Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)

1970-11-21 / nr. 7520

FLACĂRA IAŞULUI PAGINĂ 21 Din tabelul prezentat recent In ziarul nostru, relativ la sta­diul efectuării arăturilor de toamnă In cooperativele agrico­le de producţie, a reieşit că u­­nitaţile deservite de I.M.A. Hol­­boca se numără printre cele mai restanţiere la această lucrare, principala care a mai rămas In acest sezon, împreună cu Ing. Corneliu Ru­­su-Banu, directorul I.M.A. Hol­­boca, ne-am deplasat In cinci cooperative agricole de produc­ţie şi In secţiile de mecanizare care le deservesc, pentru a ve­dea, la faţa locului, ce măsuri s-au luat pentru urgentarea a­­râturilor de toamnă. La C.A.P. Holboca, Inginerul şef Victor Navroteanu a încercat să ne explice de ce s-au întîr­­ziat lucrările campaniei, dind vi­na integral pe secţia de meca­nizare.­­ După terminarea insăminţă­­rilor (6 noiembrie), ne-a relatat inginerul şef, secţia de mecani­zare a lucrat în medie pe zi doar cu 9-10 tractoare din 18, restul fiind defecte. In ce pri­veşte arăturile, noi le-am pus la dispoziţie mecanizatorilor 700 de hectare de teren eliberat şi cu aceasta, Inginerul şef se consideră degrevat de orice alte sarcini. Puţin se preocupă cadrele tehnice de aici de orga­nizarea şi îndrumarea mecaniza­torilor, de controlul calităţii ară­turilor efectuate. Este şi greu să faci aceste lucruri din curtea C.A.P.-ului, unde se afla ingine­rul şef, sau din biroul unde se afla alt Inginer care la ora 8 dimineaţa... repara o antena de­ radio. Dacă exista preocuparea cu­venită din partea cadrelor tehni­ce, şi suprafaţa arată, de nu­mai 320 de hectare, ar fi fost desigur mai mare. Mai ales ea, pînă la împlinirea suprafeţei pla­nificate de 960 de hectare, mai este mult de lucru. Trebuie să arătăm că şi la alte lucrări C.A.P. Holboca înregistrează ră­­mîneri în urmă. Dacă depănuşa­­tul porumbului s-a terminat pe data de 17 noiembrie, cocenii de pe 100 de hectare stau în­­continuare pe cîmp. In baza de recepţie, trebuia să se transporte o cantitate de 1 000 tone po­rumb ştiuleţi, dar la data rai­dului nostru mai trebuiau ca­rate 500 tone. După cum ne-a relatat inginerul şef, camionul cooperativei mai mult stă decit face transporturi în bază, pen­tru că nu se asigură suficienţi oameni care să-l încarce. De altfel, există, în general, o slabă mobilizare a ţăranilor coopera­tori. Astfel, participarea medie pe zi la muncă este de 100-150 braţe, ceea ce reprezintă cbia 30 la sută din potenţialul coo­perativei. La secţia de mecanizare de la C.A.P. Bosia, deşi era ora 9.30, cinci tractoare se aflau in curte.­­ Dintre acestea, ne-a spus Ion Enache, şeful secţiei de mecanizare, trei vor intra ime­diat în breţzda, remedierile fi­ind aproape terminate. Avem un tractor cu o defecţiune mai gra­vă şi altul la care nu a venit mecanizatorul. Tractoare defecte am găsit şi în celelalte secţii pe care le-am vizitat Care este situaţia pe în­treprindere ?­­ La ora actuala, ne-a răs­puns directorul I.M.A. Holboca, avem un număr de 35 tractoa­re defecte. Dintre acestea, 22 se remediază In atelierele I.M.A., iar celelalte 13 In cadrul sec­ţiilor. Dintre secţiile care au cele mai multe tractoare defecte, sunt : Holboca (5 tractoare din 19), Rediu (4 din 23), îuţara (3 din 19), uricani (3 din 18) etc.