Flacăra Iaşului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7476-7502)
1970-10-18 / nr. 7491
FLACAMA asului flMWA 2' . „Petele negre“ ale undelor hertziene Trăim in epoca în care oamenii au reuşit să stabilească legături radio la distanţe foarte mari, chiar cosmice, într-o bandă foarte largă de frecvenţe, însă această performanţă este valabilă numai în cazul propagării undelor electromagnetice prin atmosferă, datorită atenuării reduse atunci cînd ele „călătoresc" prin aer. Dacă într-o serie de ramuri ştiinţifice omul poate cunoaşte bine ce se întîmplă in atmosferă la sute de kilometri sau in cosmosul apropiat, nu acelaşi lucru se poate spune însă despre „adîncurile" altor medii apropiate lui: pâmîntul şi apa. Omul a ajuns pe Lună la peste 350.000 km. depărtare, dar n-a pus încă piciorul în pămint sau sub apă nici măcar la 10 km. adîncime. „Lumea abisală“ atît cea terestră cît şi cea subacvatică îşi dezvăluie greu secretele. O situaţie similară are loc şi in cazul propagării undelor electromagnetice prin aceste medii. Astăzi atenţia specialiştilor se îndreaptă tot mai mult spre comunicaţiile prin scoarţa terestră sau prin apă. înfăptuirea unor asemenea legături radio prezintă interes nu numai pentru radiocomunicaţii. In acest sens se ridică problema stabilirii unor legături sigure între suprafaţă şi exploatările din mine, între suprafaţă şi speologi sau utilizarea undelor hertziene în studiul scoarţei terestre la determinarea unor zăcăminte de petrol, cupru etc., cu alte cuvinte la prospecţiuni de adîncime. Neajunsul unor comunicaţii în asemenea medii constă în absorbţia puternică a undelor radio. La puteri şi frecvenţe pentru care în aer se stabilesc comunicaţii la sute de kilometri depărtare, un pămint rezultă legături pe numai cîţiva zeci de metri. Primul pas spre rezolvarea acestei probleme constă în scăderea frecvenţei, deoarece la frecvenţe mari pămîntul se comportă ca un conductor în care unda electromagnetică pătrunde numai într-un strat mic la suprafaţa sa. Insă scăderea frecvenţei atrage după sine lungimi de undă mari (lungi şi foarte lungi) de ordinul zecilor de kilometri şi pentru a se obţine legături sigure la distanţe mari sunt necesare şi puteri de emisie mari. Al doilea pas îl constituie realizarea unei adaptări între antenă şi pămint spre a se putea radia o energie electromagnetică importantă, deoarece cea mai mare parte a undei se reflectă la suprafaţa aer-pămînt, ca urmare a discontinuităţii de proprietăţi electrice a celor două medii. In ultima vreme studiile au arătat că în unele cazuri se pot obţine, paradoxal, legături radio la distanţe apreciabile, de ordinul sutelor de kilometri, cu puteri modeste la emisie. Explicaţia rezultă în faptul că în structura scoarţei terestre se întilnesc cîteodată straturi paralele, la distanţe mari unul de altul de ordinul zecilor de kilometri, cu bune proprietăţi reflectorizante. Astfel se formează un canal,, un ghid de undă, prin care unda electromagnetică se poate propaga la distanţe mari datorită relecţiilor succesive de pereţii formaţi de cele două straturi paralele. Propagarea undelor radio prin pămint poate conduce la un ... radar prospector, ţintele fiind de data aceasta nu in aer, ci în sol şi constînd din minerale utile ca cefe metalifere sau chiar petrol. Numai că datorită neomogenităţii straturilor, care produc reflexii şi ecouri multiple, acest radar are sarcini mult mai dificile