Flacăra Iaşului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7476-7502)
1970-10-18 / nr. 7491
ANUL XXVII Nr. 7491 wniNicl 18 ocionBRK 1970 * PAOiNi 50 BANI Proletari din toate forile, unifi-va!iDori Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Manifestări consacrate aniversării unui sfert de veac de la Conferinţa Naţională a P. C. R. In cuprinsul judeţului nostru au loc numeroase manifestări consacrate împlinirii unui sfert de veac de la Conferinţa Naţională a P.C.R. din octombrie 1945. Astfel, Gabinetul judeţean de partid a organizat la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi simpozionul cu tema „Conferinţa Naţională a P.C.R. din octombrie 1945 şi importanţa sa pentru dezvoltarea procesului revoluţionar din ţara noastră". In cadrul acestui simpozion, conf. dr. Gonst. Secrieru, lector dr. Ion Căpreanu şi conf. dr. Vasile Şerb au ţinut expuneri în legătură cu importanţa sarcinilor stabilite de Conferinţa Naţională privind refacerea şi dezvoltarea economică a României, consolidarea regimului democrat-popular şi întărirea rolului conducător al partidului. Un simpozion cu aceeaşi temă a avut loc şi la casa armatei din Iaşi. In cursul zilei de astăzi au loc, de asemenea, expuneri şi alte manifestări consacrate acestui eveniment la numeroase case de cultură şi cămine culturale din cuprinsul judeţului, iar în următoarele zile la unele întreprinderi şi instituţii din municipiul Iaşi. wiiiimimmmmmHmmmmiimiiiiMUiiHHimimnHmH/Hgu/mmtirfmiwmntn/HifHHnuHHmmiiimiinitiniiiMfii/iiimimfm f Calitatea superioară a activităţii profesionale este răsplătită din plin Aplicarea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor în întreprinderea de transporturi auto Iaşi reliefează destul de pregnant că acesta reprezintă un instrument cu ajutorul căruia se aplică în mod consecvent principiul retribuţiei după cantitatea şi calitatea muncii, legînd organic veniturile fiecărui salariat de participarea sa la realizarea producţiei. Pornind de la aceste considerente şi făcînd o comparaţie privind îndeplinirea planului de transport pe întreprindere înainte şi după introducerea noului sistem de salarizare, se poate afirma că au fost obţinute substanţiale îmbunătăţiri care se oglindesc în mod concret în creşterea productivităţii muncii cu 12 la sută în primele trei trimestre din acest an, faţă de perioada corespunzătoare anului 1969. (Pe primele trei trimestre planul exprimat in tone km, conventionale a fost depăşit cu 6,1 la sută). Ca şi la celelalte ramuri ale economiei naţionale, aplicarea noului sistem de salarizare în unităţile întreprinderii de transporturi auto Iaşi a dus la creşterea substanţială a ponderii salariului tarifar în salariul total care, împreună cu diferenţierea salariilor pe trepte, în cadrul aceloraşi categorii tarifare, în raport cu calitatea lucrărilor efectuate, asigură o mai bună stabilitate a veniturilor şi ridicarea continuă a pregătirii profesionale. Astfel cîştigul mediu din acest an a sporit cu 18 la sută faţă de anul 1969 în NOUL SISTEM DE SALARIZARE ŞI MAJORAREA SALARIILOR condiţiile creşterii ponderii salariului tarifar la 91 la sută faţă de 75 la sută cit a fost anul trecut. Noul sistem de salarizare se bazează pe norme fundamentate ştiinţific, norme a căror îndeplinire asigură primirea salariului integral. Dacă analizăm situaţia normelor, constatăm că ele se îndeplinesc în medie în proporţie de 102,1 la sută — un procent de îndeplinire normal — dar dispersia existentă lasă să se vadă că mai avem greutăţi şi lipsuri în organizarea muncii, în ridicarea gradului de calificare şi întărirea disciplinei. îndeplinirea normelor variază între 69 la sută şi 130 