Flacăra Iaşului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7476-7502)

1970-10-18 / nr. 7491

FLACAMA­­ asului flMWA 2' . „Petele negre“ ale undelor hertziene Trăim in epoca în care oamenii au reuşit să stabilească­ legături radio la distanţe foar­te mari, chiar cosmi­ce, într-o bandă foarte largă de frecvenţe, în­să această performan­ţă este valabilă numai în cazul propagării un­delor electromagnetice prin atmosferă, dato­rită atenuării reduse atunci cînd ele „călă­toresc" prin aer. Dacă într-o serie de ramuri ştiinţifice omul poate cunoaşte bine ce se întîmplă in at­mosferă la sute de ki­lometri sau in cosmo­sul apropiat, nu ace­laşi lucru se poate spu­ne însă despre „adîn­­curile" altor medii a­­propiate lui: pâmîntul şi apa. Omul a ajuns pe Lună la peste 350.000 km. depărtare, dar n-a pus încă pi­ciorul în pămint sau sub apă nici măcar la 10 km. adîncime. „Lumea abisală“ atît cea te­restră cît şi cea sub­acvatică îşi dezvăluie greu secretele. O si­tuaţie similară are loc şi in cazul propagării undelor electromagne­tice prin aceste medii. Astăzi atenţia specia­liştilor se îndreaptă tot mai mult spre comuni­caţiile prin scoarţa te­restră sau prin apă. înfăptuirea unor ase­­menea legături radio prezintă interes nu nu­mai pentru radioco­­municaţii. In acest sens se ridică problema sta­bilirii unor legături si­gure între suprafaţă şi exploatările din mine, între suprafaţă şi spe­­ologi sau utilizarea un­delor hertziene în stu­diul scoarţei terestre la determinarea unor ză­căminte de petrol, cu­pru etc., cu alte cu­vinte la prospecţiuni de adîncime. Neajunsul unor co­municaţii în asemenea medii constă în ab­sorbţia puternică a un­delor radio. La puteri şi frecvenţe pentru ca­re în aer se stabilesc comunicaţii la sute de kilometri depărtare, un pămint rezultă legă­turi pe numai cîţiva zeci de metri. Primul pas spre re­zolvarea acestei pro­bleme constă în scă­derea frecvenţei, de­oarece la frecvenţe mari pămîntul se com­portă ca un conduc­tor în care unda elec­tromagnetică pătrun­de numai într-un strat mic la suprafaţa sa. Insă scăderea frec­venţei atrage după si­ne lungimi de undă mari (lungi şi foarte lungi) de ordinul ze­cilor de kilometri şi pentru a se obţine le­gături sigure la dis­tanţe mari sunt nece­sare şi puteri de emi­sie mari. Al doilea pas îl con­stituie realizarea unei adaptări între antenă şi pămint spre a se putea radia o energie electromagnetică im­portantă, deoarece cea mai mare parte a un­dei se reflectă la su­prafaţa aer-pămînt, ca urmare a discontinuită­ţii de proprietăţi elec­trice a celor două me­dii. In ultima vreme stu­diile au arătat că în unele cazuri se pot obţine, paradoxal, le­gături radio la distan­ţe apreciabile, de or­dinul sutelor de kilo­metri, cu puteri mo­deste la emisie. Ex­plicaţia rezultă în fap­tul că în structura scoarţei terestre se întilnesc cîteodată stra­turi paralele, la distan­ţe mari unul de altul de ordinul zecilor de kilometri, cu bune pro­prietăţi reflectorizante. Astfel se formează un canal,, un ghid de un­dă, prin care unda e­­lectromagnetică se poate propaga la dis­tanţe mari datorită re­­lecţiilor succesive de pereţii formaţi de cele două straturi paralele. Propagarea undelor radio prin pămint poa­te conduce la un ... radar prospector, ţin­tele fiind de data a­­ceasta nu in aer, ci în sol şi constînd din minerale utile ca cefe metalifere sau chiar petrol. Numai că da­torită ne­omogenităţii straturilor, care produc reflexii şi ecouri mul­tiple, acest radar