decit cel atmosferic. In mediul acvatic propagarea undelor radio este puternic atenuată, aviind din acest punct de vedere o situaţie aproape similară cu propagarea prin pămint. Experienţele recente realizate în Franţa cu antene scufundate în apă au arătat că la puteri de ordinul a unui kilowatt se pot realiza comunicaţii pînă la 100 m. Iar în aer numai cu zece waţi se poate obţine o „bătaie“ de mii de kilometri. De aceea în detectarea bancurilor de peşti, a reliefului submarin, sau a epavelor, nu se poate utiliza radarul electromagnetic, ci unul bazat pe unde sonore, mai precis ultrasonore, deoarece absorbţia acestora în apa mărilor este mică. Problema cea mai dificilă o ridică submarinele, atunci cînd se află în imersiune sub un strat de cîţiva metri de apă, iar baza se găseşte la 10.009 km. distanţă. Dificultatea constă nu în cei 10.000 km, ci în cei cîţiva metri de apă, deoarece atenuarea introdusă de ei este mult mai mare decit atenuarea undei care se propagă la suprafaţa apei. Din aceasta cauză legătura între submarinele aflate în imersiurte sau între ele şi navele de suprafaţă se bazează exclusiv pe utilizarea ultrasunetelor. Faptul că oamenii au pornit la asaltul Imperiului subacvatic, avindu-l în fruntea lor pe temerarul Cousteau, ridică şi problema unor legături stabile la distanțe subacvatice apreciabile. Vor fi undele hertziene capabile de aceasta? Răspunsul este deocamdată negativ. Din cercetările efectuate în ultimul timp în apa oceanelor, s-a constatat că întîlnim şi aici un canal, asemănător ghidului de undă din pămint, care facilitează transmiterea, de data aceasta, a undelor sonore, chiar slabe, la sute şi mii de kilometri depărtare. Astfel de exemplu, explozia unei bombe de 200 g, poate fi auzită la 1.500 km. distanţă, iar o incărcătură de un kilogram ajunge la 18.000 km. Canalul sonor, descoperit de oceanologi, se găseşte la o adîncime situată între 500 şi 1.200 m. In largul Pacificului prin acest canal pot comunica la distanţe de mii de kilometri vasele şi submarinele. In cazul unor accidente ale navelor sau hidroavioanelor, canalul sonor vine în ajutorul naufragiaţilor. Deoarece staţiile radio se pot defecta, S.O.S. îl constituie mici bombe de 1 (k g„ aflate la bordul lor şi astfel fabricate ca să explodeze la adîncimea canalului sonor. Staţiile d® pe uscat au hidrofoane instalate în mare la 700 m. adîncime. Ele prind cel mai slab sunet, ear® este amplificat de dispozitive electronica şi înregistrat. Cunoscînd viteza sunetului se poate afla cu precizie locul naufragiului, pentru a se trimite acolo o navă de ajutor. Astăzi undele hertziene nu sunt capabile să realizeze comunicaţii sigure spre şi din adîncul scoarţei, spre şi din abisurile oceanelor. Comunicaţiile prin undele gravitaţionale şi prin cele suprasenzoriale par a fi capabile de a realiza asemenea performanţe la distanţe colosale, însă stadiul lor incipient de cunoaştere nu poate da încă o certitudine. Asist. univ. Traian VIDRAŞCU ŞTIINŢA PENTRU TOŢI Anecdote MEDICUL: Vreau să vă scriu rețeta, dar nu știu unde mi-ani pus stiloul. Pacientul: Uitați-l. Mi l-ați pus sub braț, doctore. — TĂTICULE, știi că lumina se răspîndește cu o viteză de 300.000 km pe secundă ?