e­­conomice subordonate privind aplicarea legislaţiei protecţiei muncii şi realizarea sarcinilor de plan in condiţiile respec­tării securităţii muncii; — Informare privind înde­plinirea indicatorilor planului economiei locale pe semestrul I 1970 şi măsurile ce se im­pun pentru realizarea planu­lui pe anul 1970 ; — Informare cu privire la generalizarea invăţămlntului de 10 ani in judeţul Iaşi; —■ Informare despre realiza­rea planului de Împăduriri in campania de primăvară a anu­lui 1970 şi propunerea cifre­lor de plan pentru anul 1971 la pădurile din folosinţa co­munală din raza judeţului Iaşi; —­” Informar­e privind activi­tatea desfăşurată in cursul se­mestrului T 1970 de către co­misiile de judecată de pe lin­gă comitetele executive ale consiliilor populare din judeţ. In problemele analizate, Co­mitetul executiv a adoptat de­cizii și măsuri corespunză­toare. în continuare, Comitetul executiv a rezolvat o serie de probleme curente. în pag. 2—3 ■ Sport I ■ Viața de partid In pagina a 4-a ■ belgrad Declaraţia lui M. Ribick­i, preşedintele Vecel Executive Federale ■ Puternice acţiuni ofensive ale forţelor populare din Cam­bodgia ZIUA MA­RINEI O IMPRESIONANTA DEMONSTRATIE A VIGOARE! MARINEI ROMANESTI Jalon intre jaloanele noi din calendarul epocii socialiste a României, prima duminică din august consemnează sărbătoa­rea consacrată oamenilor mă­rii. Zis simbol, ca multe alte­le, moment in care poporul nostru aduce un fierbinte o­­magiu, închină sentimentele sale cele mai nobile de grati­tudine muncii fără preget a navigatorilor de pe vasele co­merciale, a militarilor din forţele navale, a constructo­rilor de nave. In această zi, toate navele militare si civile au arborat însemne de zile mari — Mare­le pavoaz — iar prin progra­me artistice, prin întreceri sportive şi jocuri pline de fantezie şi umor, marinarii au umplut de clocot şi farmec porturile dunărene, cele de pe apele interioare, porturile ma­ritime. Sărbătorirea celor care trăiesc şi muncesc pe Întinsul apelor a cunoscut insă far­mec şi strălucire aparte la Mangalia, cadru devenit tra­diţional pentru celebrarea Zi­lei Marinei. încă de cu zori, navele flo­tei maritime militare aliniate in avanport, masivul dig in­terpus între bazinul de acos­tare si largul mării au dobîn­­dit ambianţa sărbătorească a ma­rilor festivităţi. Pe catarguri flu­tură, in adierea brizei marine, mii şi mii de steguleţe mul­ticolore. Vasul—comandant, bogat drapat In tricoloruri şi drapelele purpurii purtind ste­ma şi Iniţialele .Partidului Co­munist Român, aşteaptă, anco­rat la chei, ca pe puntea sa ,să urce oaspeeţi de seamă. La sărbătoare participă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşe­dintele Consiliului de Stat, comandant suprem al Forţe­lor Armate ale Republicii So­cialiste România. Participă, de asemenea, alţi conducători de partid şi de stat, demnitari ai ţării, oaspeţi de peste hotare, ataşaţi navali ai numeroase state. Este o atmosferă de aştep­tare, in acelaşi timp şi calmă şi febrilă. Pe străzile Manga­liei, pe faleza oraşului, în balcoanele impunătoarelor clă­diri ce dau spre plajă şi că­tre bazinul avanportului, mii şi mii de localnici, turişti ro­mâni şi străini aflaţi în va­canţă pa intorb­ul nostru lito­ral, ţărani veniţi din satele împrejmuitoare, aşteaptă Înce­perea festivltăţilor. Este în a­­ceastă masivă prezenţă umană, constatată plenar şi pe Întreg parcursul drumului, viu expri­mată dorinţa, bucuria de a-l vedea şi saluta pe secretarul general