Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)
1970-11-21 / nr. 7520
FLACĂRA IAŞULUI PAGINĂ 21 Din tabelul prezentat recent In ziarul nostru, relativ la stadiul efectuării arăturilor de toamnă In cooperativele agricole de producţie, a reieşit că unitaţile deservite de I.M.A. Holboca se numără printre cele mai restanţiere la această lucrare, principala care a mai rămas In acest sezon, împreună cu Ing. Corneliu Rusu-Banu, directorul I.M.A. Holboca, ne-am deplasat In cinci cooperative agricole de producţie şi In secţiile de mecanizare care le deservesc, pentru a vedea, la faţa locului, ce măsuri s-au luat pentru urgentarea arâturilor de toamnă. La C.A.P. Holboca, Inginerul şef Victor Navroteanu a încercat să ne explice de ce s-au întîrziat lucrările campaniei, dind vina integral pe secţia de mecanizare. După terminarea insăminţărilor (6 noiembrie), ne-a relatat inginerul şef, secţia de mecanizare a lucrat în medie pe zi doar cu 9-10 tractoare din 18, restul fiind defecte. In ce priveşte arăturile, noi le-am pus la dispoziţie mecanizatorilor 700 de hectare de teren eliberat şi cu aceasta, Inginerul şef se consideră degrevat de orice alte sarcini. Puţin se preocupă cadrele tehnice de aici de organizarea şi îndrumarea mecanizatorilor, de controlul calităţii arăturilor efectuate. Este şi greu să faci aceste lucruri din curtea C.A.P.-ului, unde se afla inginerul şef, sau din biroul unde se afla alt Inginer care la ora 8 dimineaţa... repara o antena de radio. Dacă exista preocuparea cuvenită din partea cadrelor tehnice, şi suprafaţa arată, de numai 320 de hectare, ar fi fost desigur mai mare. Mai ales ea, pînă la împlinirea suprafeţei planificate de 960 de hectare, mai este mult de lucru. Trebuie să arătăm că şi la alte lucrări C.A.P. Holboca înregistrează rămîneri în urmă. Dacă depănuşatul porumbului s-a terminat pe data de 17 noiembrie, cocenii de pe 100 de hectare stau încontinuare pe cîmp. In baza de recepţie, trebuia să se transporte o cantitate de 1 000 tone porumb ştiuleţi, dar la data raidului nostru mai trebuiau carate 500 tone. După cum ne-a relatat inginerul şef, camionul cooperativei mai mult stă decit face transporturi în bază, pentru că nu se asigură suficienţi oameni care să-l încarce. De altfel, există, în general, o slabă mobilizare a ţăranilor cooperatori. Astfel, participarea medie pe zi la muncă este de 100-150 braţe, ceea ce reprezintă cbia 30 la sută din potenţialul cooperativei. La secţia de mecanizare de la C.A.P. Bosia, deşi era ora 9.30, cinci tractoare se aflau in curte. Dintre acestea, ne-a spus Ion Enache, şeful secţiei de mecanizare, trei vor intra imediat în breţzda, remedierile fiind aproape terminate. Avem un tractor cu o defecţiune mai gravă şi altul la care nu a venit mecanizatorul. Tractoare defecte am găsit şi în celelalte secţii pe care le-am vizitat Care este situaţia pe întreprindere ? La ora actuala, ne-a răspuns directorul I.M.A. Holboca, avem un număr de 35 tractoare defecte. Dintre acestea, 22 se remediază In atelierele I.M.A., iar celelalte 13 In cadrul secţiilor. Dintre secţiile care au cele mai multe tractoare defecte, sunt : Holboca (5 tractoare din 19), Rediu (4 din 23), îuţara (3 din 19), uricani (3 din 18) etc. Ne simţim datori să arătăm că Intirzierea efectuării arăturilor de toamnă pe raza I.M.A. Holboca are şi unele cauze obiective. In condiţiile din acest an, multe suprafeţe calamitate au fost arate de două sau chiar trei ori. O altă cauză ar fi ritmul scăzut (1,10 hectare pe zi) care se înregistrează pe şesurile care au fost Inundate. Astfel, la cooperativa agricolă din Golăeşti, datorită