are sarcini mult mai difi­cile decit cel atmosfe­ric. In mediul acvatic propagarea undelor ra­dio este puternic ate­nuată, aviind din acest punct de vedere o si­tuaţie aproape similară cu propagarea prin pămint. Experienţele recente realizate în Franţa cu antene scu­fundate în apă au a­­rătat că la puteri de ordinul a unui kilo­watt se pot realiza co­municaţii pînă la 100 m. Iar în aer numai cu zece waţi se poate ob­ţine o „bătaie“ de mii de kilometri. De aceea în detec­tarea bancurilor de peşti, a reliefului sub­marin, sau a epave­lor, nu se poate utili­za radarul electro­magnetic, ci unul ba­zat pe unde sonore, mai precis ultrasono­­re, deoarece absorb­ţia acestora în apa mărilor este mică. Pro­blema cea mai dificilă o ridică submarinele, atunci cînd se află în imersiune sub un strat de cîţiva metri de a­­pă, iar baza se găseş­te la 10.009 km. dis­tanţă. Dificultatea con­stă nu în cei 10.000 km, ci în cei cîţiva me­tri de apă, deoarece atenuarea introdusă de ei este mult mai mare decit atenuarea undei care se propagă la suprafaţa apei. Din a­­ceasta cauză legătura între submarinele afla­te în imersiurte sau în­tre ele şi navele de suprafaţă se bazează exclusiv pe utilizarea ultrasunetelor. Faptul că oamenii au pornit la asaltul Imperiului subacvatic, avindu-l în fruntea lor pe temerarul Cousteau, ridică şi problema u­nor legături stabile la distanțe subacvatice apreciabile. Vor fi un­dele hertziene capabi­le de aceasta? Răs­punsul este deocamda­tă negativ. Din cerce­tările efectuate în ul­timul timp în apa o­­ceanelor, s-a consta­tat că întîlnim şi aici un canal, asemănător ghidului de undă din pămint, care facilitea­ză transmiterea, de da­ta aceasta, a undelor sonore, chiar slabe, la sute şi mii de kilome­tri depărtare. Astfel de exemplu, explozia u­­nei bombe de 200 g, poate fi auzită la 1.500 km. distanţă, iar o incărcătură de un kilo­gram ajunge la 18.000 km. Canalul sonor, des­coperit de oceanologi, se găseşte la o adîn­cime situată între 500 şi 1.200 m. In largul Pacificului prin acest canal pot comunica la distanţe de mii de ki­lometri vasele şi sub­marinele. In cazul u­­nor accidente ale na­velor sau hidroavioa­­nelor, canalul sonor vine în ajutorul nau­fragiaţilor. Deoarece staţiile radio se pot de­fecta, S.O.S. îl consti­tuie mici bombe de 1 (k g„ aflate la bordul lor şi astfel fabricate ca să explodeze la a­­dîncimea canalului so­nor. Staţiile d® pe us­cat au hidrofoane in­­stalate în mare la 700 m. adîncime. Ele prind cel mai slab sunet, ear® este amplificat de dispozitive electronica şi înregistrat. Cunos­­cînd viteza sunetului se poate afla cu precizie locul naufragiului, pen­tru a se trimite acolo o navă de ajutor. Astăzi undele hert­ziene nu sunt capabile să realizeze comunica­ţii sigure spre şi din adîncul scoarţei, spre şi din abisurile ocea­nelor. Comunicaţiile prin undele gravitaţio­nale şi prin cele su­prasenzoriale par a fi capabile de a realiza asemenea performanţe la distanţe colosale, însă stadiul lor inci­pient de cunoaştere nu poate da încă o certi­tudine. Asist. univ. Traian VIDRAŞCU ŞTIINŢA PENTRU TOŢI Anecdote MEDICUL: Vreau să vă scriu rețeta, dar nu știu unde m­i-ani pus stiloul. Pacientul: Uitați-l. Mi l-ați pus sub braț, doctore. — TĂTICULE, știi că lumina se răspîndește cu o vi­teză de 300.000 km pe secundă ?