al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, a că­rui tonifiantă prezenţă în mij­locul maselor este totdeauna prilej de mişcătoare manifes­tare a unităţii indestructibile dintre partid şi popor. La festivităţile organizate cu prilejul Zilei Marinei partici­pă ca invitaţi de onoare Mi­­tra Ribici­i, preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C. C. al P.C.U.S., prim-vice­­preşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Eugeniusz Szyr, membru al G. P. al P.M.U.P., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Polone, Jean Vincent, membru al Secretariatului Colectiv al Partidului Muncii din Elveţia, Adalberto Minucci, membru al Direcţiunii P.C. Italian, Karl Heinz Notzel, membru al Pre­zidiului Comitetului Federal al P.C. German, Kurt Erlebach, membru al Prezidiului Comi­tetului Federal al P.G. Ger­man, Gustavo Espimiosa Mon­­tesimos, membru al Comisiei Politice a C.C. al P.G. Peru­vian, secretar general al Con­federaţiei generala a oameni­lor muncii peruvieni, Harry Nicholas, secretar general al Partidului Laburist din Marea Britanie, James Stewart, mem­bru al Comitetului Executiv Naţional şi al Secretariatului P.C. din Irlanda. Ora 10. După ce au străbătut drumul de la Neptun, tînăra şi co­cheta staţiune Neptun, din constelaţia Mangalia Nord, ma­şinile ce compun convoiul o­­ficial pătrund în incinta avan­portului, urmînd coama digu­lui, printre ziduri de trupuri bronzate şi explodînd de sănă­tate şi voie bună. Trecerea prin mulţime a maşinii deschi­se în care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi to­varăşul Emil Bodnaraş este Însoţită de vii aplauze, de u­­rale îndelungate. Se scandează în cor numele conducătorului partidului, alăturîndu-se ca o indisolubilă legătură a condu­cătorului cu partidul, ca un simbol al unei organice sim­bioze, cele trei atit de cunos­cute şi tot pe atît de simbolice iniţiale „P.C.R.". In intîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu vine gene­­ralul-locotenent Ion Coman, ad­junct al ministrului forţelor ar­mate. Vice-amiralul inginer Gri­­gore Marteş, comandantul ma­rinei militare, dă raportul. Co­mandantul suprem al Forţe­lor Armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trece apoi in re­vistă compania da onoare, ur­că pe puntea vasului-coman­­dant şi adresează tuturor ma­rinarilor felicitări cu prilejul Zilei Marinei şi urări de noi succese in pregătirea de luptă şi politică. Pionieri cu feţele îmbujorate de emoţie oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi soţiei sa­le, Elena Ceauşescu, tovarăşu­lui Ion Gheorghe Maurer, pre­cum şi celorlalte persoane ofi­ciale şi invitaţilor, bogate bu­chete de trandafiri şi garoafe roşii. Erau prezenţi în tribu­nă tovarăşii Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Vasile Vîl­­cu, Iosif Banc, Miron Con­­stantinescu, Ion Iliescu, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Corneliil Mănescu, Petre Ionescu, prim­­secretar al Comitetului Jude­ţean Constanţa al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popular judeţean, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., membri ai gu­vernului, generali şi ofiţeri su­periori, începe serbarea marinăreas­că ... Vreme de o oră şi jumătate puntea vasului-comandant, pun­ţile celorlalte vase ancorate la chei, treptele digului, digul în­suşi, faleza mării, balcoanele clădirilor ce dau spre mare, spre bazinul avanportului de­vin o imensă, o uriaşă sală de spectacol. Vreme de o oră şi jumătate, mii şi mii de oa­meni aveau să asiste la o