Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)

1970-09-27 / nr. 7473

ANDI XXII Nr. 7473 DOMINICA 27 SEPTEMBRIE 1970 , PAGINI 30 BANI Proletari din toate tari­le, uniti-va Incomn­ensului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Emura li Alin minit li Unni udin­­l It nlilale Imiit m­liiiilrti miitipstii fi ninta ■ In trei zile, porumbul a fost recoltat de pe 10.000 de hectare ■ Floarea­­soarelui-treierată în proporţie de circa 40 la sută ■ Au fost pregătite pentru însămînţări circa 30.000 de hectare din care 10.390 de hectare au şi fost insă­­mînţate ■ Peste 7.000 de tone de sfeclă de zahăr transportate în baze A mai trecut o săptămină din actuala cam­panie agricolă. Bilanţul acesteia arată că în foarte multe unităţi au fost intensificate efor­turile pentru a se strînge cît mai repede recol­ta de pe cîmp şi pentru a se încheia însămîn­­ţările în epoca optimă. In ultimele trei zile, suprafeţele de pe care s-a recoltat porumbul au sporit de la 7.355 de hectare la 17.900 de hectare. Asta înseamnă că recoltatul porum­bului a fost efectuat în proporţie de 24 la su­tă. De asemenea, e pe terminate recoltatul flo­rii-so­ar­el­ui de­ pe cele 21.790 de hectare. In cursul zilei de ieri, în cooperativele agricole se recoltau ultimele suprafeţe. Capitalele de pe 8.000 de hectare au şi fost treierate. Vite­za de lucru cu care s-a înaintat la treierişul florii-soarelui a fost de aproape 2.000 de hec­tare pe zi. Rezultate bune au fost înregistrate în foar­te multe unităţi şi la strînsul altor culturi de toamnă. Bunăoară, ţăranii cooperatori au scos pînă la data de 25 septembrie peste 10.000 de tone de sfeclă de zahăr din care 7.574 de tone au şi fost transportate la bazele de recepţie (prevederile graficului fiind depăşite). Au mai fost recoltate 30.426 de tone de cartofi, 2.108 tone de struguri. Totodată, în numeroase unităţi, printre care cele din Mirosloveşti, Stroeşti, Valea Seacă, Popeşti, Grozeşti, Belceşti s-a trecut din plin la semănat. Din cele 66.640 de hectare desti­nate griului, secarei, orzului şi culturilor fu­rajere au fost arate 37215 hectare, pregătite pentru Insămînţat 30.483 de hectare şi însă­­minţate 10.391 de hectare. Cu toate aceste rezultate, la ora actuală în cîmp se mai găseşte o însemnată parte din recoltă, iar desfăcutul porumbului se desfăşoa­ră destul de lent. Ritmul de lucru nu este cel dorit deoarece nu în toate unităţile există o bună participare la muncă. Din această cauză se progresează anevoios cu eliberatul terenu-'­­ lui de culturile de toamnă unde urmează să­­ se insămînţeze grîu, cu culesul strugurilor, cu recoltatul sfeclei de zahăr, cu depănuşatul. Pentru Înlăturarea acestor neajunsuri, pentru strîngerea rapidă a recoltei şi executarea în­­sămînţărilor în epoca optimă este necesar ca­­ — ORGANIZAŢIILE DE PARTID, CONSILII­­LE DE CONDUCERE, DEPUTAŢII SA MOBILI­ZEZE LA TREABĂ PE TOŢI MEMBRII COOPE­RATORI APŢI DE MUNCA; — LUCRUL SĂ ÎNCEAPĂ DIS-DE-DIMINEA­­ŢA ŞI SĂ FIE PRELUNGIT DINCOLO DE IN­SERARE ; — FORŢE ÎNSEMNATE SĂ FIE DIRIJATE SPRE ELIBERAREA TERENURILOR DESTINATE INSĂMINŢĂRILOR ŞI PREGĂTIRII ACESTORA; — TOATE SEMĂNĂTORILE SĂ LUCREZE DIN PLIN; — ASIGURAREA UNOR PRODUCŢII SPORI­TE DEPINDE ATÎT DE EXECUTAREA LUCRĂ­RILOR IN EPOCA OPTIMĂ CIT ŞI DE CALI­TATEA ACESTORA. ATENŢIE DECI LA CĂLI-’ TATEI L^grsim insămîntările­ sub­­ povara unor serioase carenţe In general, dar mai cu sea­mă acum în sezonul de toamnă, simţul de prevedere şi hărni­cie trebuie să se manifeste plenar în activitatea fiecărui agricultor. O zi sau chiar o oră pierdută pot aduce grave pagube culturilor specifice ajun­se în stadiul de recoltare, şi însămînţărilor de toamnă care trebuie încadrate în perioada optimă apreciată de specialişti. De aceea, la fiecare coopera­tivă agricolă de producţie, for­ţele