Inundaţiilor şi a stagnării apelor, pămintul s-a tasat, aşa că se lucrează foarte greu. Dar, dincolo de aceste cauze, care altele au contribuit la rămînerea In urmă pe care o înregistrează I.M.A. Holboca la efectuarea arăturilor de toamnă? In prezent, ne-a relatat Ing. Corneliu Rusu-Banu, din totalul de 13 000 de hectare de arături de toamnă, am realizat pe I.M.A. 6 000 de hectare. Dedici rezultă că cele 18 secţii de mecanizare pe care le avem, cu un număr total de 302 tractoare, vor trebui să depună eforturi mari pentru ca, intr-un timp cit mai scurt, să are şi cele 7 000 de hectare care au mai rămas. Cînd credeţi, l-am întrebat pe directorul I.M.A. Holboca, că se vor încheia arăturile ? Dacă timpul va fi favorabil, In cel mult două săptămini. Se impune de urgență să se ia măsuri ca »ferestrele* dintre ploi să fie cit mal bine folosite, Iar tractoarele să pornească cit mal devreme la lucru. Putem spune ca înttrzierea pornirii Ia'lucru este o caracteristică cvasigenerală, a secţiilor pe care le-am virtiat. Această stare de lucruri are, după părerea noastră, două cauze In primul rînd, distanţa mare la care locuiesc mecanizatorii faţă de secţie, In satele componente ale comunei. Dar de ce oare el trebuie sâ se deplaseze zilnic acasă, cînd conducerile C.A.P.-urilor s-au oferit sâ le pună la dispoziţie dormitoare in cadrul unităţilor deservite? In al doilea rînd, starea disciplinară din unele secţii lasă de dorit. Dacă există mecanizatori foarte conştiincioşi, cum ar fi Dumitru I. Ciopeica, Petru State, Ion Matei (secţia de mecanizare Holboca), Adrian Agrigoroaie (Bosia), Ion Ciortan, Pavel Mihai (Golâeşti), mai sunt şi alţi mecanizatori certaţi cu disciplina şi care fac multe greutăţi secţiilor respective: Ion V. Amanolesei (Golăeşti), Dan Rotaru (Rosia) şi alţii. Am putut constata că mecanizatorii pleacă, de regulă, destul de devreme de la locul de muncă, pierzindu-se şi în acest mod ore bune de lucru. In alta ordine de idei, un număr prea mare de defecţiuni mai puţin grave nu pot fi remediate rapid datorită faptului că nu totdeauna secţiile dispun de piese de schimb, care se găsesc in cantităţi suficiente la întreprindere . Pînă la sosirea acestor piese, tractoarele înregistrează un număr destul de mare de ore Staţionate. Serviciul dispecer de la întreprindere nu rezolvă deci Întotdeauna cu maximum de operativitate cerinţele secţiilor. După cum se vede, timpul începe să devină, de la o zi la alta, tot mai nestabil. Pentru terminarea arăturilor de toamnă conducerea I.M.A. Holboca, secţiile de mecanizare împreună cu factorii de conducere şi tehnici din cooperativele agricole de producţie trebuie să ia măsuri urgente şi energice. Altfel, suprafeţe mari vor râmine nearate şi aceasta In dauna recoltei anului viitor, Ioan NEGREA Despre stadiul arăturilor de toamnă in raza I.M.A. Holboca Seminarul naţional al cercurilor ştiinţifice studenţeşti din institute tehnice Vineri dimineaţa, la Institutul politehnic din Bucureşti, au început lucrările Seminarului naţional al cercurilor ştiinţifice studenţeşti din institute şi facultăţi tehnice din Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Petroşani. Timp de trei zile, se vor prezenta numeroase lucrări ce tratează aspecte ale activităţii de cercetare în domeniile maşinilor energetice, autovehiculelor şi transportului feroviar, industriei metalurgice, miniere şi petroliere, chimiei anorganice, tehnologiei silicaţilor etc. Ministerul Invăţământului, Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti din România şi Institutul politehnic din Bucureşti vor acorda premii şi menţiuni celor