Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)

1970-09-16 / nr. 7463

­mi xxii Nr. 7463 m­IRCURI 16 SEPTcnoRir 1970­­ PAGINI )0 BANI h Mihii ni­euni pin realizarea sarcinilor viitorulu­­i Mii La o oră cind oamenii nu erau ocupaţi, cu tot se­zonul agricol încărcat, C.A.P. Uricani a ţinut zilele acestea o interesantă şi utilă adunare generală, în cadrul căreia au fost dezbătute o serie de pro­bleme de cea mai mare im­portanţă pentru activitatea sa viitoare, de care este nemijlo­cit legată şi situaţia economi­că a membrilor cooperatori. Faptul că pe lingă unele realizări obţinute în zootehnie, de ferma specializată pe creş­terea vacilor de lapte, iar în producţia vegetală de brigă­zile din Balciu şi Voroveşti, au fost puse în discuţie şi a­­nalizate şi o serie de impor­tante lipsuri constatate pe parcursul activităţii de pina acum, constituie fără îndoială partea cea mai pozitivă a a­­dunării, deoarece, la C. A. P­­Uricani, se simte imperios ne­voia unui mai substanţial spri­jin din partea factorilor in drept. Despre ce este vorba? Aşa cum a menţionat şi in­formarea consiliului de con­ducere prezentată de Lazăr Condrea, preşedintele C.A.P., în unitate sunt evidente unele de­ficienţe: producţia slabă de grîu, de numai 1.239 kg. la hectar; cultura de porumb de pe u­­nele tarlale n-a fost îngrijită corespunzător de cooperatorii din Brătuleni şi Miroslava; au fost compromise unele canti­tăţi de furaje; nu s-a asigurat, la data aceasta tîrzie, spaţiul de cazare pentru stabulaţie pentru circa 100 capete de a­­nimale mari, ca să nu mai vorbim şi de producţia infe­rioară a unor suprafeţe de vii. Toate aceste lipsuri au la bază nu factori obiectivi, justificabili, ci factori subiec­tivi, generaţi pe de o parte de calitatea slabă a muncii de conducere, iar pe de altă parte de lipsa de îndrumare şi control, operativă şi cali­ficată, din partea organelor de resort judeţene care răs­pund de activitatea şi bunul mers al cooperativelor agri­cole. întrebat de ce produc­ţia de grîu a fost aşa de slabă, inginerul şef al coo­perativei, tov. V. Ţurcanu, a explicat: „Am amplasat griul pe unele parcele cultivate cu aceeaşi cultură timp de 5—6 ani de zile, iar în plus, nici sămînţa n-a fost prea bine condiţionată. Ca rezultat, am obţinut pe aceste amplasa­mente doar 800 de kg. griu la hectar"... Din cele relatate, a rezul­tat că producţia de griu a fost „dijmuită" şi datorită sla­bei munci prestate de meca­nizatori, combinele lucrind prost, în unele zile cu jumă­tate din capacitatea lor de producţie, cu pierderi de grîu P. COSTIN (continuare in pag. a 2-a) La C. A. P. Uricani curs d­e uimire a mvVM din oraşul Iari Ieri după-amiază, a început la Iaşi cursul de instruire a propagandiştilor din sistemul Invăţămîntului de partid din municipiul nostru. Organizat de Comitetul municipal Iaşi al P.C.R., în colaborare cu Cabi­netul judeţean de partid, cursul cu propagandiştii se va desfă­şura în perioada 15—29 sep­tembrie, fără scoaterea din producţie. Propagandiştii diferitelor cercuri şi cursuri ale învăţă­­mintului de partid, inclusiv cei de la învăţămîntul ideologic al cadrelor didactice, vor audia, în acest interval de timp, di­ferite expuneri pe teme ale po­liticii actuale a partidului nos­tru, vor participa la dezbateri privind metodologia desfăşură­rii invăţămîntului de partid, vor primi răspunsuri la între­bările ce le vor ridica în le­gătură cu organizarea şi des­făşurarea propriu-zisă a cercu­rilor şi cursurilor în noul an al învățămîntului de partid. CENTRALĂ UNIVERSITAT ,M. EMINESCU* IA$) Incurn­ensului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Comunistul Dumitru Asaftei, din brigada de ziduri condusă de Vasile Forgaci, de pe șan­tierul nr. 2 construcţii Iaşi, este unul dintre frun­tașii acestei brigăzi. Istoria utilajelor prăfuite are un singur final: pierderi economice Nu o dată s-a scris despre importanţa utilizării integrale a capacităţilor de