mecanizate şi manuale tre­buie să fie folosite cu mult discernămînt, în caz contrar, oricît de însemnate ar fi ele, operativitatea şi calitatea nu pot fi asigurate. Ne-am con­vins încă o dată de acest ade­văr, vizitînd între alte unităţi agricole antrenate în campania de toamnă şi cooperativa agri­colă din Erbiceni. Cutreierăm pe distanţe mari cîmpul, apreciem recoltele, stăm de vorbă cu oamenii care cu­leg, cu mecanizatori, şefi de echipă şi brigadieri. Ing. Emil Istrate ne explică amănunţit modul de desfăşurare a însă­­mînţărilor de toamnă . — Avem de semănat cu grîu 525 hectare de teren — ne a­­rată specialistul. Conform am­plasamentului făcut, 256 hec­tare vor fi însămînţate după păioase şi leguminoase, iar restul de 269 hectare după po­rumb. Insămînţările au început şi, concomitent, se lucrează la pregătirea solului pe terenu­rile eliberate de curînd. Cum se lucrează însă în a­­ceastă direcţie? Fără a mini­maliza eforturile susținute și C. PAPAFIL (continuare In pag. a 3-a) Treieriș de floarea-soarelui la brigada din Holm (C.A.P. Podu-Iloaiei).-­ Foto: G. PAUL Sesiunea Federaţiei Dentare Internaţionale Sîmbătă dimineaţa, în sala Palatului Republicii Socialiste România din Capitală s-au des­chis lucrările celei de-a 58-a Sesiuni anuale a Federaţiei Dentare Internaţionale, mani­festare ştiinţifică de mare pres­tigiu, ce reuneşte personalităţi de frunte ale ştiinţei şi prac­ticii stomatologice din 46 de ţări, din toate continentele. Reuniunea Îşi desfăşoară lu­crările sub Înaltul patronaj al preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer. Sesiunea, care va dura şa­se zile, îşi axează lucrările pe probleme de cea mai vie actualitate ştiinţifică şi prac­tică, marcînd noi etape pe drumul progresului acestei dis­cipline medicale. Doamnelor şi domnilor, In numele guvernului Repu­blicii Socialiste România, adre­sez un cordial salut reprezen­tanţilor de seamă ai ştiinţei stomatologice, reuniţi în cea de-a 58-a sesiune anuală a Fe­deraţiei Dentare Internaţioaa­­le. Găzduind această reuniune ştiinţifică, guvernul român manifestă, o dată mai mult, înalta preţuire pe care o a­­cordă­ ştiinţei, dorinţa de a­ contribui la progresul ei, de a­ sprijini strîngerea legăturilor între oamenii de ştiinţă din diferite ţări ale lumii. Această atitudine decurge în mod necesar din importanţa pe­­ care a dobîndit-o ştiinţa în zi­­lele noastre, ca forţă de impulsie de prim rang a pro­gresului societăţii. Ştiinţa, — este bine ştiut — sporeşte din ce în ce mai mult capacitatea omului de a stăpîni natura, îi dă posibilitatea să valorifice mereu mai bine bogăţiile ei, să-şi îmbunătăţească rapid şi considerabil condiţiile mate­riale de viaţă. Insuşindu-şi şti­inţa, oamenii îşi ridică, în a­­celaşi timp, nivelul de cultură, îşi dezvoltă puterea de cu­noaştere şi de înţelegere a fe­nomenelor­­ din natură şi so­cietate. Prin toate acestea, ştiinţa acţionează ca un factor de e­­liberare a omului, de promo-­­ vare a participării sale la de­ciderea destinelor colectivităţii şi ale lui însuşi ca individ. In măsura în care dezvolta­rea ştiinţei şi introducerea în practică a cuceririlor geniului uman sunt degrevate de piedi­cile pe care le creează tendin­ţele de exploatare şi asuprire a omului de către om, ştiinţa devine şi un factor de promo­vare a unor relaţii noi­­— între oameni, ca şi între naţiuni — relaţii guvernate de raţiune, de spiritul dreptăţii şi al respectului reciproc, de principiile egalităţii, libertăţii şi demnităţii umane şi naţie­Cuvîntul de deschidere a­­ fost rostit de prof. dr. Vale­rian Popescu, membru cores­pondent al Academiei, preşe­dintele Comitetului de organi­zare a sesiunii. Primit cu aplauze, a luat cuvîntul preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer. Cuvîntarea a fost as­cultată cu