Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)
1970-09-16 / nr. 7463
mi xxii Nr. 7463 mIRCURI 16 SEPTcnoRir 1970 PAGINI )0 BANI h Mihii nieuni pin realizarea sarcinilor viitorului Mii La o oră cind oamenii nu erau ocupaţi, cu tot sezonul agricol încărcat, C.A.P. Uricani a ţinut zilele acestea o interesantă şi utilă adunare generală, în cadrul căreia au fost dezbătute o serie de probleme de cea mai mare importanţă pentru activitatea sa viitoare, de care este nemijlocit legată şi situaţia economică a membrilor cooperatori. Faptul că pe lingă unele realizări obţinute în zootehnie, de ferma specializată pe creşterea vacilor de lapte, iar în producţia vegetală de brigăzile din Balciu şi Voroveşti, au fost puse în discuţie şi analizate şi o serie de importante lipsuri constatate pe parcursul activităţii de pina acum, constituie fără îndoială partea cea mai pozitivă a adunării, deoarece, la C. A. PUricani, se simte imperios nevoia unui mai substanţial sprijin din partea factorilor in drept. Despre ce este vorba? Aşa cum a menţionat şi informarea consiliului de conducere prezentată de Lazăr Condrea, preşedintele C.A.P., în unitate sunt evidente unele deficienţe: producţia slabă de grîu, de numai 1.239 kg. la hectar; cultura de porumb de pe unele tarlale n-a fost îngrijită corespunzător de cooperatorii din Brătuleni şi Miroslava; au fost compromise unele cantităţi de furaje; nu s-a asigurat, la data aceasta tîrzie, spaţiul de cazare pentru stabulaţie pentru circa 100 capete de animale mari, ca să nu mai vorbim şi de producţia inferioară a unor suprafeţe de vii. Toate aceste lipsuri au la bază nu factori obiectivi, justificabili, ci factori subiectivi, generaţi pe de o parte de calitatea slabă a muncii de conducere, iar pe de altă parte de lipsa de îndrumare şi control, operativă şi calificată, din partea organelor de resort judeţene care răspund de activitatea şi bunul mers al cooperativelor agricole. întrebat de ce producţia de grîu a fost aşa de slabă, inginerul şef al cooperativei, tov. V. Ţurcanu, a explicat: „Am amplasat griul pe unele parcele cultivate cu aceeaşi cultură timp de 5—6 ani de zile, iar în plus, nici sămînţa n-a fost prea bine condiţionată. Ca rezultat, am obţinut pe aceste amplasamente doar 800 de kg. griu la hectar"... Din cele relatate, a rezultat că producţia de griu a fost „dijmuită" şi datorită slabei munci prestate de mecanizatori, combinele lucrind prost, în unele zile cu jumătate din capacitatea lor de producţie, cu pierderi de grîu P. COSTIN (continuare in pag. a 2-a) La C. A. P. Uricani curs de uimire a mvVM din oraşul Iari Ieri după-amiază, a început la Iaşi cursul de instruire a propagandiştilor din sistemul Invăţămîntului de partid din municipiul nostru. Organizat de Comitetul municipal Iaşi al P.C.R., în colaborare cu Cabinetul judeţean de partid, cursul cu propagandiştii se va desfăşura în perioada 15—29 septembrie, fără scoaterea din producţie. Propagandiştii diferitelor cercuri şi cursuri ale învăţămintului de partid, inclusiv cei de la învăţămîntul ideologic al cadrelor didactice, vor audia, în acest interval de timp, diferite expuneri pe teme ale politicii actuale a partidului nostru, vor participa la dezbateri privind metodologia desfăşurării invăţămîntului de partid, vor primi răspunsuri la întrebările ce le vor ridica în legătură cu organizarea şi desfăşurarea propriu-zisă a cercurilor şi cursurilor în noul an al învățămîntului de partid. CENTRALĂ UNIVERSITAT ,M. EMINESCU* IA$) Incurnensului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Comunistul Dumitru Asaftei, din brigada de ziduri condusă de Vasile Forgaci, de pe șantierul nr. 2 construcţii Iaşi, este unul dintre fruntașii acestei brigăzi. Istoria utilajelor prăfuite are un singur final: pierderi economice Nu o dată s-a scris despre importanţa utilizării integrale a