producţie. S-au semnalat deseori consecinţele negative asupra cheltuielilor de producţie, consecinţe generate de starea de inactivitate a u­­nor maşini, utilaje sau instalaţii. Şi cu toate acestea, la începutul semestrului II în întreprinderile şi organizaţiile economice din judeţul nostru valoarea utilaje­lor şi maşinilor nefolosite se ri­dica la aproape 15 milioane de lei. Cunoscînd faptul că pen­tru aceste mijloace de produc­ţie se calculează totuşi amorti­zarea corespunzătoare, ne putem da seama uşor că preţul de cost este grevat cu totul nejustificat cu sute de mii de lei. Nu se poate aprecia că lip­sesc preocupările din întreprin­deri pentru reintroducerea uti­lajelor nefolosite un timp în cir­cuitul economic, dar este o rea­litate că lucrurile merg foarte greoi, labirintul tergiversărilor fiind greu de străbătut. Sunt utilaje care stau de ani de zile nefolosite, iar soluţia fi­nală pentru „a scăpa" de ele este casarea, deşi în multe ca­zuri starea de uzură­­ redusă - le-ar fi permis folosirea în con­tinuare. Iată, de pildă, la Fa­brica de ţigarete s-a adus din import în anul 1960 o balanţă analitică. Timp de opt ani nu s-a spus nimic despre ea, iar din anul 1968 este declarată ca nefiind necesară fabricii. Motivul? Redăm textual justifi­carea formulată de unitate: „Nu se utilizează în mod curent pentru analize". Fabrica a mai achiziţionat, tot din import, în anul 1966, un împingător de vagoane pe care abia după doi ani îl declară disponibil, întrucît nu poate fi folosit din cauza curburii mari a liniei de cale ferată de garaj. Iată deci cu cită seninătate se justifică acum inactivitatea u­­nor utilaje care de ani de zile grevează preţul de cost al pro­duselor. Am cerut explicaţii rov. ing. Mihai Simpetru, director teh­nic la Combinatul industriei ali­mentare, care ne-a răspuns: „Fos­ta Direcţie generală a indus­triei băuturilor şi tutunului, fără a ţine seama de nevoile fabri­cii ieşene, i le-a repartizat. A­­cum, ne gîndim noi cum să scăpăm de ele". Că uneori se repartizează u­­nităţilor utilaje în mod auto­mat, fără nici o justificare a necesităţii lor, ne-o confirmă şi constatările de la Trustul de construcţii, căruia încă din a­­nul 1966 i s-au adus, din dis­poziţia fostului C.S.C.A.S., două maşini de dăltuit lemn cu lanţ, portabile, acţionate electric (din import). „Sunt utilaje, ne spu­nea ing. Gh. Drugescu, din ca­drul serviciului mecanic-şef de la Trustul de construcţii, care nu se pretează specificului lu­crărilor noastre. De aceea, nici nu sunt folosite. Dacă eram în­trebaţi...". La Complexul de morărit şi panificaţie am întilnit şi alte situaţii. Utilaje pe care pro­iectantul (I.C.P.A. Bucureşti) i­­niţial le-a solicitat din import, dar ulterior nu le-a mai pre­văzut în proiectele de execuţie. Este căzut robineţilor N. W. 15, ventilatorului N.W. 15, venu­lelor de siguranţă ş.a. Pentru alte uti­laje (contori de apă caldă şi traductori de nivel cu ultrasu­nete), tot proiectantul şi-a dat avizul pentru scoaterea lor din instalaţii, considerîndu-le neco­respunzătoare soluţiei adoptate. De altfel la această unitate şi alte utilaje stau inactive din cauza schimbării, pe parcursul execuţiei lucrărilor, a soluţiei proiectate. Intr-o situaţie simi­lară se găsesc şi unele utilaje din industria cărnii. Ancheta noastră ne-a prile­juit şi cunoaşterea altor cauze care au dus la scoaterea u­­nor utilaje din circuitul eco­nomic. Iată, de exemplu, ce dis­cuţii au avut loc în cabinetul tov. ing. .Mihai Sîmpetru, după ce noi am formulat unele între­bări referitoare la cauzele inac­tivităţii unor utilaje. Ing. Dumitru Bălan, şeful serviciului mecanic-şef de la Complexul de morărit şi pani­ficaţie : „Rog să mi se arate semnătura mea prin care s-a comunicat, de către tovarăşa ing. S. Balint, ca nefiind ne­cesare unele utilaje pe care le discutăm. Bunăoară, eu știu că ne trebuie conturi de apă cal­dă, iar acum aud că le decla­răm disponibile. Cred că­tre­ Eugeniu ZIDARIȚA (continuare in pag. a 2-a) WZAW.WAWZAWAWAWW, In pag. 2 — 3 H evocări Gheorghe Doja Pe ecrane După publicarea unor articole pe teme economice La C.A.P. Stolniceni — Prăjescu se recoltează intens cartofii I Uzina mecanică Paşcani Inovaţiile aduc valoroase economii Recent, la Uzina mecani­că de material rulant din Paşcani a fost­ înregistrată încă o inovaţie: „instala­ţie şi procedeu pentru de­­gresatul rulmenţilor de pe fusul osiilor de vagoane". Autor: Mitică Blaga, mais­tru. Aplicarea acestei ino­vaţii aduce uzinei economii de materiale şi manoperă , în valoare de aproximativ 80.000 de lei anual. De la începutul anului şi pînă în prezent, la uzina păşcă­­neană s-au aplicat în pro­ducţie 18 inovaţii care aduc economii de 250.000 de lei, şi, totodată, contribuie la eliminarea efortului fizic, la crearea unor condiţii op­time de lucru. V. ZAHARIA coresp. Celor ce-şi torturează familia, pedepse pe măsura faptei Actul căsătoriei, de o Însemnătate covir­­şitoare, atît pentru individ, cît şi pen­tru societate, include In sine o seamă de implicaţii foarte pre­cise şi categorice. In mod ciudat, în­să, unii fac din căsă­torie o simplă forma­­litate, uitînd ca peste noapte de îndatoriri­le ce le revin faţă de familie. Cum apar, totuşi, astfel de mutaţii du­bioase, care permit unor indivizi să-şi a­­bandoneze propriile familii, faţă de care au obligaţii majore de ordin material şi mo­ral ? — Asemenea fapte, în vădit dezacord cu înseşi coordonatele de bază ale vieţii mo­rale, declanşează de fiecare dată din par­tea opiniei publice o reacţie de dispreţ spontan — sublinia cpt. Ion Botez de la Serviciul miliţiei mu­nicipiului. Se pare însă că unii ţin foar­te puţin la demnita­te şi cinste şi nu-i interesează aproape de loc oprobriul celor ce-i înconjoară. Dintr-o asemenea categorie de indivizi face parte şi Mihai Buruiană, domiciliat în Iaşi, str. Amurgu­lui nr. 24. După che­iuri interminabile, a­juns intr-un stadiu a­­vansat de ebrietate, nu găseşte altceva mai bun de făcut de­cât să-şi maltrateze soţia şi s-o alunge de acasă. ■Asemenea lui Mihai Buruiană este şi Cost­ache Amăriuţii. Nu o dată s-a întim­­plat ca atit soţia cît şi copiii lui să fie ne­voiţi să doarmă pe In vecini sau pur şi simplu în stradă. ■— Aceşti indivizi, a continuat să ne spu­nă cpt. Ion Botez, sint exponenţi ai parazi­tismului. Sint oameni care pentru băutură vînd, fără nici un fel de remuşcare, bunu­rile comune ale fami­liei sau pîinea de la gura copiilor, la a­­gonisirea cărora nu şi-au adus de fapt nici o contribuţie. Pină nu de mult a­semenea abateri ră­­mineau nepedepsite, legea neprevăzînd în astfel de situaţii de­cit reintegrarea celor năpăstuiţi. Treapta înaltă de dezvoltare pe care a atins-o societatea noastră pe toate tă­rîmuriie, care se o­glindeşte şi in conso­ldarea conştiinţei so­cialiste, a impus şi impune un tot mai Înalt grad de exigen­ţă, pe plan moral, faţă de faptele şi comportările membri­lor societăţii. In primăvara aces­tui an a intrat In vi­goare Decretul 153 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind regulile de convieţui­re socială, ordinea şi liniştea publică. — Prevederile De­cretului 153, preciza judecătorul Aurelian Grapă, vicepreşedin­tele Tribunalului, in­criminează fapte faţă de care altădată nu s-a luat o poziţie su­ficient de fermă şi cărora nici opinia publică nu le-a acor­dat atenţia cuvenită. Practicarea de că­tre unii a unui mod de viaţă parazitar, sustragerea de la în­datorirea cetăţeneas­că de a-şi asigura mijloacele de existen­ţă prin muncă repre­zintă nu o dată pre- Andrei BRATU (continuare în pag. a 2-a) Ancheta noastră ­ In pagina a 4-a ■ ——————— ■ ■ ■ A 25-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. şi-a început lucrările S ■ Se extinde mişcarea grevistă din S.U.A. A sunat clopoţelul Bun venit la şcoală! Cine a spus că toamna-i anotimpul păsărilor migratoare şi al melancoliilor bacoviene, a uitat fără