vir­tuoasă demonstraţie artistică. N. Popescu — BOGDANEŞTI (continuare in pag. a 2-a) Nu de mult, intr-un loc a­­nume, ştiam că erau vreo două birouri, ieri nu mai era nimic, şi nu-mi dădeam prea bine seama dacă birourile fuseseră acolo, în locul în care-l presupuneam sau în altă parte. Zidul care despăr­ţea două Hale dispăruse şi el, astfel că una singură mi se înfăţişa acum, cu maşini vopsite în verde, aliniate la sfoară, cu marcaje albe şi cu multă, foarte multă lumină. Trec dintr-o hală în alta şi ma uit mereu în urmă să văd dacă nu m-am rătăcit, întîl­­nesc spaţii răscolite de caz­male, cu pardoseli abia în­cepute, dar vibraţia sonoră din celelalte spaţii, prin care am trecut la început, se pre­lungeşte peste tot, chiar şi afară, pe rampa de încărca­re, sub două macarale cu picioare înalte, galbene ca două păsări uriaşe cu aripile strînse, obosite după un drum lung. Aici se poate vedea ca intr-un bazar ceea ce sub acoperişurile de sticlă poţi doar să presupui. Fragmente din staţiile de preparat mix­turi asfaltice, topitoare şi us­­cătoare mecanice, silozuri pentru ciment şi multe alte maşini şi utilaje. Mă întîlnesc aici cu o veche cunoştinţă, cîndva muncitor în secţia de montaj locomotive. Pe unde o fi fost secţia aceasta nu pot să-mi dau seama precis. Am călcat pe acolo de zeci de ori, poate că am trecut şi ieri pe locul unde se afla transbordorul, dar nu mi-am dat seama, attit de mult s-a schimbat totul. Oamenii însă mi-au rămas în memorie şi cind îi văd re pun aceeaşi întrebare : — Unde lucrezi acum . — Eu lucrez aici, pe rampa de încărcare, îmi răspunde fostul montator de locomo­­ tive - Constantin Ionescu. Suntem­ trei și lucrăm în ture. Zi sau noapte, aici pe rampă este mereu lumină. Crezi că-i ușor ? La locomotive era mai simplu. Aici trebuie să fiu atent să nu se încarce altce­va. Vezi toată fierăraia asta ? E o staţie „Reiser". Dar par­că numai asta e aici ? Sînt atîtea altele şi nu trebuie să le încurcăm, că iese bo­­eluc. Fostul montator de locomo­tive mai are doi ani pînă la pensie. Mai sînt şi alţii ca ei care şi-au petrecut tinere­ţea în uzină şi acum uzina a devenit ea tînără, cu seva tinereţii lor şi a altora, cu se­va pompată în arterele ei de alte uzine, de alţi oameni de pe alte meleaguri. Uzina „Ni­­colina" de azi este o creaţie a acestor ani de biruinţă socialistă. Maistrul Pavel Ciu­botaru, un alt fost montator de locomotive, îmi spune : - înainte vreme ne plîn­­geam că nu avem utilaje moderne şi ne lăudam că, dacă le-am avea, am face noi nişte lucruri extraordinare. Acum le avem. - Şi nu faceţi lucruri extra­ordinare ? - Nu zic nu, dar s-ar pu­tea mai mult. întotdeauna la Uzina me­canică „Nicolina" am întîl­­nit această nemulţumire care invită pe oricine la medita­ţie, la menţinerea mereu trează a conştiinţei. Bilan­ţul e pozitiv, dar s-a făcut oare totul ? Privirea aceasta critică nu este un bob de ne­ghină aruncat pe masa suc­ceselor, ci o rază de soare care dă succeselor noastre mai multă strălucire. Am fi ajuns noi oare aici, dacă nu ne-am fi privit mereu munca cu spirit critic ? Poate că spi­ritul critic merită să fie tre­cut în rîndul celor mai mari realizări ale acestor 26 de ani. A construi socialismul în mod conștient nu este posi­bil fără spirit critic. In toate documentele partidului nos­tru, în toate cuvîntările secre­tarului general al partidului se conturează clar această V. GHEORGHIU (continuare in pag. a 3-a) O rază de soare pe masa succeselor Imagine din cartierul Nicolina. Foto I­­. BUCUR

Next