— Vezi, băiete, ce minuni face tehnica ? — CUM ați petrecut la Glasgow? — Excelent ! De două ori rudele mi-au invitat la masă. O dată mătuşa Ana m-a poftit să cinez la unchiul John și a doua oară unchiul John m-a poftit să cinez la mătuşa Ana. O FEMEIE intră emoționată în casă și îi comunică soțului : — Inchipuie-ți, Petre, din cele trei lozuri pe care le-am cumpărat, unul a cîştigat 10.000 coroane. La care soţul, încruntat, răspunde : — Vezi ce risipitoare eşti ? Ce nevoie mai aveai de celelalte două? INTORCINDU-SE acasă, soţul găseşte uşa încuiata. După încercări zadarnice de a deschide uşa se caţără pe acoperiş reuşind să pătrundă în casă printr-o fereastră de la etajul întîi. Pe masa din sufragerie găseşte următorul bilet: „Am treabă la mama. Găseşti cheia sub preşul de la intrare". MEDICUL: Mi-aţi ascultat sfatul să dormiţi cu fereastra deschisă ? Pacientul: Da, doctore. Medicul : Şi v-a dispărut guturaiul care vă supăra ? Pacientul: Nu. Mi-a dispărut numai costumul și ceasul. JOCURI nocturna ORIZONTAL: 1. Licuricii bolţii nocturne — începe înserarea! 2. Opus Întunericului ! 3. Poveşti cu duhurile nopţii ! 4. A scris „Negura" ; 5. Pupila noaptea (mase.) —Crîmpei de lumină ! 6. CU noaptea-n cap ; 7. A face, cinste... miezul nopţii; 8. Făcut... lună; 9. întunecaţi la margine ! -- La începutul nopţii trecute. VERTICAL: 1. Povestire de Turgheniev — Impune ţinuta de seară; 2. Scuter!... — ... şi iar scuter; 3. Cometele, pe întinsul cerului (fig.) 4. A...după pariţia aştrilor; 5. Scoasă din întuneric; 0. Ca noaptea — Apar în vis ! 7. Popas în... calea laptelui — Nume masculin !1. Nani, în fine! — Scoate scîntei din cremene (pop.); 9. Stele — Cîntec de leagăn,Viorel VILCEANU Rîpa Galbenă. Foto: OV. SPIRTU, coresp. Cîte ceva despre flori Persanii, asirienii, grecii şi romanii din antichitate venerau florile, avînd chiar un cult pentru ele, aducîndu-le ca ofrandă numeroşilor zei. Floarea de lotus, leagănul zeului Brahma, se bucura la indienii din antichitate de o cinste deosebită. Potrivit învăţăturii yoga, cel mai important centru de energie al omului, capul, este şi astăzi reprezentat de o floare cu 1.000 de petale. Puterea stăpinitorilor asirieni era simbolizată de un crin. Şi, pînă astăzi, elementul principal în stemele multor ţări este o floare : o crizantemă cu 16 petale este stema familiei imperiale japoneze, mărăcinele se găseşte pe stema Scoţiei, iar trifoiul pe aceea a Irlandei. In viaţa oamenilor din diferite ţări şi epoci, însemnătatea şi valoarea florilor s-a schimbat continuu. Astfel, de pildă, în China antică un fir de bujor echivala cu 2.50 g de aur, iar în Olanda secolului al XVII-Iea, un bulb de lalea costa o adevărată avere. In timp ce, în Grecia, trandafirul alb este floarea Afroditei - zeiţa frumuseţii şi dragostei - la Roma eroii erau încununaţi cu o diademă de trandafiri. Mai tirziu, trandafirul a devenit simbolul tainelor, iar în secolul nostru trandafirul roșu simbolizează dragoste. — Şi totuşi... îmi era dor de Iaşi. Desen de CONST. PALADUȚĂ mini-dicţionar de rime Pentru a veni în ajutoruil cititorilor noştri amatori de încercări poetice sau de alte încercări, prezentăm fragmente dintr-un dicţionar de rime, cu unele explicaţii şi indicaţii de folosire. BĂRBAT—FIAT — explicaţia prezenţei femeilor la volan ... „Cine conduce bărbatul, trebuie să conducă şi Fiatul I“. ŞTAMPILA—PILA — dacă n-o ai pe prima mai poţi spera s-o obţii pe a doua. Invert, e mai greu I PĂCURARI—GOSPODARI — rimă falsă, dacă e vorba de cei care se ocupă de reparare, canalizare şi asfaltare ! VACANŢA—RESTANŢA—unii. Întorşi din... prima, îţi găsesc lucrările Intr-a... doua! VlNZĂTOR—SĂRITOR—rimă