Îndoială că, începlnd cu mijlocul lui septem­brie, sosesc stoluri-stoluri de copii de pe itinera­­riile vacanţei, aducind nu numai nostalgii, dar şi ciripitul lor primăvăratic ce umple şcolile de la primul sunet de clopoţel. Ieri, circa 3.800.000 de elevi din Întreaga ţară s-au revărsat ca un val de tinereţe de-a lungul străzilor şi uliţelor, din creierul munţilor şi pînă în cîmpie, vegheaţi de aripa protectoare a părinţilor, profesorilor şi în­văţătorilor lor. Numai in judeţul nostru circa unul din cinci locuitori face parte din populaţia şco­lară. Pentru ei şi-au deschis ieri porţile aproape 600 de şcoli, între care unele în clădiri noi sau in construcţii anexe. Din fond central s-au dat în folosinţă în oraşul Iaşi 36 de săli de clasă şi o modernă sală de gimnastică, iar în mediul rural 42 de săli de clasă, realizate cu sprijin din fond central şi contribuţia voluntară a cetăţenilor. A­­mintim, de exemplu, bucuria copiilor din Bohotin, Mogoşeşti etc., de a păşi în şcoli noi, precum şi faptul că a crescut capacitatea internatelor şcolare cu peste 300 de locuri. Printre sutele de elevi gravi, solemni şi preocupaţi, ce au păşit ieri în prima zi a anului şcolar, puteau fi văzuţi şi cei mai mici elevi ai patriei noastre, toţi aceia care până la 15 septembrie au împlinit şase ani şi a căror prezenţă la pupitre va constitui o nouă dovadă că începutul anului de invăţământ nu e aidoma cu celelalte şi că ceva s-a schimbat pro­fund în precocitatea şi spiritualitatea celei mai tinere generaţii. La aceasta se adaugă prezenţa în viaţa şcolară a primelor clase a X-a, care marchează nu numai crearea ciclului complet al învăţămîntului general de 10 ani, dar şi un semn de maturitate a şcolii româneşti, care se pla­sează printre ţările fruntaşe din acest punct de vedere. In judeţul Iaşi vor funcţiona in acest an 42 de clase a X-a şi 82 de clase a IX-a. Dar revenind la prima zi a anului şcolar, să păşim alături de elevi prin câteva şcoli din oraşul şi judeţul nostru. La Liceul pedagogic de învăţători Careul sutelor de elevi, pă­­rin­ţi­ şi cadre didactice ampla­­sat în mijlocul careului noilor­ clădiri ce alcătuiesc complexul acestei şcoli cu 20 de săli de clasă, 3 laboratoare bogat în­zestrate, bibliotecă, internat ultramodern, bloc alimentar etc., forma o simbolică reu­nire a realizărilor forţei şi ca­pacităţii umane de astăzi cu potenţialul şi speranţa de mîi­­ne. La festivitatea deschiderii a­­nului şcolar a luat parte conf. univ. Petre Mal­omete, secre­tar al Comitetului judeţean de partid. De asemenea, a fost prezent prof. emerit Sterie Ră­­doi, inspector general al In­spectoratului şcolar judeţean. In ambianţa deosebită de aici, pe fundalul nenumăratelor blocuri ce formează noul car­tier, cuvîntul directorului şco­lii, prof. Vasile Fetescu, a că­pătat o rezonanţă puternică atunci când, mărturisind emo­ţiile inerente începutului de an şcolar, a subliniat că acestea sunt amplificate de două eve­nimente speciale şi anume da­rea în folosinţă a noului lo­cal şi faptul că peste cîteva luni va absolvi şcoala prima promoţie de elevi de aici. Men­ţionez aceste importante rea­lizări, vorbitorul a mulţumit din inimă partidului pentru mi­nunatele condiţii ce au fost create şi s-a angajat în numele întregului colectiv să intensi­fice eforturile pentru pregăti­rea în cele mai bune condi­ţii a viitorilor învăţători care să devină propagatori ai cul­turii la sate. In atmosfera solemnă a fes­tivităţii, salutul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Re­publicii Socialiste România, a­­dresat cadrelor didactice şi e­­levilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar, a avut un puternic ecou în rîndurile ce­lor prezenţi. Emoţionante au fost şi clipe­le în care eleva Maricica Ior­­­tractor a exprimat în numele tuturor colegilor recunoştinţa fierbinte faţă de partidul şi sta­tul nostru, pentru grija părin­tească pe care le-o poartă. A luat apoi cuvîntul