­­— Vezi, băiete, ce minuni face teh­nica ? — CUM ați pe­trecut la Glasgow? — Excelent ! De două ori rudele m­i-au invitat la ma­să. O dată mătuşa Ana m-a poftit să cinez la unchiul John și a doua oa­ră unchiul John m­-a poftit să cinez la mătuşa Ana. O FEMEIE intră emoționată în casă și îi comunică so­țului : — Inchipuie-ți, Petre, din cele trei lozuri pe care le-am­ cumpărat, unul a cîştigat 10.000 co­roane. La care soţul, în­cruntat, răspunde : — Vezi ce risipi­toare eşti ? Ce ne­voie mai aveai de celelalte două? INTORCINDU-SE acasă, soţul găseşte uşa încuiata. După încercări zadarnice de a deschide uşa se caţără pe acope­riş reuşind să pă­trundă în casă prin­­tr-o fereastră de la etajul întîi. Pe ma­sa din sufragerie găseşte următorul bilet: „Am treabă la mama. Găseşti cheia sub preşul de la intrare". MEDICUL: Mi-aţi ascultat sfatul să dormiţi cu fereas­tra deschisă ? Pacientul: Da, doctore. Medicul : Şi v-a dispărut guturaiul care vă supăra ? Pacientul: Nu. Mi-a dispărut nu­mai costumul și ceasul. JOCURI nocturna ORIZONTAL: 1. Licuricii bolţii nocturne — înce­pe înserarea! 2. Opus Întunericu­lui ! 3. Poveşti cu duhurile nopţii ! 4. A scris „Negu­ra" ; 5. Pupila noaptea (mase.) —­­Crîmpei de lumi­nă ! 6. CU noap­­tea-n cap ; 7. A face, cinste... miezul nopţii; 8. Făcut... lună; 9. întunecaţi la margine ! -- La începutul nopţii trecute. VERTICAL: 1. Povestire de Turgheniev — Impune ţinuta de seară; 2. Scuter!... — ... şi iar scuter; 3. Cometele, pe întinsul cerului (fig.) 4. A­...după pariţia aştrilor; 5. Scoasă din întuneric; 0. Ca noaptea — Apar în vis !­­ 7. Popas în... calea laptelui — Nume mas­culin !­­1. Nani, în fine! — Scoate scîntei din cremene (pop.); 9. Stele — Cîntec de leagăn,­­Viorel VILCEANU Rîpa Galbenă. Foto: OV. SPIRTU, coresp. Cîte ceva despre flori Persanii, asirienii, grecii şi romanii din antichitate ve­nerau florile, avînd chiar un cult pentru ele, aducîndu-le ca ofrandă numeroşilor zei. Floarea de lotus, leagă­nul zeului Brahma, se bucura la indienii din anti­chitate de o cinste deosebi­tă. Potrivit învăţăturii yoga, cel mai important centru de energie al omului, capul, este şi astăzi reprezentat de o floare cu 1.000 de petale. Puterea stăpinitorilor asi­­rieni era simbolizată de un crin. Şi, pînă astăzi, elemen­tul principal în stemele multor ţări este o floare : o crizantemă cu 16 petale es­te stema familiei imperiale japoneze, mărăcinele se gă­seşte pe stema Scoţiei, iar trifoiul pe aceea a Irlandei. In viaţa oamenilor din di­ferite ţări şi epoci, însem­nătatea şi valoarea florilor s-a schimbat continuu. Ast­fel, de pildă, în China an­tică un fir de bujor echivala cu 2.50 g de aur, iar în O­­landa secolului al XVII-Iea, un bulb de lalea costa o adevărată avere. In timp ce, în Grecia, trandafirul alb este floarea Afroditei - zeiţa frumuseţii şi dragostei - la Roma eroii erau încununaţi cu o diademă de trandafiri. Mai tirziu, trandafirul a de­venit simbolul tainelor, iar în secolul nostru trandafirul roșu simbolizează dragoste. — Şi totuşi... îmi era dor de Iaşi. Desen de CONST. PALADUȚĂ mini-dicţionar de rime Pentru a veni în ajutoruil cititorilor noştri amatori de încercări poetice sau de alte încercări, prezentăm frag­mente dintr-un dicţionar de rime, cu unele explicaţii şi indicaţii de folosire. BĂRBAT—FIAT — explicaţia prezenţei femeilor la vo­lan ... „Cine conduce bărbatul, trebuie să con­ducă şi Fiatul I“. ŞTAMPILA—PILA — dacă n-o ai pe prima mai poţi spera s-o obţii pe a doua. Invert, e mai greu I PĂCURARI—GOSPODARI — rimă falsă, dacă e vorba de cei care se ocupă de reparare, canalizare şi asfaltare ! VACANŢA—RESTANŢA—unii. Întorşi din... prima, îţi