­­ Ne simţim datori să arătăm că Intirzierea efectuării arătu­rilor de toamnă pe raza I.M.A. Holboca are şi unele cauze o­­biective. In condiţiile din acest an, multe suprafeţe calamitate au fost arate de două sau chiar trei ori. O altă cauză ar fi ritmul scăzut (1,10 hectare pe zi) care se înregistrează pe şesu­­rile care au fost Inundate. Ast­fel, la cooperativa agricolă din Golăeşti, datorită Inundaţiilor şi a stagnării apelor, pămintul s-a tasat, aşa că se lucrează foar­te greu. Dar, dincolo de aceste cau­ze, care altele au contribuit la rămînerea In urmă pe care o în­registrează I.M.A. Holboca la efectuarea arăturilor de toamnă?­­ In prezent, ne-a relatat Ing. Corneliu Rusu-Banu, din totalul de 13 000 de hectare de ară­turi de toamnă, am realizat pe I.M.A. 6 000 de hectare. Dedici rezultă că cele 18 secţii de mecanizare pe care le avem, cu un număr total de 302 tractoa­re, vor trebui să depună efor­turi mari pentru ca, intr-un timp cit mai scurt, să are şi cele 7 000 de hectare care au mai rămas.­­ Cînd credeţi, l-am întrebat pe directorul I.M.A. Holboca, că se vor încheia arăturile ?­­ Dacă timpul va fi favora­bil, In cel mult două săptă­mini. Se impune de urgență să se ia măsuri ca »ferestrele* din­tre ploi să fie cit mal bine folosite, Iar tractoarele să por­nească cit mal devreme la lu­cru. Putem spune ca înttrzierea pornirii Ia'lucru este o caracte­ristică cvasigenerală, a secţiilor pe care le-am virtiat. Această stare de lucruri are, după pă­rerea noastră, două cauze­­ In primul rînd, distanţa mare la care locuiesc mecanizatorii fa­ţă de secţie, In satele compo­nente ale comunei. Dar de ce oare el trebuie sâ se deplaseze zilnic acasă, cînd conducerile C.A.P.-urilor s-au oferit sâ le pu­nă la dispoziţie dormitoare in cadrul unităţilor deservite? In al doilea rînd, starea discipli­nară din unele secţii lasă de dorit. Dacă există mecanizatori foarte conştiincioşi, cum ar fi Dumitru I. Ciopeica, Petru Sta­te, Ion Matei (secţia de meca­­nizare Holboca), Adrian Agrigo­­roaie (Bosia), Ion Ciortan, Pa­vel Mihai (Golâeşti), mai sunt şi alţi mecanizatori certaţi cu dis­ciplina şi care fac multe greu­tăţi secţiilor respective: Ion V. Amanolesei (Golăeşti), Dan Ro­­taru (Rosia) şi alţii. Am putut constata că mecani­zatorii pleacă, de regulă, des­tul de devreme de la locul de muncă, pierzindu-se şi în acest mod ore bune de lucru. In alta ordine de idei, un nu­măr prea mare de defecţiuni mai puţin grave nu pot fi re­mediate rapid datorită faptului că nu totdeauna secţiile dis­pun de piese de schimb, care se găsesc in cantităţi suficiente la întreprindere . Pînă la sosi­rea acestor piese, tractoarele în­registrează un număr destul de mare de ore Staţionate. Ser­viciul dispecer de la întreprin­dere nu rezolvă deci Întotdea­una cu maximum de operativita­te cerinţele secţiilor. După cum se vede, timpul în­cepe să devină, de la o zi la alta, tot mai nestabil. Pentru terminarea arăturilor de toamnă conducerea I.M.A. Holboca, sec­ţiile de mecanizare împreună cu factorii de conducere şi tehnici din cooperativele agricole de producţie trebuie să ia măsuri urgente şi energice. Altfel, su­prafeţe mari vor râmine neara­te şi aceasta In dauna recoltei anului viitor, Ioan NEGREA Despre stadiul arăturilor de toamnă in raza I.M.A. Holboca Seminarul naţional al cercurilor ştiinţifice studenţeşti din institute tehnice Vineri dimineaţa, la Institutul poli­tehnic din Bucu­reşti, au început lucrările Semina­rului naţional al cercurilor ştiinţifi­ce studenţeşti din institute şi facul­tăţi tehnice din Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi, Timi­şoara şi Petroşani. Timp de trei zi­le, se vor prezen­ta