capacităţilor de producţie. S-au semnalat deseori consecinţele negative asupra cheltuielilor de producţie, consecinţe generate de starea de inactivitate a unor maşini, utilaje sau instalaţii. Şi cu toate acestea, la începutul semestrului II în întreprinderile şi organizaţiile economice din judeţul nostru valoarea utilajelor şi maşinilor nefolosite se ridica la aproape 15 milioane de lei. Cunoscînd faptul că pentru aceste mijloace de producţie se calculează totuşi amortizarea corespunzătoare, ne putem da seama uşor că preţul de cost este grevat cu totul nejustificat cu sute de mii de lei. Nu se poate aprecia că lipsesc preocupările din întreprinderi pentru reintroducerea utilajelor nefolosite un timp în circuitul economic, dar este o realitate că lucrurile merg foarte greoi, labirintul tergiversărilor fiind greu de străbătut. Sunt utilaje care stau de ani de zile nefolosite, iar soluţia finală pentru „a scăpa" de ele este casarea, deşi în multe cazuri starea de uzură redusă - le-ar fi permis folosirea în continuare. Iată, de pildă, la Fabrica de ţigarete s-a adus din import în anul 1960 o balanţă analitică. Timp de opt ani nu s-a spus nimic despre ea, iar din anul 1968 este declarată ca nefiind necesară fabricii. Motivul? Redăm textual justificarea formulată de unitate: „Nu se utilizează în mod curent pentru analize". Fabrica a mai achiziţionat, tot din import, în anul 1966, un împingător de vagoane pe care abia după doi ani îl declară disponibil, întrucît nu poate fi folosit din cauza curburii mari a liniei de cale ferată de garaj. Iată deci cu cită seninătate se justifică acum inactivitatea unor utilaje care de ani de zile grevează preţul de cost al produselor. Am cerut explicaţii rov. ing. Mihai Simpetru, director tehnic la Combinatul industriei alimentare, care ne-a răspuns: „Fosta Direcţie generală a industriei băuturilor şi tutunului, fără a ţine seama de nevoile fabricii ieşene, i le-a repartizat. Acum, ne gîndim noi cum să scăpăm de ele". Că uneori se repartizează unităţilor utilaje în mod automat, fără nici o justificare a necesităţii lor, ne-o confirmă şi constatările de la Trustul de construcţii, căruia încă din anul 1966 i s-au adus, din dispoziţia fostului C.S.C.A.S., două maşini de dăltuit lemn cu lanţ, portabile, acţionate electric (din import). „Sunt utilaje, ne spunea ing. Gh. Drugescu, din cadrul serviciului mecanic-şef de la Trustul de construcţii, care nu se pretează specificului lucrărilor noastre. De aceea, nici nu sunt folosite. Dacă eram întrebaţi...". La Complexul de morărit şi panificaţie am întilnit şi alte situaţii. Utilaje pe care proiectantul (I.C.P.A. Bucureşti) iniţial le-a solicitat din import, dar ulterior nu le-a mai prevăzut în proiectele de execuţie. Este căzut robineţilor N. W. 15, ventilatorului N.W. 15, venulelor de siguranţă ş.a. Pentru alte utilaje (contori de apă caldă şi traductori de nivel cu ultrasunete), tot proiectantul şi-a dat avizul pentru scoaterea lor din instalaţii, considerîndu-le necorespunzătoare soluţiei adoptate. De altfel la această unitate şi alte utilaje stau inactive din cauza schimbării, pe parcursul execuţiei lucrărilor, a soluţiei proiectate. Intr-o situaţie similară se găsesc şi unele utilaje din industria cărnii. Ancheta noastră ne-a prilejuit şi cunoaşterea altor cauze care au dus la scoaterea unor utilaje din circuitul economic. Iată, de exemplu, ce discuţii au avut loc în cabinetul tov. ing. .Mihai Sîmpetru, după ce noi am formulat unele întrebări referitoare la cauzele inactivităţii unor utilaje. Ing. Dumitru Bălan, şeful serviciului mecanic-şef de la Complexul de morărit şi panificaţie : „Rog să mi se arate semnătura mea prin care s-a comunicat, de către tovarăşa ing. S. Balint, ca nefiind necesare unele utilaje pe care le discutăm. Bunăoară, eu știu că ne trebuie conturi de apă caldă, iar acum aud că