gă­sesc lucrările Intr-a... doua! VlNZĂTOR—SĂRITOR—rimă foarte, foarte rarăl ŞEF—CHEF — dacă şeful are chef, e bine ; dacă nu, 11 invii şi i-1 oferi tu ! VERIGHETA—SCENETA — bărbaţi, nu trataţi cu uşu­rinţă problema! Şlifi foarte bine că dacă v-o scoateţi pe prima, iese o a doua, mamă-mamă I AUTOBUZ — CUCUBUZ — adică uneori, clnd aştepţi autobuzul, l­i vine mai degrabă s-o iei... prin păpuşoi I MELODIE—ASTENIE — aluzie Ia unele formaţii „mo­derne" de chitare cu... păi I SUMA PRIMA — ci-ai semănat, aia culegi! SOARTA—CONSOARTA — aceeaşi deosebire Co Intre doleanţă şi... condoleantă I Nelu MARIAN Turnul Intrarea în Incinta cunoscu­tei mănăstiri Golia se face pe sub un turn masiv, înalt de circa 30 m., construit din blocuri de piatră. Se știe că actuala mănăstire a Goliei a fost terminată în anul 1660 de către Ștefăniţă Lupu, fiul domnitorului Vasile Lupu. Turnul Goliei, construit pro­babil de Movileşti, a suferit In decursul veacurilor o serie de transformări, fiind chiar amenințat cu demolarea. Ast­­fel, In anul 1855 Meletie, egu­menul de atunci al mănăsti­rii, l-a Inălat cu circa 20 m„ din care cauză Primăria l-a folosit ca turn de observaţie pentru depistarea imediată a Incendiilor. Din cauza cutre­murelor de pămint, partea a­­daosă tumulul In 1855 are­la suma de 87.468 lei, iar al doilea la 23.434 lei. Sub pretextul lipsei de fonduri şi neţinlnd seama de valoarea istorică şi arhitec­tonică a monumentului, In octombrie 1888 Ministerul Instrucţiei Publice a dat ordin arhitectului N. Gabrielescu să înceapă demolarea nunului. La protestele vehemente ale opiniei publice şi intelectua­lităţii Iaşului, lucrările de demolare s-au oprit la partea veche a turnului şi In acelaşi timp s-au dat dispoziţii să se înceapă restaurarea părţii vechi, lucrările au fost insă curînd oprite. Peste şapte ani, deci în 1895, Primăria oraşu­lui Iaşi cerea insistent minis­terului să continue lucrările de restaurare de la turnul MONUMENTELE IAŞULUI nunţa, In jurul anului 1880, să se prăbuşească. La 17 martie 1883 arhitectul oraşului Iaşi cerea Primăriei să ia urgente măsuri de rest­iurare a turnu­lui deoarece avea fisuri a­­dinei de la vlri pînă la bază, că 11 cădea tencuiala şi părţi din cornişă. Incepind din anul 1883 şi plnă In 1887 s-a purtat o nu­meroasă corespondenţă Intre Primărie şi Ministerele de Instrucţie Publică, de Interne şi al Armatei, In care se propunea, aproba sau res­pingea fie restaurarea, fie de­molarea turnului, din care, după cum se consemna Intr-un raport al serviciului tehnic al oraşului Iaşi. Începuseră să cadă „pietre voluminoase", a­­meninţind viaţa a sute de locuitori şi trecători. Înainte de a se lua o holă­­ăare definitivă cu privire la restaurarea sau demolarea turnului, arhitectul N. Gabri­­elescu, care lucra împreună cu Liacrute du Nouy la resta­urarea bisericii Trei Ierarhi, a primit sarcina să se pro­nunţe, după o cercetare aten­tă. Părerea lui a fost că tur­nul Goliei nu mai putea fi restaurat şi ca atare propu­nea să fie dărimat de urgen­ţă, pentru a se evita o „ca­tastrofă". Pe baza acestui ra­port, locţiitorul primarului a trimis Ministerului de Instruc­ţie Publică următoarea tele­gramă : „Turnul Golia ame­ninţă căderea. Declin orice răspundere. Rog luaţi măsuri urgente". Dar, de-abia în mai 1888 ministerul cerea să i se comunice valoarea devizului de restaurare, ca şi al celui de demolare. Primul se ridica Goliei, sau să aprobe dărlma­­rea pe strasele ei, fiindcă a­­junsese o adevărată ruină. Ministerul