mai valoroase lucrări prezentate în cadrul seminarului. (Agerpres) MUM DE FOTOGRAFII ORGANIZAT DE ZIARUL „FLACARAIASULUI“ IN CINSTEA SEMICENTENARULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Foto: M. CANTEA Plopii fără soţ. Foto: I.. STRATUI.AT Intre înfăptuiri lăudabile şi... improvizaţii (urmare din pag. 11 Sufletul acestei acţiuni este profesorul Vasile Mihalache din satul Topile, a cărui colecţie muzeală a fost distinsă cu premiul 1 la un concurs de specialitate. Şi sînt hotărîţi cu toţii, ţărani şi intelectuali, să facă acest muzeu. — Să fie, sfi ne aducem aminte şi noi, şi pruncii, că n-a fost Întotdeauna ca azi, să ştim de unde am pornit şi cu drum am străbătut, ne-a spus un bătrin a cărui pipă picut sub un fuior de musteaţă. Ne-a mai plăcut aici la Valea Seacă grija cu care se păstrează comorile folclorice autentice. Am văzut In Ştefan Panainte, directorul căminului, topitean de origine, un animator şi In acelaşi timp un bun cunoscător al tradiţiilor pe care le cultivă cu pasiune. Gina n-a auzit de dansatorii da aici? Da Vasila Mormeci, care la cal 54 de ani al săi se pierde Încă In iureşul dansurilor locale .Galopul“, .Are măi*, .Bilul* şi ca el. Miluiţă şi Eugenia Ghiriac, Veruţa şi Nicu Butnaru, Anişoara şi Nicu Panainte sunt clţiva din familiştii care alcătuiesc, ei, o echipă de dansuri, a lor. Au şi tinerii o formaţie şi, s-o spunem deschis, şi unii şi alţii sunt mindria satului. Adta doar că ,moşnegii le-au luat-o Înainte, au mers la Iaşi şi s-au întors la Valea Seacă cu o diplomă la care flăcăii privesc cu jind şi se ambiţionează: „La anul aducem noi alta, mai frumoasă !“. Ne-a plăcut, de asemenea, preocuparea pentru conservarea formaţiilor de teatru folcloric „Rundul", „Malanca" şi „Struţul", ca şi străduinţa directorului de cămin de a ridica pe noi trepte calitative corul mixt, format din 80 de persoane. Dacă la toate acestea adăugăm brigada artistică din Conteşti ca şi cea de teatru, aflate In stadiu de repetiţii, ne putem crea o imagine cuprinzătoare asupra vieţii artistice din comună. Numai atît? Din nefericire am constatat o preocupare unilaterală, Îndreptată doar spre activităţi artistice, In timp ce restul acţiunilor, Laturi componente ale culturii de masă, nu se încheagă într-un proces educaţional sistematic. Pe ici, pe colo, am intilnit şi manifestări de formalism. Dacă în planul general de muncă sunt prevăzute toate obiectivele, din activitatea concretă, zilnică, lipsesc acţiunile de popularizare a ştiinţei şi asta nu de o săptămlnă, două, ci de luni de zile. Acţiunile din luna octombrie seamănă cu cele din noiembrie ca două surori gemena, ca să nu spunem ce două copii trasa la şapirograf. Ne întrebăm, firesc, ce rost are plenul de muncă general dacă cele lunare şi săptămlnale nu-şi trag saua din el? I-am sugera tlnărului director de cămin, consiliului de conducere (care, între noi fie vorba, nu-şi trăieşte viaţa), dar mai ales comisiei de propagandă, efectuarea unui sondaj de opinii în rlndul beneficiarilor de cultură, pentru a le cunoaşte mai bine preferinţele. „Dacă tăceam...?