foarte, foarte rarăl ŞEF—CHEF — dacă şeful are chef, e bine ; dacă nu, 11 invii şi i-1 oferi tu ! VERIGHETA—SCENETA — bărbaţi, nu trataţi cu uşurinţă problema! Şlifi foarte bine că dacă v-o scoateţi pe prima, iese o a doua, mamă-mamă I AUTOBUZ — CUCUBUZ — adică uneori, clnd aştepţi autobuzul, li vine mai degrabă s-o iei... prin păpuşoi I MELODIE—ASTENIE — aluzie Ia unele formaţii „moderne" de chitare cu... păi I SUMA PRIMA — ci-ai semănat, aia culegi! SOARTA—CONSOARTA — aceeaşi deosebire Co Intre doleanţă şi... condoleantă I Nelu MARIAN Turnul Intrarea în Incinta cunoscutei mănăstiri Golia se face pe sub un turn masiv, înalt de circa 30 m., construit din blocuri de piatră. Se știe că actuala mănăstire a Goliei a fost terminată în anul 1660 de către Ștefăniţă Lupu, fiul domnitorului Vasile Lupu. Turnul Goliei, construit probabil de Movileşti, a suferit In decursul veacurilor o serie de transformări, fiind chiar amenințat cu demolarea. Astfel, In anul 1855 Meletie, egumenul de atunci al mănăstirii, l-a Inălat cu circa 20 m„ din care cauză Primăria l-a folosit ca turn de observaţie pentru depistarea imediată a Incendiilor. Din cauza cutremurelor de pămint, partea adaosă tumulul In 1855 arela suma de 87.468 lei, iar al doilea la 23.434 lei. Sub pretextul lipsei de fonduri şi neţinlnd seama de valoarea istorică şi arhitectonică a monumentului, In octombrie 1888 Ministerul Instrucţiei Publice a dat ordin arhitectului N. Gabrielescu să înceapă demolarea nunului. La protestele vehemente ale opiniei publice şi intelectualităţii Iaşului, lucrările de demolare s-au oprit la partea veche a turnului şi In acelaşi timp s-au dat dispoziţii să se înceapă restaurarea părţii vechi, lucrările au fost insă curînd oprite. Peste şapte ani, deci în 1895, Primăria oraşului Iaşi cerea insistent ministerului să continue lucrările de restaurare de la turnul MONUMENTELE IAŞULUI nunţa, In jurul anului 1880, să se prăbuşească. La 17 martie 1883 arhitectul oraşului Iaşi cerea Primăriei să ia urgente măsuri de restiurare a turnului deoarece avea fisuri adinei de la vlri pînă la bază, că 11 cădea tencuiala şi părţi din cornişă. Incepind din anul 1883 şi plnă In 1887 s-a purtat o numeroasă corespondenţă Intre Primărie şi Ministerele de Instrucţie Publică, de Interne şi al Armatei, In care se propunea, aproba sau respingea fie restaurarea, fie demolarea turnului, din care, după cum se consemna Intr-un raport al serviciului tehnic al oraşului Iaşi. Începuseră să cadă „pietre voluminoase", ameninţind viaţa a sute de locuitori şi trecători. Înainte de a se lua o holăăare definitivă cu privire la restaurarea sau demolarea turnului, arhitectul N. Gabrielescu, care lucra împreună cu Liacrute du Nouy la restaurarea bisericii Trei Ierarhi, a primit sarcina să se pronunţe, după o cercetare atentă. Părerea lui a fost că turnul Goliei nu mai putea fi restaurat şi ca atare propunea să fie dărimat de urgenţă, pentru a se evita o „catastrofă". Pe baza acestui raport, locţiitorul primarului a trimis Ministerului de Instrucţie Publică următoarea telegramă : „Turnul Golia ameninţă căderea. Declin orice răspundere. Rog luaţi măsuri urgente". Dar, de-abia în mai 1888 ministerul cerea să i se comunice valoarea devizului de restaurare, ca şi al celui de demolare. Primul se ridica Goliei, sau să aprobe dărlmarea pe strasele ei, fiindcă ajunsese o adevărată ruină. Ministerul a răspuns că va