a răspuns că va lua o măsură definitivă după ce va primi rapoartele unor Spe­cialiști. Dar, de-abia in 1897 se comunica Primăriei avizul de demolare dat de Consiliul de Miniştri. A urmat un nou val de pro­teste din partea ieşenilor, din care cauză s-a anulat dispozi­ţia de demolare şi chiar s-au alocat fonduri pentru conti­nuarea lucrărilor de restaura­re, care s-au început in 1898 şi s-au terminat in mai 1900. S-a restaurat numai con­strucţia veche, căreia i s-au adăugat arcadele de la partea superioară. Astăzi, vechiul turn al Go- Hei, restaurat, inait de circa 30 m­, ni se prezintă ca un edificiu cu patru caturi, de formă prismatică, la colţuri cu contraforţii caracteristici stilului moldovenesc. Deasupra are o terasă de pe care avem o perspectivă de ansamblu a în­tregului oraş. In partea de apus turnul are alipită o scară eui­­coidala, reconstruită cu oca­zia restaurării. Pereţii turnu­lui au ferestre mici, de formă dreptunghiulară, cu chenare în piatră, de protilatură gotică. Bolta de intrare are nervuri de piatră decorate cu rozele. Din cele expuse se poate constata că, datorită dragostei manifestate de ieșeni pentru monumentele lor, s-a salvat de la distrugere unul din cele mai vechi şi preţioase monu­mente de artă feudală din Moldova, admirat astăzi de toţi vizitatorii. Prof. N. GRIGORAȘ \ - § Ştia­ţi că... SE POT prepara mincăruri Ş din flori ? De pildă, budin- Ş ca de trandafiri se prepară ^ din petalele de trandafir S presate, la care se adaugă S creier de viţel, ouă, vin bun Ş şi diferite condimente. O ma­ § re delicateţe o reprezintă Ş petalele coapte de panse- ^ iuţe proaspete, servite cu Ş felii de lămîie, Ş IN CURSUL anului 1969 S pe globul pămîntesc au ÎS avut loc 16 erupţii vulcanice ^ ^ şi 19 cutremure, iar pe su- § I prafaţa Pămintului au căzut § 16 meteoriţi, dintre care Ş zece pe teritoriul S.U.A. ? In­­ cinci cazuri s-au observat § depuneri de substanţe ce S făceau parte din componen­­ţ­­a meteoriţilor. IN MEDIE, femeile trăiesc § mai mult decit bărbaţii ? Ş ^ Media de virstă a bărbaţi­­­­ lor americani este de 68,8 § ţ ani, iar a femeilor de 73,7 § 1 ani. In Suedia, bărbaţii tră­­i iesc în medie 71,6 ani, iar § § femeile, 75,7 ani ; în Nor- & S I­vegia, bărbaţii — 71,32 ani,­­ iar femeile, 75,57 ani; in O- t; 5 landa, bărbaţii - 71,1 ani S 5 şi femeile - 75,9 ani. POLENIZIMD plantele, al- $ binele aduc un venit de § 20—30 de ori mai mare t § decit valoarea mierii şi cerii S 5 pe care le produc? Datorită ^ § acestui fapt, livada în care S S sint plasaţi stupii dă o re* Ş coltă cu cca. 40 la sută mai j; mare. EXISTA o legătură Intre § Egiptul antic şi America de § Sud ? Această ipoteză a fost & recent confirmată de arheo-­­ logii din Chile, care au des- S coperit în ţara lor mumii ^ şi amulete preţioase, foarte § asemănătoare cu amuletele­­ faraonilor egipteni. I JAPONIA Pentru a atrage tu­riștii în regiunea viti­colă Katsunuma din prefectura Yamanashi, membre ale Caravanei pentru promovarea tu­rismului îmbie trecă­torii din gara Shinjuku din partea de jos din Tokio cu struguri din regiune. In gară tine­rele execută dansuri populare acompaniate de ochestră de muzică populară. $ . In de 24 ore Radio laşi Programul de seară (16 octom­brie): 17.00 Buletin de ştiri; 17.05­ Estrada zilei, 17.30 Cintecul cere mi-e drag, 18.00 Magazin dumi­nical; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Voci care au cucerit lumea: Ze­­naida Pally şi Nicolae Koszi* Lemen!, 19.30 Jurnel literari 20.00 Pe