le declarăm disponibile. Cred către Eugeniu ZIDARIȚA (continuare in pag. a 2-a) WZAW.WAWZAWAWAWW, In pag. 2 — 3 H evocări Gheorghe Doja Pe ecrane După publicarea unor articole pe teme economice La C.A.P. Stolniceni — Prăjescu se recoltează intens cartofii I Uzina mecanică Paşcani Inovaţiile aduc valoroase economii Recent, la Uzina mecanică de material rulant din Paşcani a fost înregistrată încă o inovaţie: „instalaţie şi procedeu pentru degresatul rulmenţilor de pe fusul osiilor de vagoane". Autor: Mitică Blaga, maistru. Aplicarea acestei inovaţii aduce uzinei economii de materiale şi manoperă , în valoare de aproximativ 80.000 de lei anual. De la începutul anului şi pînă în prezent, la uzina păşcăneană s-au aplicat în producţie 18 inovaţii care aduc economii de 250.000 de lei, şi, totodată, contribuie la eliminarea efortului fizic, la crearea unor condiţii optime de lucru. V. ZAHARIA coresp. Celor ce-şi torturează familia, pedepse pe măsura faptei Actul căsătoriei, de o Însemnătate covirşitoare, atît pentru individ, cît şi pentru societate, include In sine o seamă de implicaţii foarte precise şi categorice. In mod ciudat, însă, unii fac din căsătorie o simplă formalitate, uitînd ca peste noapte de îndatoririle ce le revin faţă de familie. Cum apar, totuşi, astfel de mutaţii dubioase, care permit unor indivizi să-şi abandoneze propriile familii, faţă de care au obligaţii majore de ordin material şi moral ? — Asemenea fapte, în vădit dezacord cu înseşi coordonatele de bază ale vieţii morale, declanşează de fiecare dată din partea opiniei publice o reacţie de dispreţ spontan — sublinia cpt. Ion Botez de la Serviciul miliţiei municipiului. Se pare însă că unii ţin foarte puţin la demnitate şi cinste şi nu-i interesează aproape de loc oprobriul celor ce-i înconjoară. Dintr-o asemenea categorie de indivizi face parte şi Mihai Buruiană, domiciliat în Iaşi, str. Amurgului nr. 24. După cheiuri interminabile, ajuns intr-un stadiu avansat de ebrietate, nu găseşte altceva mai bun de făcut decât să-şi maltrateze soţia şi s-o alunge de acasă. ■Asemenea lui Mihai Buruiană este şi Costache Amăriuţii. Nu o dată s-a întimplat ca atit soţia cît şi copiii lui să fie nevoiţi să doarmă pe In vecini sau pur şi simplu în stradă. ■— Aceşti indivizi, a continuat să ne spună cpt. Ion Botez, sint exponenţi ai parazitismului. Sint oameni care pentru băutură vînd, fără nici un fel de remuşcare, bunurile comune ale familiei sau pîinea de la gura copiilor, la agonisirea cărora nu şi-au adus de fapt nici o contribuţie. Pină nu de mult asemenea abateri rămineau nepedepsite, legea neprevăzînd în astfel de situaţii decit reintegrarea celor năpăstuiţi. Treapta înaltă de dezvoltare pe care a atins-o societatea noastră pe toate tărîmuriie, care se oglindeşte şi in consoldarea conştiinţei socialiste, a impus şi impune un tot mai Înalt grad de exigenţă, pe plan moral, faţă de faptele şi comportările membrilor societăţii. In primăvara acestui an a intrat In vigoare Decretul 153 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind regulile de convieţuire socială, ordinea şi liniştea publică. — Prevederile Decretului 153, preciza judecătorul Aurelian Grapă, vicepreşedintele Tribunalului, incriminează fapte faţă de care altădată nu s-a luat o poziţie suficient de fermă şi cărora nici opinia publică nu le-a acordat atenţia cuvenită. Practicarea de către unii a unui mod de viaţă parazitar, sustragerea de la îndatorirea cetăţenească de a-şi asigura mijloacele de existenţă prin muncă reprezintă nu o dată pre- Andrei BRATU (continuare în pag. a 2-a) Ancheta noastră In pagina a 4-a ■ ——————— ■ ■ ■ A 25-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. şi-a început lucrările S ■ Se extinde mişcarea grevistă din S.U.A. A sunat clopoţelul Bun venit la şcoală! Cine a spus că toamna-i anotimpul păsărilor migratoare