la sută, cu aglomerare maximă între 95 la sută şi 105 la sută, limite între care se încadrează 75 la sută din numărul celor care lucrează în acord. Totuşi proporţia aceasta nu ne satisface şi de aceea vom lua măsuri în continuare pentru ca toţi muncitorii care lucrează in acord să-şi îndeplinească normele. Totodată acţionăm pentru extinderea muncii în acord, care asigură o mai justă corelare între cîştig şi producţia realizată. Rezultatele obţinute pînă la 1 octombrie a.c., în această direcţie sînt destul de favorabile, realizîndu-se o creştere a extinderii muncii în acord de 11,7 la sută în trimestrul al III-lea faţă de trimestrul I. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate de Autobaza Paşcani, unde, până la 1 octombrie a.c., s-a realizat extinderea muncii în acord la peste 92 la sută din şoferi. Cele mai slabe rezultate pe această linie au fost înregistrate la Autobaza nr. 2 Iaşi, dar Economist Mihai PINTILIE directorul întreprinderii de transporturi auto Iaşi (continuare In pag. a 3-a) De curînd, la Uzina de fibre sintetice din Iaşi a intrat in producţie secţia firm. In clişeu : o parte din instalaţia de prelucrare a firului textil. Foto caurian Iarăşi despre călătoria cu tramvaiele şi autobuzele ieşene După apariţia articolului intitulat „Dimineaţa cu autobuzul sau tramvaiul" în ziarul „Flacăra Iaşului” nr. 7440, redacţia noastră a primit numeroase scrisori prin care autorii lor ne-au semnalat alte şi alte neajunsuri ce continuă să se facă simţite în transportul în comun. „Două -trei zile după publicarea articolului consemna în scrisoarea adresată redacţiei corespondentul nostru Gheorghe Antoniu, din Iaşi. Şoseaua Naţională pe traseele 13 şi 29 am avut impresia că circulaţia autobuzelor s-a îmbunătăţit oarecum. Pe urmă a apărut din nou aglomera- I ţia datorită neregularităţii circulaţiei. Mai ales în autobuzele de pe traseul 13 dacă susţin că aglomeraţia este excesiv de mare este încă prea puţin spus. Şi nu numai în orele de dimineaţă, ci şi în tot restul zilei. Adeseori, mă-ntreb : oare salariaţii I.T.I. nu folosesc şi ei autobuzele şi tramvaiele cînd vin la întreprindere, sau la ieşirea din schimb cînd merg spre casă ? Şi dacă le folosesc, n-au nimic de spus despre lungile aşteptări in staţii, despre aglomeraţia adeseori avea de suportat şi despre celelalte necazuri atrase de proasta circulaţie, îndeosebi intîrzierile de la slujbă? Vă spun drept că mă miră faptul de ce factorii răspunzători de la I.T.I. nu sporesc numărul autobuzelor pe traseul 13, atît timp cit sînt alte trasee în care nici vorbă nu poate fi de aglomeraţie. Aceasta cu atit mai mult cu cit pe acest traseu nu se pune măcar problema nerentabilitaţii". Observaţiile corespondentului nostru ni se par cit se poate de juste, şi-l solicităm pe tov. Gheorghe Dimitriu, şeful serviciului organizării prestaţiilor de la I.T.I., să ia măsurile de rigoare. Din noianul scrisorilor primite, desprindem in continuare noi semnale cetăţeneşti care atestă desfăşurarea defectuoasă a transportului în comun şi pe alte trasee. Există in oraşul Iaşi un cartier care nu s-a prea bucurat de atenţia organizatorilor transportului de la I.T.I. şi anume, cartierul Sărărie. Cu prilejul modificării liniei de tramvai de pe str. 23 August, aceşti organizatori au schimbat mersul autobuzelor de pe traseele 14, 14 baraj şi 27, orientindu-le de la Universitatea „Al. I. Cuza“ spre str. Karl Marx, Piaţa Gh. Dimitrov, Piaţa Unirii etc. Pentru locuitorii cartierului Sărarie schimbarea aceasta a fost ca un fel de mană cerească, intrucît n-au mai fost nevoiţi să parcurgă distanţe lungi pe jos, sau să folosească vechiul tramvai numit (iertată să ne