lua o măsură definitivă după ce va primi rapoartele unor Specialiști. Dar, de-abia in 1897 se comunica Primăriei avizul de demolare dat de Consiliul de Miniştri. A urmat un nou val de proteste din partea ieşenilor, din care cauză s-a anulat dispoziţia de demolare şi chiar s-au alocat fonduri pentru continuarea lucrărilor de restaurare, care s-au început in 1898 şi s-au terminat in mai 1900. S-a restaurat numai construcţia veche, căreia i s-au adăugat arcadele de la partea superioară. Astăzi, vechiul turn al Go- Hei, restaurat, inait de circa 30 m, ni se prezintă ca un edificiu cu patru caturi, de formă prismatică, la colţuri cu contraforţii caracteristici stilului moldovenesc. Deasupra are o terasă de pe care avem o perspectivă de ansamblu a întregului oraş. In partea de apus turnul are alipită o scară euicoidala, reconstruită cu ocazia restaurării. Pereţii turnului au ferestre mici, de formă dreptunghiulară, cu chenare în piatră, de protilatură gotică. Bolta de intrare are nervuri de piatră decorate cu rozele. Din cele expuse se poate constata că, datorită dragostei manifestate de ieșeni pentru monumentele lor, s-a salvat de la distrugere unul din cele mai vechi şi preţioase monumente de artă feudală din Moldova, admirat astăzi de toţi vizitatorii. Prof. N. GRIGORAȘ \ - § Ştiaţi că... SE POT prepara mincăruri Ş din flori ? De pildă, budin- Ş ca de trandafiri se prepară ^ din petalele de trandafir S presate, la care se adaugă S creier de viţel, ouă, vin bun Ş şi diferite condimente. O ma § re delicateţe o reprezintă Ş petalele coapte de panse- ^ iuţe proaspete, servite cu Ş felii de lămîie, Ş IN CURSUL anului 1969 S pe globul pămîntesc au ÎS avut loc 16 erupţii vulcanice ^ ^ şi 19 cutremure, iar pe su- § I prafaţa Pămintului au căzut § 16 meteoriţi, dintre care Ş zece pe teritoriul S.U.A. ? In cinci cazuri s-au observat § depuneri de substanţe ce S făceau parte din componenţa meteoriţilor. IN MEDIE, femeile trăiesc § mai mult decit bărbaţii ? Ş ^ Media de virstă a bărbaţi lor americani este de 68,8 § ţ ani, iar a femeilor de 73,7 § 1 ani. In Suedia, bărbaţii trăi iesc în medie 71,6 ani, iar § § femeile, 75,7 ani ; în Nor- & S Ivegia, bărbaţii — 71,32 ani, iar femeile, 75,57 ani; in O- t; 5 landa, bărbaţii - 71,1 ani S 5 şi femeile - 75,9 ani. POLENIZIMD plantele, al- $ binele aduc un venit de § 20—30 de ori mai mare t § decit valoarea mierii şi cerii S 5 pe care le produc? Datorită ^ § acestui fapt, livada în care S S sint plasaţi stupii dă o re* Ş coltă cu cca. 40 la sută mai j; mare. EXISTA o legătură Intre § Egiptul antic şi America de § Sud ? Această ipoteză a fost & recent confirmată de arheo- logii din Chile, care au des- S coperit în ţara lor mumii ^ şi amulete preţioase, foarte § asemănătoare cu amuletele faraonilor egipteni. I JAPONIA Pentru a atrage turiștii în regiunea viticolă Katsunuma din prefectura Yamanashi, membre ale Caravanei pentru promovarea turismului îmbie trecătorii din gara Shinjuku din partea de jos din Tokio cu struguri din regiune. In gară tinerele execută dansuri populare acompaniate de ochestră de muzică populară. $ . In de 24 ore Radio laşi Programul de seară (16 octombrie): 17.00 Buletin de ştiri; 17.05 Estrada zilei, 17.30 Cintecul cere mi-e drag, 18.00 Magazin duminical; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Voci care au cucerit lumea: Zenaida Pally şi Nicolae Koszi* Lemen!, 19.30 Jurnel literari 20.00 Pe