atenţie şi subliniată cu vii şi îndelungi aplauze. In numele F.D.I., al partici­panţilor, dr. Jack Stork, pre­şedintele acestei organizaţii, a mulţumit preşedintelui Consi­liului de Miniştri, statului ro­mân pentru condiţiile create desfăşurării acestei reuniuni. In continuare, participanţii (continuare In pag. a 3-a) nale. Transformarea din ce în ce mai mult a ştiinţei într-un instrument de dezvoltare a în­ţelegerii şi colaborării inter­naţionale este un semn al vre­murilor noastre, semn care îi conferă din ce în ce mai mult caracterul de bun universal, determină un Interes acut pen­tru dezvoltarea ei din partea tuturor popoarelor lumii, fără excepţie. Conştientă de întreaga în­semnătate a ştiinţei, România a înscris dezvoltarea cercetă­rilor ştiinţifice ca un obiectiv primordial al construcţiei sale sociale. In cadrul programului naţional de cercetări ştiinţifice, se acordă atenţia cuvenită şti­inţelor medicale şi biologice, menite să aducă o importantă contribuţie la ocrotirea sănă­tăţii oamenilor. Grija pentru sănătatea acestora constituie o preocupare centrală a partidu­lui şi statului nostru, o latură importantă a procesului multi­lateral de dezvoltare şi în­florire a întregii naţiuni. Este evident că progresul ştiinţelor medicale, confruntate în zilele noastre cu probleme deosebit de complexe, ce-şi aş­teaptă o urgentă soluţionare, nu poate fi conceput fără par­ticiparea unor forţe intelectua­le din ce în ce mai numeroa­se şi fără o strînsă cooperare între savanţii tuturor ţărilor. Congresul dumneavoastră, care reuneşte oameni de ştiinţă va­loroşi dintr-un mare număr de ţări, va contribui la stabilirea unor concluzii de importanţă şi utilitate deosebite pentru re­zolvarea unor probleme de să­nătate publică în domeniul odontostomatologiei, va des­chide, desigur, noi perspective de viitor acestei importante ramuri a medicinei. Vă rog să-mi permiteţi, sti­maţi oaspeţi, să vă spun tra­diţionalul , „Bun venit în Ro­mânia" şi să adresez Congre­sului dumneavoastră urări de deplin succes. Salutul adresat de președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer în pag. 2-3 ■ Cadran săptămînal ■ Semicen­tenarul Scolii profesionale agricole Miroslava „Fram 112“ Uzina mecanică din Sadu a expediat unităţilor comerci­ale primele frigidere „Fram 112". Noul tip de frigider, conceput de către specialiştii gorjeni, are un gabarit redus, putînd fi utilizat şi în locuin­ţe de dimensiuni mai mici. Comparativ cu frigiderul „Fram 110", el dispune de o capacitate superioară cu 2 li­tri şi consumă cu 10-15 la su­tă mai puţin energie electri­că. Izolaţia termică este exe­cutată din polistiren expan­dat monobloc. Zilnic, Uzina mecanică din Sadu este în măsură să expe­dieze peste 300 de frigidere. (Agerpres) In pagina a 4-a . După încheierea misiunii stației automate „Luna 16“ ■ Evenimentele din Iordania Masa oferită de Comitetul Executiv­ al C.C. al P.C.R. cu prilejul împlinirii a 60 de ani de către tov. V Vasile Vilcu Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., a oferit, sîmbătă la amiază, o masă tovărăşească cu prilejul celei de-a 60-a ani­versări a zilei de naştere a to­varăşului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheor­ghe Pană, Gheorghe Rădu­­lescu, Iiie Verdeţ, Maxim Ber­­ghianu, Florian Dănălache, Con­stantin Drăgan, Emil Drăgă­­nescu, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Miron Con­­stantinescu, Ion Iliescu, Ion Io­­niţă, Vasile Patilineţ, Ion Stă­­nescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, Chivu Stoica, Constan­tin Pîrvulescu, Gheorghe Va­sil­ich­i. Conducătorii de partid şi de stat l-au felicitat călduros pe tovarăşul Vasile Vîlcu, urîn­­du-i sănătate, viaţă lungă şi noi succese în îndeplinirea sarcinilor încredinţate de par­tid, de statul nostru