numeroase lu­crări ce tratează aspecte ale activi­tăţii de cercetare în domeniile ma­şinilor energetice, autovehiculelor şi transportului fero­viar, industriei me­talurgice, miniere şi petroliere, chi­miei anorganice, tehnologiei silicaţi­­lor etc. Ministerul Invă­­ţământului, Uniu­nea Asociaţiilor Studenţeşti din Ro­mânia şi Institutul politehnic din Bucureşti vor a­­corda premii şi menţiuni celor mai valoroase lucrări prezentate în ca­drul seminarului. (Agerpres) MUM DE FOTOGRAFII ORGANIZAT DE ZIARUL „FLACARAIASULUI“ IN CINSTEA SEMICENTENARULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Foto: M. CANTEA Plopii fără soţ. Foto: I.. STRATUI.AT Intre înfăptuiri lăudabile şi... improvizaţii (urmare din pag. 11 Sufletul acestei acţiuni este profesorul Vasile Mihalache din satul Topile, a cărui co­lecţie muzeală a fost distinsă cu premiul 1 la un concurs de specialitate. Şi sînt hotă­­rîţi cu toţii, ţărani şi intelec­tuali, să facă acest muzeu. —­ Să fie, sfi ne aducem a­­minte şi noi, şi pruncii, că n-a fost Întotdeauna ca azi, să ştim de unde am pornit şi cu­ drum am străbătut, ne-a spus un bă­­trin a cărui pipă picu­t sub un fuior de musteaţă. Ne-a mai plăcut aici la Va­lea Seacă grija cu care se păstrează comorile folclorice autentice. Am văzut In Ştefan Panainte, directorul căminului, topitean de origine, un anima­tor şi In acelaşi timp un bun cunoscător al tradiţiilor pe ca­re le cultivă cu pasiune. Gina n-a auzit de dansatorii da aici? Da Vasila Mormeci, ca­re la cal 54 de ani al săi se pierde Încă In iureşul dansu­rilor locale .Galopul“, .Are măi*, .Bilul*­­ şi ca el. Miluiţă şi Eugenia Ghiriac, Veruţa şi Nicu Butnaru, Anişoara şi Ni­­cu Panainte sunt clţiva din fa­miliştii care alcătuiesc, ei, o echipă de dansuri, a lor. Au şi tinerii o formaţie şi, s-o spu­nem deschis, şi unii şi alţii sunt mindria satului. Ad­ta doar că ,moşnegii­ le-au luat-o Îna­inte, au mers la Iaşi şi s-au întors la Valea Seacă cu o diplomă la care flăcăii privesc cu jind şi se ambiţionează: „La anul aducem noi alta, mai frumoasă !“. Ne-a plăcut, de asemenea, preocuparea pentru conserva­rea formaţiilor de teatru fol­cloric „Rundul", „Malanca" şi „Struţul", ca şi străduinţa di­rectorului de cămin de a ri­dica pe noi trepte calitative corul mixt, format din 80 de persoane. Dacă la toate aces­tea adăugăm brigada artistică din Conteşti ca şi cea de tea­tru, aflate In stadiu de repe­tiţii, ne putem crea o imagine cuprinzătoare asupra vieţii ar­tistice din comună. Numai atît? Din nefericire am constatat o preocupare unilaterală, În­dreptată doar spre activităţi artistice, In timp ce restul acţiunilor, Laturi componente ale culturii de masă, nu se încheagă într-un proces edu­caţional sistematic. Pe ici, pe colo, am intilnit şi manifes­tări de formalism. Dacă în pla­nul general de muncă sunt pre­văzute toate obiectivele, din activitatea concretă, zilnică, lipsesc acţiunile de populariza­re a ştiinţei şi asta nu de o săptămlnă, două, ci de luni de zile. Acţiunile din luna oc­tombrie seamănă cu cele din noiembrie ca două surori ge­mena, ca să nu spunem ce două copii trasa la şapiro­­graf. Ne întrebăm, firesc, ce rost are plenul de muncă ge­neral dacă cele lunare şi săp­­tămlnale nu-şi trag saua din el? I-am sugera tlnărului di­rector de cămin, consiliului de conducere (care, între noi fie vorba, nu-şi trăieşte viaţa), dar mai ales comisiei de propa­gandă, efectuarea unui sondaj de opinii în rlndul beneficia­rilor de cultură, pentru a le cunoaşte mai bine preferinţele. „Dacă tăceam...?