“ In urma lipsurilor depistate, din dorinţa de a ne face o impresie bună în final, am fost invitaţi la bibliotecă,, chipurile pentru a fi impresionaţi de o activitate model a bibliotecarei Irina Vasiliu. N-am vrut să diminuăm cu nimic optimismul directorului de cămin. Condiţiile de muncă sunt bune, focul duduia In sobe, iar vîntul fluiera prin... fişele cititorilor din care majoritatea sunt elevi. La o statistică reiese o carte pe an de fiecare locuitor. Nimeni nu ştie aici ce Înseamnă un buletin de informare bibliografică, nu există liste cu cărţile noi apărute, iar planul de muncă este o mostră de felul cum nu trebuie să arate un plan de muncă. In fine, ieşind din bibliotecă, directorul de cămin medita la zicala: „Dacă tăceam, filozof rămâneam.". Se impun unele măsuri care să conducă la realizarea unui proces educaţional robust şi cu eficienţă in cultura de masă. Şedinţele sunt publice dar... fără public Locul şi importanţa comisiilor de judecată In angrenajul vieţii sociale sunt bine cunoscute. Din primele discuţii avute cu Constantin Iordache, secretarul consiliului popular comunal, şi cu Lucica Ghirilă, secretara comisiei de judecată, ne-a rămas impresia că aici această formă obştească de influenţare prin intermediul căreia se realizează participarea maselor la înfăptuirea legalităţii sociale şi educarea cetăţenilor. în spiritul unei atitudini corecte faţă de muncă şi societate. Îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor legii. Asta la prima vedere, fiindcă In realitate lucrurile nu stau aşa ... Menţionăm pentru Început că in acest an la comisia de judecată de pe lingă consiliul popular comunal au fost prezentate spre Soluţionare 100 de pricini, în majoritate pentru lovire şi injurii şi foarte puţine pentru înşelătorie şi sustrageri din avutul obştesc. Toate pricinile au fost soluţionate cu operativitate, ceea ce este un lucru bun. Urmărind, însă, modul în care comisiile de judecată antrenează opinia publică la combaterea manifestărilor antisociale, am constatat serioase deficienţe. Spre surprinderea noastră, am aflat că la dezbateri participă doar inculpaţii şi foarte rar (aproape de loc) alţi cetăţeni din localitate. Cu alte cuvinte, dezbaterile nu sunt publice. Ne-am interesat, de asemenea, şi de măsurile de influenţare obştească prevăzute In articolul 27 al Legii de organizare şl funcţionare a comisiilor de judecată. Nici In această direcţie nu s-a întreprins nimic. Urmarea unei asemenea practici este evidentă: numeroşi cetăţeni se adresează comisiei pentru pricini minore sau îşi fac din aceasta o practică permanentă. Se impune ca organele în drept să acorde toată atenţia bunei funcţionări a comisiei de judecată. Dominanţa vieţii social-economice şi culturale de la Valea Seacă este pozitivă. De aceea deficienţele din unele sectoare se impun a fi Înlăturate de urgenţă, factorii cu munci de răspundere trebuind să-şi aducă imediat contribuţia în această direcţie. Recuperarea rămînerilor în urmă (umere <lla p«fl. 1) ţii? Un fapt Imbucurător esta ritmul intens In car» *-a lucrat In ultima vreme (și In schimb de noapte) la Spitalul de neurochirurgie. Scheletul de structură a atins cota finală, urmlnd a se executa Închiderile cu zidărie (lucrare avansată) şi montarea timplfiriei. Menţinerea acestui ritm poate conduce la crearea unnui mare front de lucru pe timp friguros. Se impun insă rezolvate o serie de probleme legate de Încălzire. Şi la alte obiective — cum ar fi căminele din cadrul Complexului studenţesc „T. Vladimirescu* şi Gareta„Piaţa Unirii" sunt perspective imediate pentru executarea Închiderilor. In privinţa construcţiilor de locuinţe, însă, constatăm aceeaşi situaţie total necorespunzătoare, observată cu o lună în urmă. O serie de blocuri continuă să se menţină la cota zero din lipsa prefabricatelor. La blocurile din cărămidă, unde această problemă nu se pune, lucrările merg extrem de lent. Pentru Q-5 şi Q-6 din Microraionul 3 Tătăraşi (unde la 30 octombrie trebuia să înceapă zidăria), cu o săptămlnă In urmă abia s-a eliberat amplasamentul. In acelaşi timp — şi aceasta dovedeşte că deficienţele In organizarea producţiei cântăresc