socialist. In timpul prînzului a toastat pentru sărbătorit tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Referindu­­se la munca vastă şi la succe­sele obţinute de partidul nostru în traducerea în viaţă a mă­reţului program de înflorire multilaterală a patriei elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., la politica externă a partidului şi statului nostru de prietenie şi alianţă cu ţările socialiste, de solidaritate şi unitate cu mişcarea comunistă, de destin­dere, colaborare şi pace în lu­me, secretarul general al parti­dului a arătat că, alături de în­treaga conducere de partid şi de stat, la toate acestea şi-a adus şi-şi aduce contribuţia şi tovarăşul Vasile Vîlcu. Rele­­vînd sarcinile mari pe care le are de rezolvat în continuare poporul român în construcţia societăţii socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat to­varăşului Vasile Vîlcu sănăta­te şi putere de muncă pentru a-şi putea aduce şi pe mai de­parte contribuţia la activitatea partidului şi statului. A răspuns tovarăşul Vasile Vîlcu. Arătînd că întreaga sa viaţă şi-a consacrat-o partidu­lui, sărbătoritul a mulţumit pentru aprecierile calde făcu­te la adresa sa de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru u­­rările ce i-au fost adresate şi s-a angajat să depună toate eforturile pentru a fi cît mai de folos partidului, construc­ţiei socialismului în patria noastră. Tovarăşul Vasile Vîl­cu şi-a exprimat încrederea fermă că partidul nostru în frunte cu secretarul său ge­neral — conducător marxist­­leninist încercat, profund de­votat poporului, cauzei socia­lismului — îşi va îndeplini cu cinste şi în viitor măreaţa misiune istorică ce-i revine în asigurarea prosperităţii Româ­niei. Masa s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. (Agerpres) Eficienţă economică sporită printr-un control bancar exigent Potrivit măsurilor adoptate de Conferinţa Naţională din decembrie 1967 şi Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, privind perfecţionarea conducerii şi planificării eco­nomiei naţionale, de la 15 iulie ac. s-a trecut, experi­mental, la aplicarea a noi nor­me de finanţare, creditare şi decontări, menite să asigure o mai bună gospodărire a mij­loacelor materiale de muncă şi băneşti atribuite unităţilor eco­nomice. Totodată, se aplică noi­le indicaţii privind creditarea la furnizori a produselor finite destinate exportului. Deși timpul de aplicare a Hotărîrii Consiliului de Miniş­tri nr. 858 din 25 iunie 1970 privind creditarea pe termen scurt și efectuarea plăților în­tre organizațiile socialiste es­te destul de scurt, unele as­pecte demne de reţinut nu au întîrziat să se reflecte în in­dicatorii financiari realizaţi. Astfel, de la 15 iulie a.c. (data aplicării noilor prevederi) pînă la 15 septembrie, întreprinde­rile industriale, de transpor­turi şi cele comerciale din ju­deţul Iaşi au redus volumul imobilizărilor de mijloace ma­teriale cu 29 la sută. O dată cu aplicarea noilor norme de creditare, controlul bancar a fost degajat de unele lucrări mărunte, cu caracter formal, cîştigînd în felul aces­ta un fond de timp mai mare pentru analizele economice. Astfel, în această perioadă, s-a desfăşurat în condiţiuni mai bune analiza decontărilor, per­­miţînd identificarea unor ne­ajunsuri, pe alocuri penalizate, dar în toate cazurile fiind fo­­­losite ca subiecte de discuţii cu colectivele de conducere ale întreprinderilor şi cu apa­ratul de specialitate care răs­punde de executarea corectă a operaţiilor respective. In urma controlului s-au identificat la Combinatul textil importante valori pentru mărfurile livra­te la export şi neîncasate de peste 180 de zile. In urma măsurilor luate, în colaborare cu conducerea combinatului, vom contribui la rezolvarea grabnică a acestor deficienţe. Eficienţa