tova­răşul Petre Mal­omete care, după ce a transmis un căl­duros salut tuturor participan­ţilor în numele Comitetului ju­deţean de partid, a spus : A­­nul şcolar 1970—1971 are o semnificaţie aparte pentru în­tregul nostru popor. El se află la confluenţa a două cincina­le — etape importante în în­treaga dezvoltare a vieţii ma­teriale şi spirituale din patria noastră, care ilustrează eloc­vent drumul ascendent pe care-l parcurgem în edificarea socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate în România. Perioada cincinalului va însemna pentru şcoala românească încheierea generalizării învăţămîntului de 10 ani şi va determina o spo­rire simţitoare a bazei mate­riale, un salt calitativ în ac­ţiunea de modernizare şi per­fecţionare a întregului proces instructiv-educativ. Pentru co­lectivul de cadre didactice şi pentru elevii Liceului pedago­gic din Iaşi sărbătoarea des­chiderii acestui nou an şco­lar coincide cu un alt eveni­ment de seamă şi anume inau­gurarea noului local — măr­turie elocventă a grijii pe care conducerea de partid şi de stat o acordă creării de condiţii optime , pentru desfă­şurarea procesului de învă­­ţămînt. Specificul acestei şcoli, care derivă din faptul că aici cresc viitorii învăţători, deter­mină un grad sporit de răs­pundere pentru toate cadrele didactice pe linia instruirii şi educării generaţiilor de elevi la cel mai înalt nivel în spi­ritul pasiunii faţă de muncă, al dragostei faţă de patrie şi partid, faţă de minunatul nos­tru popor creator al au­tor valori materiale şi spirituale. Rezultatele frumoase ce s-au obţinut pînă acum şi care se înscriu pe linia tradiţiilor de prestigiu ale învăţămîntului pedagogic ieşean constituie garanţia că acest liceu nu-şi va dezminţi renumele, iar ab­solvenţii săi vor duce mai departe făclia purtată cu cinste, cu dragoste şi devota­ment de toate generaţiile slu­jitorilor şcolii româneşti. „Credem, a spus în încheiere vorbitorul, că acum cînd în­tregul­ nostru popor se pre­găteşte pentru marea sărbă­toare prilejuită de aniversa­rea a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, o­­magiul dumneavoastră cel mai­ de preţ trebuie să fie deter­minat de rezultatele în acti­vitatea pe care o desfăşuraţi. Felicitîndu-vă încă o dată cu prilejul deschiderii noului an şcolar, vă urez în numele Co­mitetului judeţean de partid noi succese în activitatea dum­neavoastră nobilă". • La Liceul din Tg. Frumos Simbolicul clopoţel • lunar începerea unui nou an şcolari şi pentru cei 1.130 de elevi de la Liceul din Tg. Frumos. La­ deschiderea festivă a noului an şcolar din oraşul Tg. Fru­mos a luat parte tovarăşul Gheorghe Brehuescu, prim-vi­­cepreşedinte al Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular judeţean Iaşi. Aducînd salutul din partea Comitetului judeţean de partid, tovarăşul Gheorghe Brehuescu­ arăta în cuvîntul său că „şcoala românească, continuînd cu cinste tradiţiile înaintate ale culturii şi ştiinţei româneşti,­ cunoaşte în anii construcţiei socialiste o dezvoltare fără precedent. Gratuitatea învăţă­­mîntului şi a manualelor, crearea celor mai bune con­diţii pentru ca toţi copiii, fă­ră deosebire de naţionalitate, să-şi formeze o cultură boga­tă, să-şi însuşească cuceririle ştiinţei şi tehnicii, generali­zarea învăţămîntului de 10 ani — iată numai cîteva din realizările însemnate ale socie­tăţii noastre. Extinderea şi diversificarea învăţămîntului liceal, îmbună­tăţirea profilului învăţămîn­­tului profesional şi tehnic, mo­dernizarea planurilor, progra­melor şi manualelor şcolare, lărgirea continuă a bazei ma­teriale situează România prin­tre ţările cele mai înaintate din punctul de vedere al dez­voltării învăţămîntului şi cul­turii". In încheiere, vor­bitorul a adresat îndemnul ca, sub îndrumarea competentă a învăţătorilor şi profesorilor, e­­levii să obţină rezultate cât mai bune în pregătirea profe­sională. (continuare în pag. a 3-a) Bucuria primei zile de şcoală

Next