“ In urma lipsurilor depistate, din dorinţa de a ne face o im­presie bună în final, am fost invitaţi la bibliotecă,, chipurile pentru a fi impresionaţi de o activitate model a biblioteca­rei Irina Vasiliu. N-am vrut să diminuăm cu nimic opti­mismul directorului de cămin. Condiţiile de muncă sunt bune, focul duduia In sobe, iar vîntul fluiera prin... fişele cititorilor din care majoritatea sunt elevi. La o statistică reiese o carte pe an de fiecare locuitor. Ni­meni nu ştie aici ce Înseamnă un buletin de informare bi­bliografică, nu există liste cu cărţile noi apărute, iar planul de muncă este o mostră de felul cum nu trebuie să arate un plan de muncă. In fine, ieşind din bibliotecă, directorul de cămin medita la zicala: „Dacă tăceam, filozof rămâneam.". Se impun unele măsuri care să conducă la realizarea unui proces educaţional robust şi cu eficienţă in cultura de masă. Şedinţele sunt publice dar... fără public Locul şi importanţa comisii­lor de judecată In angrenajul vieţii sociale sunt bine cunos­cute. Din primele discuţii avute cu Constantin Iordache, secre­tarul consiliului popular comu­nal, şi cu Lucica Ghirilă, se­­cretara comisiei de judecată, ne-a rămas impresia că aici a­­ceastă formă obştească de in­fluenţare prin intermediul că­reia se realizează participarea maselor la înfăptuirea legalită­ţii sociale şi educarea cetăţeni­lor. în spiritul unei atitudini corecte faţă de muncă şi so­cietate. Îşi desfăşoară activita­tea conform prevederilor legii. Asta la prima vedere, fiindcă In realitate lucrurile nu stau aşa ... Menţionăm pentru Început că in acest an la comisia de judecată de pe lingă consiliul popular comunal au fost pre­zentate spre Soluţionare 100 de pricini, în majoritate pentru lovire şi injurii şi foarte pu­ţine pentru înşelătorie şi sus­trageri din avutul obştesc. Toa­te pricinile au fost soluţionate cu operativitate, ceea ce este un lucru bun. Urmărind, însă, modul în care comisiile de ju­decată antrenează opinia pu­blică la combaterea manifestă­rilor antisociale, am constatat serioase deficienţe. Spre sur­prinderea noastră, am aflat că la dezbateri participă doar in­culpaţii şi foarte rar (aproape de loc) alţi cetăţeni din locali­tate. Cu alte cuvinte, dezba­terile nu sunt publice. Ne-am interesat, de asemenea, şi de măsurile de influenţare ob­ştească prevăzute In articolul 27 al Legii de organizare şl funcţionare a comisiilor de ju­decată. Nici In această direc­ţie nu s-a întreprins nimic. Ur­marea unei asemenea practici este evidentă: numeroşi cetă­ţeni se adresează comisiei pen­tru pricini minore sau îşi fac din aceasta o practică perma­­nentă. Se impune ca organele în drept să acorde toată a­­tenţia bunei funcţionări a co­misiei de judecată. Dominanţa vieţii social-eco­­nomice şi culturale de la Va­lea Seacă este pozitivă. De a­­ceea deficienţele din unele sectoare se impun a fi Înlătu­rate de urgenţă, factorii cu munci de răspundere trebuind să-şi aducă imediat contribu­ţia în această direcţie. Recuperarea rămînerilor în urmă (umere <lla p«fl. 1) ţii? Un fapt Imbucurător esta ritmul intens In car» *-a lu­crat In ultima vreme (și In schimb de noapte) la Spitalul de neurochirurgie. Scheletul de structură a atins cota fi­nală, urmlnd a se executa În­chiderile cu zidărie (lucrare avansată) şi montarea timplfi­­riei. Menţinerea acestui ritm poate conduce la crearea un­nui mare front de lucru pe timp friguros. Se impun insă rezolvate o