aplicării noilor nor­me de finanţare, creditare şi (continuare în pag. a 3-a) Petre MOCANU directorul Sucursalei judeţene Iaşi a Băncii Naţionale Opinii pe marginea aplicării noilor norme de finanţare, creditare şi decontări '■mnti Uzina de reparaţii auto Iaşi Un spor de producţie în valoare de 2.799.000 lei Mergînd pe linia utilizării cît mai depline a capacităţilor de producţie existente, Uzina de reparaţii auto Iaşi a realizat în acest an o producţie glo­bală suplimentară în valoare de 2.799.000 lei, sporirea pro­ductivităţii muncii cu 1,7 la sută peste nivelul planificat a­­­vînd rolul determinant în ob­ţinerea acestei depăşiri. Situaţia financiară a între­prinderii este de asemenea bună, economiile la preţul de cost realizate în primele 8 luni ale anului ridicîndu-se la 732.000 lei, iar beneficiile su­plimentare la 452.000 lei. ---------------1 SCHIŢE ÎN CREION ! — Toamnă poetică şi... agrestă Brumele au început să argiriteze şi la Iaşi pomii plăpinzi, apăruţi printre blocuri cu timiditate. Poate de asta se poartă în aceste zile cu preferinţă Topîrceanu, la Naţional şi la Televiziune, mai inspirat sau mai stîngaci. Unii zic că aşa e şi firesc, autorul baladelor vesele şi triste fiindu-ne doar rudă prin adopţiune. Ecoul paşilor săi mai răsună prin Zla­toust şi Bucşinescu, aşa că-l putem şi noi cita, după sezon : „lat-o !... Sus în deal, la strungă, Aşternînd pămîntului Haina ei cu trenă lungă • ei V De culoarea vîntului, S-a ivit pe culme Toamna, Zîna melopeelor, Spaima florilor şi Doamna Cucurbitaceelor..." Pentru cei ce s-ar speria de ultimul vers, a­­mintim că genialul parodist, referindu-se la prozaicii bos­tani şi harbuji, avea in vedere opulenţa agrestă a ano­timpului, care n-are cum să întunece producţia de versuri melancolico-autumnale şi vag ftizice ale anumitor poeţi trimestriali. Dimpotrivă ... Noi, ieşenii, putem să ne lăudăm, am înţeles pe deplin savoarea şi forţa de inspiraţie sănătoasă a toam­nei şi sîntem de cîţiva ani gazde bune ale unui tot mai valoros festival de poezie, o manifestare artistică naţiona­lă d­in cetatea de baştină a liricii româneşti. E şi firesc, deoarece — cred pe deplin ceea ce spun — la Iaşi poezia a izvorît cristalină de sub turnurile cetăţilor de pe dealuri­­ unde urcăm cu inima înfiorată — sau din căsuţele Ţicău­­lui. Ea îşi croieşte drum limpede şi acum­­ din Copoul u­­niversitar pînă în castelele de oţel şi lumină ale demiurgi­lor din şesul industrial al modestului Bahlui. Aşteptăm deci festivalul de la începutul lui octombrie nu numai ca un moment al autografelor şi pelerinajelor, ci ca o suită de zile de întrecere între menestreli ce recunosc un singur senior : idealurile oamenilor acestui pămint. Desigur, am fi dorit să însoţim zilele poeziei şi cu o desfăşurare fără precedent a bogăţiilor agreste au­tumnale, dar primăvara ne-a fost potrivnică nouă, ca şi în­tregii ţări, îneeîndu-ne luncile, bombardînd cu grindină vii­le, încercîndu-ne cu maximă cruzime voinţa, toate rezervele sufleteşti. Că am învins pînă la urmă, e şi firesc. Insă, ca in orice lupte, au rămas cîmpuri pustiite. Cu toate acestea, ţi­nutul Iaşilor nu se prezintă decît cu fruntea sus la bilanţul gospodarilor ţării. Griul, cît a rămas, a fost mai bun decît în majoritatea celorlalte judeţe, porumbul se vesteşte la fel, iar viile - chiar dacă nu dau cît s-a plănuit - tot ne vor îngădui să cinstim o ulcică de parfum şi har în sănătatea tuturor oaspeţilor. Şi cînd brumele argintează din nou bătrînii arbori pe sub care au trecut, gîndind la viitorime, Costin şi Emi­­nescu, noi cătăm să încheiem cum trebuie ultimul an al de­ceniului al şaptelea, pregătindu-ne pentru ca în următorii cinci totul să fie mai bine, fiindcă merităm, cu prisosinţă, , toamne îmbelşugate şi cîntece fermecate. Mihai DUMITRIU :

Next