portativul undelor — melo­die preferată, 20.45 La izvoarele muzicii, 21.00 Buletin de ştiri, 21.05 Melodii-club — revistă ra­diofonică de muzică uşoară. Programul de dimineaţă (19 09*­­ombrie), 6.00 Buletin de ştiri­­, 6.05 Matineu muzical, 6.30 Emit­siune pentru sate, 6.40 Cu cîn­­tecul şi jocul pe plaiuri moldo­vene, 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 9.00 Deschiderea emisiunii — Matineu duminical pentru copii şi şcolari, 10.00 Viaţa satului, 11.30 Matineu simfonic. In program —­ Simfonia a II-a Scoţiană da Fe­­lix Mendelsohn Bartholdy, 12.00 De strajă patrieii 12.30 Fotbal­­ Rapid — Universitatea Craiova , 14.15 Publicitate |1 muzicăi 14.30 Emisiune In limba maghiară, 16.00 Muzică de promenadă. Cintă fanfara Fabricii de conserve Te­cuci, 16.15 Hipism . Marele pre­miu de curse cu obstacole d­e la Pardubice (Înregistrare) , 17.00 A­­vanpremieră la Campionatul mont­dial de gimnastică — Ljubljana 1970. Reportaj filmat: „Două zile la Bucureşti cu echipa Japoniei"i 17.30 Patinaj artistic : Concurs demonstrativ cu participarea u­­nor medaliaţi ai ultimelor mari competiţii, 19.20 Film de desene animate , -Autostop" — o produc­ţie e studiourilor poloneze, 19.30 Telejurnalul de seară, 20.00 Re­portaj T.V., „întoarcerea bărba­­ţilor”, 20.29 Film artistic: -Int­spectorul general”—comedie muzi­cală cu Danny Kaye — premie­ră pe ţară, 22.00 Interpreţi pre­­feraţi de muzică populară, 22.30 Telejurnalul de noapte — Sport. Cinematografe VICTORIA, fil­ajele 9, 11.10» 14.15» 16.30, 18.45» 21: „Patricia şi muzica*. REPUBLICA, la ore­le 9» 11.30» 15.30» 18» 20.30: „In­­tilnirea*. CINEMATOGRAFUL DE ARTA „COPOU", la orele 9» 11.15» 14.15» 10.30, 18.45, 21: „In arşiţa nopţii*. ARTA, la ora 9, program de filme pentru copii şi tine­ret, la orele: 11,15» 15, 17» 19, 21: .Ambuscada“, cinemascop.­ TATARASI, la ora 10, program de filme pentru copii şi tineret, la orele: 16» 18» 20: „Ultimul drum*. NICOLINA, la ora 10, program de filme pentru copii şi tineret» la orele 16» 18» 20 : „Cine va deschide uşa*, cinema­scop. Teatrul Naţional La ora 15.00, în sala de spec­­tacole a Teatrului Naţional, Tea­trul Ciuleşti — Bucureşti va pre­zenta un spectacol cu piesa .Gea«* mandura*. Opera de stat La ora 10.00, Opera de stat prezintă un spectacol cu baletul: „Giselle". Sínt valabile biletele cu seria 1/B și abonamentele cu litera T. La ora 19.30, va avea loc Un spectacol cu opera „Don Carlos. Sínt valabile biletele cu seria 7^ Filarmonica de stat „Moldova" La ora 11.00, va avea loc ui concert simfonic. Dirijor: George Vintilă. Solistă: Cornelia Vasile — vioară (Laureată a concursu­lui „George Enescu“). In program: D. Bughici — Balada concertantă pentru orchestră simfonică (pri­mă audiţie pe ţară); Niccolo Paganini — Concert nr. 2 pentru vioară şi orchestră; A. Hacia­­turian — Simfonia a II-a. Sunt valabile biletele cu seria 4 şi abonamentele B. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20.00, Teatrul­ Ciuleşti - Bucureşti prezintă un spectacol cu piesa „Geamandura". Teatrul de păpuşi La ora 11.00, Teatrul de pă­puşi prezintă un spectacol cu piesa: „Strop de rouă Brotăce­­lul*. Timpul probabil Vremea se menţine în general frumoasă şi rece. Cerul va fi variabil. Vintul va Sufla în ge­neral slab, la început din sec­torul estic, apoi din sectorul sud­­estic. Temperatura aerului va fi uşor variabilă , minimele vor fi cuprinse între —3 şi +4 grade, iar maximele între 6 și 12 grade. Izolat, dimineața se va produce ceaţă slabă£

Next