portativul undelor — melodie preferată, 20.45 La izvoarele muzicii, 21.00 Buletin de ştiri, 21.05 Melodii-club — revistă radiofonică de muzică uşoară. Programul de dimineaţă (19 09*ombrie), 6.00 Buletin de ştiri, 6.05 Matineu muzical, 6.30 Emitsiune pentru sate, 6.40 Cu cîntecul şi jocul pe plaiuri moldovene, 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 9.00 Deschiderea emisiunii — Matineu duminical pentru copii şi şcolari, 10.00 Viaţa satului, 11.30 Matineu simfonic. In program — Simfonia a II-a Scoţiană da Felix Mendelsohn Bartholdy, 12.00 De strajă patrieii 12.30 Fotbal Rapid — Universitatea Craiova , 14.15 Publicitate |1 muzicăi 14.30 Emisiune In limba maghiară, 16.00 Muzică de promenadă. Cintă fanfara Fabricii de conserve Tecuci, 16.15 Hipism . Marele premiu de curse cu obstacole de la Pardubice (Înregistrare) , 17.00 Avanpremieră la Campionatul montdial de gimnastică — Ljubljana 1970. Reportaj filmat: „Două zile la Bucureşti cu echipa Japoniei"i 17.30 Patinaj artistic : Concurs demonstrativ cu participarea unor medaliaţi ai ultimelor mari competiţii, 19.20 Film de desene animate , -Autostop" — o producţie e studiourilor poloneze, 19.30 Telejurnalul de seară, 20.00 Reportaj T.V., „întoarcerea bărbaţilor”, 20.29 Film artistic: -Intspectorul general”—comedie muzicală cu Danny Kaye — premieră pe ţară, 22.00 Interpreţi preferaţi de muzică populară, 22.30 Telejurnalul de noapte — Sport. Cinematografe VICTORIA, filajele 9, 11.10» 14.15» 16.30, 18.45» 21: „Patricia şi muzica*. REPUBLICA, la orele 9» 11.30» 15.30» 18» 20.30: „Intilnirea*. CINEMATOGRAFUL DE ARTA „COPOU", la orele 9» 11.15» 14.15» 10.30, 18.45, 21: „In arşiţa nopţii*. ARTA, la ora 9, program de filme pentru copii şi tineret, la orele: 11,15» 15, 17» 19, 21: .Ambuscada“, cinemascop. TATARASI, la ora 10, program de filme pentru copii şi tineret, la orele: 16» 18» 20: „Ultimul drum*. NICOLINA, la ora 10, program de filme pentru copii şi tineret» la orele 16» 18» 20 : „Cine va deschide uşa*, cinemascop. Teatrul Naţional La ora 15.00, în sala de spectacole a Teatrului Naţional, Teatrul Ciuleşti — Bucureşti va prezenta un spectacol cu piesa .Gea«* mandura*. Opera de stat La ora 10.00, Opera de stat prezintă un spectacol cu baletul: „Giselle". Sínt valabile biletele cu seria 1/B și abonamentele cu litera T. La ora 19.30, va avea loc Un spectacol cu opera „Don Carlos. Sínt valabile biletele cu seria 7^ Filarmonica de stat „Moldova" La ora 11.00, va avea loc ui concert simfonic. Dirijor: George Vintilă. Solistă: Cornelia Vasile — vioară (Laureată a concursului „George Enescu“). In program: D. Bughici — Balada concertantă pentru orchestră simfonică (primă audiţie pe ţară); Niccolo Paganini — Concert nr. 2 pentru vioară şi orchestră; A. Haciaturian — Simfonia a II-a. Sunt valabile biletele cu seria 4 şi abonamentele B. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20.00, Teatrul Ciuleşti - Bucureşti prezintă un spectacol cu piesa „Geamandura". Teatrul de păpuşi La ora 11.00, Teatrul de păpuşi prezintă un spectacol cu piesa: „Strop de rouă Brotăcelul*. Timpul probabil Vremea se menţine în general frumoasă şi rece. Cerul va fi variabil. Vintul va Sufla în general slab, la început din sectorul estic, apoi din sectorul sudestic. Temperatura aerului va fi uşor variabilă , minimele vor fi cuprinse între —3 şi +4 grade, iar maximele între 6 și 12 grade. Izolat, dimineața se va produce ceaţă slabă£