şi al melancoliilor bacoviene, a uitat fără Îndoială că, începlnd cu mijlocul lui septembrie, sosesc stoluri-stoluri de copii de pe itinerariile vacanţei, aducind nu numai nostalgii, dar şi ciripitul lor primăvăratic ce umple şcolile de la primul sunet de clopoţel. Ieri, circa 3.800.000 de elevi din Întreaga ţară s-au revărsat ca un val de tinereţe de-a lungul străzilor şi uliţelor, din creierul munţilor şi pînă în cîmpie, vegheaţi de aripa protectoare a părinţilor, profesorilor şi învăţătorilor lor. Numai in judeţul nostru circa unul din cinci locuitori face parte din populaţia şcolară. Pentru ei şi-au deschis ieri porţile aproape 600 de şcoli, între care unele în clădiri noi sau in construcţii anexe. Din fond central s-au dat în folosinţă în oraşul Iaşi 36 de săli de clasă şi o modernă sală de gimnastică, iar în mediul rural 42 de săli de clasă, realizate cu sprijin din fond central şi contribuţia voluntară a cetăţenilor. Amintim, de exemplu, bucuria copiilor din Bohotin, Mogoşeşti etc., de a păşi în şcoli noi, precum şi faptul că a crescut capacitatea internatelor şcolare cu peste 300 de locuri. Printre sutele de elevi gravi, solemni şi preocupaţi, ce au păşit ieri în prima zi a anului şcolar, puteau fi văzuţi şi cei mai mici elevi ai patriei noastre, toţi aceia care până la 15 septembrie au împlinit şase ani şi a căror prezenţă la pupitre va constitui o nouă dovadă că începutul anului de invăţământ nu e aidoma cu celelalte şi că ceva s-a schimbat profund în precocitatea şi spiritualitatea celei mai tinere generaţii. La aceasta se adaugă prezenţa în viaţa şcolară a primelor clase a X-a, care marchează nu numai crearea ciclului complet al învăţămîntului general de 10 ani, dar şi un semn de maturitate a şcolii româneşti, care se plasează printre ţările fruntaşe din acest punct de vedere. In judeţul Iaşi vor funcţiona in acest an 42 de clase a X-a şi 82 de clase a IX-a. Dar revenind la prima zi a anului şcolar, să păşim alături de elevi prin câteva şcoli din oraşul şi judeţul nostru. La Liceul pedagogic de învăţători Careul sutelor de elevi, părinţi şi cadre didactice amplasat în mijlocul careului noilor clădiri ce alcătuiesc complexul acestei şcoli cu 20 de săli de clasă, 3 laboratoare bogat înzestrate, bibliotecă, internat ultramodern, bloc alimentar etc., forma o simbolică reunire a realizărilor forţei şi capacităţii umane de astăzi cu potenţialul şi speranţa de mîine. La festivitatea deschiderii anului şcolar a luat parte conf. univ. Petre Malomete, secretar al Comitetului judeţean de partid. De asemenea, a fost prezent prof. emerit Sterie Rădoi, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean. In ambianţa deosebită de aici, pe fundalul nenumăratelor blocuri ce formează noul cartier, cuvîntul directorului şcolii, prof. Vasile Fetescu, a căpătat o rezonanţă puternică atunci când, mărturisind emoţiile inerente începutului de an şcolar, a subliniat că acestea sunt amplificate de două evenimente speciale şi anume darea în folosinţă a noului local şi faptul că peste cîteva luni va absolvi şcoala prima promoţie de elevi de aici. Menţionez aceste importante realizări, vorbitorul a mulţumit din inimă partidului pentru minunatele condiţii ce au fost create şi s-a angajat în numele întregului colectiv să intensifice eforturile pentru pregătirea în cele mai bune condiţii a viitorilor învăţători care să devină propagatori ai culturii la sate. In atmosfera solemnă a festivităţii, salutul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, adresat cadrelor didactice şi elevilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar, a avut un puternic ecou în rîndurile celor prezenţi. Emoţionante au fost şi clipele în care eleva Maricica Iortractor a exprimat în numele tuturor colegilor recunoştinţa fierbinte faţă de partidul şi statul nostru, pentru grija părintească pe care le-o poartă. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Petre Malomete care, după ce a transmis un călduros salut tuturor participanţilor în numele Comitetului judeţean de partid, a spus : Anul şcolar 1970—1971 are o semnificaţie aparte pentru întregul nostru popor. El se află la confluenţa a două cincinale — etape importante în întreaga dezvoltare a vieţii materiale şi spirituale din patria noastră, care ilustrează elocvent drumul ascendent pe care-l parcurgem în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. Perioada cincinalului va însemna pentru şcoala românească încheierea generalizării învăţămîntului de 10 ani şi va determina o sporire simţitoare a bazei materiale, un salt calitativ în acţiunea de modernizare şi perfecţionare a întregului proces instructiv-educativ. Pentru colectivul de cadre didactice şi pentru elevii Liceului pedagogic din Iaşi sărbătoarea deschiderii acestui nou an şcolar coincide cu un alt eveniment de seamă şi anume inaugurarea noului local — mărturie elocventă a grijii pe care conducerea de partid şi de stat o acordă creării de condiţii optime , pentru desfăşurarea procesului de învăţămînt. Specificul acestei şcoli, care derivă din faptul că aici cresc viitorii învăţători, determină un grad sporit de răspundere pentru toate cadrele didactice pe linia instruirii şi educării generaţiilor de elevi la cel mai înalt nivel în spiritul pasiunii faţă de muncă, al dragostei faţă de patrie şi partid, faţă de minunatul nostru popor creator al autor valori materiale şi spirituale. Rezultatele frumoase ce s-au obţinut pînă acum şi care se înscriu pe linia tradiţiilor de prestigiu ale învăţămîntului pedagogic ieşean constituie garanţia că acest liceu nu-şi va dezminţi renumele, iar absolvenţii săi vor duce mai departe făclia purtată cu cinste, cu dragoste şi devotament de toate generaţiile slujitorilor şcolii româneşti. „Credem, a spus în încheiere vorbitorul, că acum cînd întregul nostru popor se pregăteşte pentru marea sărbătoare prilejuită de aniversarea a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, omagiul dumneavoastră cel mai de preţ trebuie să fie determinat de rezultatele în activitatea pe care o desfăşuraţi. Felicitîndu-vă încă o dată cu prilejul deschiderii noului an şcolar, vă urez în numele Comitetului judeţean de partid noi succese în activitatea dumneavoastră nobilă". • La Liceul din Tg. Frumos Simbolicul clopoţel • lunar începerea unui nou an şcolari şi pentru cei 1.130 de elevi de la Liceul din Tg. Frumos. La deschiderea festivă a noului an şcolar din oraşul Tg. Frumos a luat parte tovarăşul Gheorghe Brehuescu, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Iaşi. Aducînd salutul din partea Comitetului judeţean de partid, tovarăşul Gheorghe Brehuescu arăta în cuvîntul său că „şcoala românească, continuînd cu cinste tradiţiile înaintate ale culturii şi ştiinţei româneşti, cunoaşte în anii construcţiei socialiste o dezvoltare fără precedent. Gratuitatea învăţămîntului şi a manualelor, crearea celor mai bune condiţii pentru ca toţi copiii, fără deosebire de naţionalitate, să-şi formeze o cultură bogată, să-şi însuşească cuceririle ştiinţei şi tehnicii, generalizarea învăţămîntului de 10 ani — iată numai cîteva din realizările însemnate ale societăţii noastre. Extinderea şi diversificarea învăţămîntului liceal, îmbunătăţirea profilului învăţămîntului profesional şi tehnic, modernizarea planurilor, programelor şi manualelor şcolare, lărgirea continuă a bazei materiale situează România printre ţările cele mai înaintate din punctul de vedere al dezvoltării învăţămîntului şi culturii". In încheiere, vorbitorul a adresat îndemnul ca, sub îndrumarea competentă a învăţătorilor şi profesorilor, elevii să obţină rezultate cât mai bune în pregătirea profesională. (continuare în pag. a 3-a) Bucuria primei zile de şcoală