fie expresia pe care o redăm textual din scrisoare tărăboanţă. Dar, o dată cu terminarea lucrărilor din partea din vale a străzii 23 August, s-a revenit, chipurile, la „normal". Cu alte cuvinte, locuitorii din Sărarie au rămas cu acelaşi tramvai învechit care, de cele mai multe ori, se lasă prea mult aşteptat. Există vreo posibilitate de soluţionare a acestei anomalii? Există, şi subscriem la propunerea comunicată de grupul de cetăţeni în scrisoarea sosită zilele acestea la redacţie: „Traseul 27 să fie una din scrisorile sosite la redacţie dificat, astfel ca autobuzele să circule de la Universitate spre Grupul judeţean de pompieri din str. Karl Marx, şi de aici mai departe spre Piaţa Gh. Dimitrov, Teatrul Naţional, str. Ştefan cel Mare pînă-n Tataraşi. Iar autobuzele 14 şi 14 barat să circule ca şi pină acum pentru a deservi locuitorii de pe traseul respectiv*. Propunerea de mai sus merită atenţie. Un alt aspect nu mai puţin important. Autobuzele de pe traseul 10 asigură şi transportul unui însemnat număr de salariaţi ai Fabricii de confecţii. Datorită circulaţiei defectuoase a autobuzelor de pe acest traseu ne-a relatat, nu de mult, directorul acestei întreprinderi, ing. Mircea Andronic - nu e zi în care să nu vină cite 15-20 salariaţi cu cite cel puţin un sfert de oră intîrziere la program. Sunt şi salariaţi care preferă să se lipsească de autobuz, tot aşteptîndu-l, la încheierea schimbului de lucru, și să plece pe jos pină la pasarela Socola. Al. SEVERIN (continuare In pag. a 3-a) W Produse peste plan Colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din industria uşoară ieşeană au înregistrat şi la sfîrşitul celor nouă luni de activitate rezultate îmbucurătoare la principalii Indicatori. S-au obţinut astfel însemnate cantităţi de produse peste plan printre care 135.000 m.p. ţesături de mătase, 358.000 m.p. ţesături de bumbac, 182 tone fire bumbac, 183.000 de tricotaje de bumbac, peste 2,8 milioane lei confecţii şi altele. Om de ştiinţă ieşean, membru Intr-un organism internaţional Gobbet al Federaţiei Mondiale de Neurologie, cu sediul la Londra, a hotărât ca prof. dr. N. Oblu, şeful catedrei de neurologie şi neurochirurgie de la Institutul de medicină şi farmacie din Iaşi, să fie cooptat ca membru fondator al Grupului de cercetare în problemele de neurologie industrială, centru ce a luat flintă în acest an. Este încă o dovadă a recunoașterii valorii şcolii ieșene de neurologie pe plan international. U Opera Ieşeană Spectacole extraordinare Pe scena Operei de stat din Iaşî vor avea loc luni, 19 octombrie şi miercuri, 21 octombrie, ora 19.30, spectacolele „Gio-Cio-San* şi, respectiv „Traviata* dirijate de Danuta Kolod- Etejska. Turneul cunoscutei diri- toare de la Opera varşoviană se înscrie pe linia schimburilor culturale dintre ambele țări, urmînd ca într-un viitor apropiat unul din soliștii Teatrului nostru liric să se deplaseze în Polonia. St In pag. a 3-a SPORT wwwwwsw www In aceste zile prin viile cooperativei agricole din Cotnari Foto: G. PAUL ■ ■ ■ Luni, 19 octombrie 1970, în jurul orei 16,45 se va transmite în direct la posturile noastre de radio şi televiziune cuvîntarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. ■ ■ ■ ■ ■ ■ VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN CALIFORNIA La sistemul de irigaţii In continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele care-l însoţesc, a plecat vineri de la San Francisco spre oraşul Fresno din California. Distinşii oaspeţi români sunt însoţiţi de reprezentanţi ai întreprinderii pentru echipament destinat industriei alimentare şi irigaţiilor „Food Machinery Corporation“, ale cărei uzine se află în localitatea Fresno, Hubier Byrd, prim-vicepreşedinte al F.M.G., Jack Ratjens şi Elmer Anderson, vicepreşedinţi. Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreşedinta agenţiei pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră în delegaţia S.U.A. la O.N.U., fostă actriţă de film cunoscută şi în România. Avionul special pus la dispoziţia şefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o reţea de canale de irigaţii şi lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era în general aridă. Datorită irigaţiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantaţii de citrice, în special portocali, de viţă de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primeşte explicaţii amănunţite din partea proiectantului principal al sistemului de irigaţii şi de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno. In întîmpinarea preşedintelui Ceauşescu au venit primarul ad-interim al oraşului, Paul Wasemiller, şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. In semn de omagiu, primarul înmînează şefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetăţean de onoare al oraşului Fresno, precum şi cheia oraşului. Numeroşi ziarişti înregistrează aceste momente semnificative pentru stima şi consideraţia de care se bucură peste hotare ţara noastră, preşedintele Consiliului de Stat personal. Oaspeţii sunt invitaţi apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantaţiile de portocali irigate. Se dau explicaţii asupra sistemului de aducţiune, pompare şi distribuire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane şi apoi se reîntoarce prin canale la suprafaţă, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la barajul friant de pe rîul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea a 350.000 ha. Preşedintele Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemului de irigaţie folosit: debitul de apă distribuită anual pentru fiecare ha., eficienţa economică a sistemului în ansamblu etc. Specialiştii prezenţi dau răspunsurile solicitate. In încheierea vizitei la baraj, preşedintele Nicolae Ceauşescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeţii poposesc în localitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii După-amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi persoanele care-l însoţesc au vizitat Uzinele „Memorex" din Santa Clara (California), producătoare de echipamente pentru calculatoare electronice. Deasupra intrării principale se află scrisă, în limba română, urarea „Bine aţi venit la Memorex”. La sosire, oaspeţii au fost salutaţi de preşedintele companiei, Lawrence Spitters, care înainte de începerea vizitării unor secţii şi laboratoare a prezentat un scurt istoric al acestei întreprinderi, precum şi principalele coordonate ale activităţii tehnice şi economice. Uzinele „Memorex" fabrică trei tipuri de produse: benzi memorizatoare pentru calculatoare electronice, un sistem care preia de la computere informaţiile şi se notează direct pe microfilm şi centrale de recepţionare şi transmitere a datelor. Ea exportă produse în numeroase ţări printre care şi România. In secţiile de fabricaţie, preşedintele Ceauşescu s-a interesat de tehnologia aplicată şi de performanţele tehnice obţinute, a discutat cu specialiştii relevînd existenţa posibilităţilor de dezvoltare a schimburilor de cooperare tehnico-economică între această firmă şi firmele româneşti. Ajunşi în secţia unde se asamblează centrale de recepţionare şi transmitere electronică a datelor, oaspeţii au fost invitati vizitate. In întîmpinare au venit primarul oraşului, James Ron, şi preşedintele întreprinderilor „Food Machinery Corporation", James Hall. îndată după sosire, este prezentat un interesant film despre activitatea întreprinderilor care au legături de afaceri şi cu ţara noastră, despre diverse tipuri de maşini şi instalaţii. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. în cadrul discuţiilor avute cu acest prilej au fost evocate posibilităţile de extindere în continuare a relaţiilor de colaborare dintre firmele americane şi firmele din ţara noastră — inclusiv cooperarea în producţie — şi, în general, de Intensificare a raporturilor economice dintre România şi S.U.A. în faţa unei asemenea maşini aflate în funcţiune. Preşedintele companiei a precizat că maşina tocmai reproducea un mesaj transmis de la 25 mile de o altă centrală şi memorizat printr-un procedeu de microfilmare. Pe coala albă de hîrtie a apărut următorul text în limba română : „Bine ati venit domnule Nicolae Ceauşescu, preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Prezenta dumneavoastră la „Memorex" în această dupăamiază este o mare onoare pentru noi. Aparatul pe care îl vedeţi este o staţie terminus de comunicaţii memorex 1240. Staţia terminus transmite sau primeşte date de la un computer central sau de la altă staţie terminus. Ea redă datele în text tipărit. Demonstraţia pe care o urmăriţi este o tipărire de informaţii cu o viteză medie de 30 de semne pe secundă. Maşina poate tipări maximum 60 de semne pe secundă. Printr-un sistem de programare, staţia poate executa şi grafice, pe lingă tipărirea unui text. După terminarea porţiunii cu text, a acestei demonstraţii veţi vedea un asemenea exemplu. Vă mulţumim pentru amabila dv. atenţie*. In următoarele secunde, maşina a realizat din semne tipografice un desen reprezen (continuare în pag. a 4-a) La Uzinele de echipament electronic „Memore” din Santa Clara SCHIJE IN CREION ____ Şi ce frumos ar fi fost Am aşteptat, ca toată lumea, cu sinceră nerăbdare prezentarea la televiziune a spectacolului de varietăţi „Intîlnire la Copou". Nu negăm valoarea iniţiativei celor ce-au plănuit prezenţa „muzical-coregrafică" ieşeană pe micul ecran. Pentru asta se cuvine chiar să mulţumim. Nu făgăduim nici valoarea unor momente, a unor scene, a scenografiei (deşi nu izbutesc să înţeleg ce legătură a avut cu titlul transmisiunii din urbea unde realmente există un vechi parc numit Copou), fără să mai pun în discuţie talentul unor reprezentanţi ai Naţionalului ca Miluţă Gheorghiu, Sava, Tuca, Ciubotaru, contribuţia distinsă a Operei, ca şi a altora pe care i-am admirat duminica trecută. De fapt nici nu se cuvine să mai discutăm adevărul că la Iaşi suntem posesorii unui tezaur uman care poate da strălucire nu unuia, ci multor spectacole de estradă. De ce totuşi am rămas nemulţumiţi, cu sentimentul că nu am fost prezentaţi la nivelul posibilităţilor noastre ? Să încercăm răspunsuri. Cred că principalii autori au fost cel puţin neinspiraţi, regia — neîndemânatică, iar operatorii în contratimp. Totul a arătat ca o diademă de aur şi topaze, lucrată însă cu toporul şi barosul. Nu mai spun că cei cu foarfecă, de la montaj, parcă s-au apucat de lucru într-un moment cînd erau cam plictisiţi de viaţă. Un tînăr atît de dotat cu voce, cu talent de imitatorşi autor al cîtorva cîntece reuşite) - Dorin Cernei - în stare să electrizeze o sală, a apărut legat la subsuori cu un şnur ca un elev de grădiniţă la serbarea de sfîrşit de an, speriat bine de o educatoare înăcrită ascunsă în culise. Preţuita orchestră „Roşu şi Negru", ca şi actorul Cornel Constantiniu în postura de cîntăreţ, parcă tocmai aterizase forţat din lumea lui Münchhausen, bateristul poate rămăsese cu un oarecare şoc pe care operatorul se Mihai DUMITRI© (continuare în pag. a 3-a) I