greu In situaţia actuală nesatisfăcătoare privind frontul de lucru pentru trimestrul I. 1071 — lucrările la blocurile U-2 şi K-2, din acelaşi microraton, deşi dispun de amplasament liber nu au fost începute. E drept, la K-2 s-au făcut escavadiile cu peste două luni in urmă, dar totul a rămas In această fază. Ing. Mircea Romaşcanu, coordonatorul şantierelor din zona Tătăraşi, motiva abandonarea lucrărilor prin ivirea unor greutăţi In executarea fundaţiei. Dar care vor fi ele rezolvate prin simpla curgere a timpului, fără intervenţia constructorilor ? Constatările noastre arată că, în intervalul de o lună de zile, cele două Întreprinderi nu au reuşit să facă mare lucru pentru ameliorarea situaţiei din prima jumătate a lunii octombrie. Discutăm pe marginea constatărilor noastre cu tov. Radu Ionescu, inginer şef adjunct al I.G.M. 4, precum şi cu tovarăşii Constantin Cosma, inginer şef adjunct şi Fănică Dănilă, secretar al comitetului de partid, de la Trustul de construcţii. O bună parte din cauzele care au condus la această *• situaţie de pe unele şantiere converg spre pregătirea defectuoasă a producţiei, a investiţiilor, fapt de „care se fac vinovaţi nu numai constructorul, ci în mare măsură (uneori decisiv chiar) beneficiarii şi proiectanţii. Subliniem acest fapt fiindcă dificultăţile de acum se prevăd şi pe viitor, unele obiective ce urmează a fi atacate în perioada imediat următoare neavlnd rezolvate problemele de amplasament, proiectare, finanţare etc. Remarcăm şi faptul că I.C.M.-4, spre exemplu, ştie foarte puţin la această dată ce va face anul viitor. Cifrele de plan s-au modificat de cîteva ori, iar despre unele obiective noi, prinse în plan, se ştiu doar profilul şi localitatea unde se vor construi. Dar trebuie să se facă de pe acum comenzi, specificaţii de materiale — deci fără documentaţie şi în necunoştinţă de cauză. Se adaugă la aceasta deficienţele în sistemul de aprovizionare (remarcăm spre exemplu faptul că comenzile pentru prefabricate nu s-au făcut pe repere aşa cum s-a dovedit că ar fi fost necesar), neonorarea unor contracte de către furnizori în termenele stabilite. Defecţiunile de aprovizionare denotă şi existenţa unor fisuri în colaborarea dintre Ministerul Construcţiilor Industriale şi Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii. Toate aceste deficienţe au găsit un teren fertil în modul de organizare a producţiei şi muncii de pe şantiere, deoarece faptele dovedesc că prin spirit de prevedere, o mai atentă repartizare a forţelor materiale şi umane, multe din restanţele actuale în pregătirea producţiei pe timp de iarnă ar fi fost evitate. S-au făcut, ioi ultima vreme, o serie de analize, s-au luat măsuri. Este de datoria conducerilor celor două întreprinderi de a acţiona cu toată fermitatea pentru aplicarea lor, astfel ca zilele favorabile activităţii pe şantiere să fie utilizate mai eficient. Dezlegarea jocului apărut în nr. 7519 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Dinamo — Olimpia: 2. Minerul — Farul: 3. Sut — Tătaru —JOU: 4. I — Arădani — Agi: 5. Rb — Ele — Dunărea: 6. Eșuată — Eb— B — L: 7. Nobil — I — Crișul: 8. Anei. — Petrolul: 9. I — Aşa- Ri — Alt*: 10. Ara — Pica — Mc — Ir; 11. Serii — stea — Unit; 12. Marina-Mangalia. „Trenuri ale tinereţii“ Biroul de turism pentru tineret al Comitetului judeţean U.T.C. reînnoieşte tradiţia organizării unor „trenuri ale tinereţii" în vederea organizării unor excursii. Cu ocazia „Tîrgului internaţional Bucureşti 1970" s-a realizat în acest fel o excursie cu 1 200 de tineri din judeţ. în perspectivă, se prevede organizarea unei excursii la Doftana şi la Bucureşti cu vizitarea unor muzee (19 decembrie), iar pentru petrecerea revelionului se organizează excursii la cele mai frumoase cabane din ţară, precum şi la Sofia, Praga, Varşovia, Budapesta. ore Radio lasi Programul di team (ti noIn» tril) r 17.00 Bulette de »tizi i 17.05 B»trade lilei i 17.00 Dialof ce aicultitorii , 17.45 Neatmnete folclorice t 17.00 Radio-»echote noastră, 11.20 Univert mati cal, 1» 00 Radiojurnal , lt.tt Amintiri, amintiri (romae)o) i 11.30 Lecturi dremeUtete i »Plduree «obţin»', De Zaherte Stauen , 20.2# Selecţiuni die operata „Tara »urlau» iul' do Lehar, 10.S* Componi* teri moldoveni din trecut »1 de aal I Dumitru Bughleti 20.50 Zece minute in companie cintăre* (el de multei u»parl Asda Călugăreanu] , 21.00 Buletin de »ttrl t 21.05 Invitaţie le dana i 21.90 Arte plaiiee I 11.40 Invitaţie 1* dane (continuare). Programul de diminea t fii n&i limbrh) t 7.00 Buletin de »trl 1 7.05 Matineu mutical I 7.90 Sa* tul romineac contemporan! 7.50 Arta-1 hor« horelor 1 1.00 Buletin de »ttri I 0.05 Raliul melodiilor |0.90 CuteikoHl. Televiziune In jurul orei 8.30—Transmisiunea de la Sofia a plecării spre patrie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socia ’ liste România, condusă da tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a făcut o vizită oficială de prietenie in Republica Populară Bulgaria; 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisîune în limba germană) 18.10 Publicitate» 18.15 Bună seara, fetei Bună seara, băieţii» 10.15 Publicitate» 19.20 1001 de ieri — emisiune pentru cei mici» 19.31 Telejurnabil de seară» 20.00 Handbal : România — Iugoslav vie (masculin) — Tipriîa e 2-a.* Transmisiune dej' la Cluj» 20.30 'tele-encicopedia; 21.30 Film serial: .Incoruptibilii* —.Coniacul de Bouverais*» 22.30 Comici vestiti ai ecranului* Charlei» 22.50 Telejurnalul de noapte» 23.00 Cîftiec de dor — Transmisiune de le restaurantul „Bucur“» Cinematografe VICTORIA, erai» • , *1.10 I 14.30 I 18.40 , 18.50 , 21 , ,Sentința'i Completară ,Brâncuși' , REPUBLICA, orala *.45 , 11 , 14 i 18.15 I 18.30 I 20.45 i „Da »apte Ori »apta1, cinemascop ) Cinematograful 1* erti „COPOU*, orele 9 I 11 , 15 t 1» , 19 I 21 I .Îifflay memorandum’, cinema»sop colori ARTA, orele 9,15 , d.l* , 15 , 17, 19 , 21 : „Străluți", completare „Cazpet de iarnă* , TATARASI, era 1», program 1* film» pentru copil »I tineret. Orele 18, 18 , 20 , .Ambricada", cinemascop. Completare .Da 214 ori* , NI* COLINA, orele 18, 18 , 20 : „Bile*tarlatul X din Cosmo», cinematcop. Opera de stat La ora 19,30, Opera de stat prezintă un spectacol cu opera «Don Carlos». Sunt valabile biletele imperie 18. Casa de cultură a sindicatelor La ora 19.00, în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor va avea loc un spectacol de varietăţi intitulat :Aşa bate inima Programul spectacolului este susţinut de formaţii artistice de amatori ale sindicatelor din ramura sanitară a municipiului Iaşi. La ore 22.00 — seară de dam!. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor In «ăla de dan», 1» or» 20.00— sear*' de dan» pentru studenți. Loto La tragerea LOTO din 20 Xî Î970, au fost extrasfc următoarele bamere : Extragerea 1 1 82 2 14 7 11 30 85 32. Fond de préftrii léi 553.120. Éttragfcréa a U*® 22 4Î 74 88 55 76. Fond de premii lei 498.395- Timpul probabil Vremea devine schimbatoare cu cerul variabil, relativ noros. Cu lotul izolat va ploua slab Vint Slab la potrivit din Sectorul sud-vestic. Temperatura aerului în creştere uşoară, minimele vor fi cuprinse între 4 şi 8 grade, iar maximele între 9 şi 14 grade. Local, dimineaţa, se va produce ceaţă. .