serie de probleme legate de Încălzire. Şi la al­te obiective — cum ar fi că­minele din cadrul Complexu­lui studenţesc „T. Vladimires­­cu* şi Gareta„Piaţa Unirii" sunt perspective imediate pen­tru executarea Închiderilor. In privinţa construcţiilor de locuinţe, însă, constatăm ace­eaşi situaţie total necorespun­zătoare, observată cu o lună în urmă. O serie de blocuri continuă să se menţină la cota zero din lipsa prefabri­catelor. La blocurile din cără­midă, unde această proble­mă nu se pune, lucrările merg extrem de lent. Pentru Q-5 şi Q-6 din Microraionul 3 Tătă­­raşi (unde la 30 octombrie trebuia să înceapă zidăria), cu o săptămlnă In urmă abia s-a eliberat amplasamentul. In acelaşi timp — şi aceasta do­vedeşte că deficienţele In or­ganizarea producţiei cântăresc greu In situaţia actuală ne­satisfăcătoare privind frontul de lucru pentru trimestrul I. 1071 — lucrările la blocurile U-2 şi K-2, din acelaşi micro­­raton, deşi dispun de amplasa­ment liber nu au fost înce­pute. E drept, la K-2 s-au făcut escavadiile cu peste două luni in urmă, dar totul a rămas In această fază. Ing. Mircea Ro­­maşcanu, coordonatorul şantie­relor din zona Tătăraşi, moti­va abandonarea lucrărilor prin ivirea unor greutăţi In execu­tarea fundaţiei. Dar care vor fi ele rezolvate prin simpla curgere a timpului, fără inter­venţia constructorilor ? Constatările noastre arată că, în intervalul de o lună de zile, cele două Întreprinderi nu au reuşit să facă mare lu­cru pentru ameliorarea situa­ţiei din prima jumătate a lunii octombrie. Discutăm pe marginea con­statărilor noastre cu tov. Radu Ionescu, inginer şef adjunct al I.G.M. 4, precum şi cu to­varăşii Constantin Cosma, in­giner şef adjunct şi Fănică Dănilă, secretar al comitetului de partid, de la Trustul de construcţii. O bună parte din cauzele care au condus la a­­ceastă *• situaţie de pe unele şantiere converg spre pregăti­rea defectuoasă a producţiei, a investiţiilor, fapt de „care se fac vinovaţi nu numai con­structorul, ci în mare măsură (uneori decisiv chiar) benefi­ciarii şi proiectanţii. Subliniem acest fapt fiindcă dificultăţile de acum se prevăd şi pe vii­tor, unele obiective ce urmea­ză a fi atacate în perioada imediat următoare neavlnd re­zolvate problemele de ampla­sament, proiectare, finanţare etc. Remarcăm şi faptul că I.C.M.-4, spre exemplu, ştie foarte puţin la această dată ce va face anul viitor. Cifre­le de plan s-au modificat de cîteva ori, iar despre unele obiective noi, prinse în plan, se ştiu doar profilul şi loca­litatea unde se vor construi. Dar trebuie să se facă de pe acum comenzi, specificaţii de materiale —­ deci fără docu­mentaţie şi în necunoştinţă de cauză. Se adaugă la aceasta deficienţele în sistemul de a­­provizionare (remarcăm spre exemplu faptul că comenzile pentru prefabricate nu s-au făcut pe repere aşa cum s-a dovedit că ar fi fost necesar), neonorarea unor contracte de către furnizori în termenele stabilite. Defecţiunile de apro­vizionare denotă şi existenţa unor fisuri în colaborarea din­tre Ministerul Construcţiilor Industriale şi Ministerul In­dustriei Materialelor de Con­strucţii. Toate aceste deficienţe au găsit un teren fertil în modul de organizare a producţiei şi muncii de pe şantiere, deoa­rece faptele dovedesc că prin spirit de prevedere, o mai atentă repartizare a forţelor materiale şi umane, multe din restanţele actuale în pregăti­rea producţiei pe timp de iar­nă ar fi fost evitate. S-au fă­cut, ioi ultima vreme, o serie de analize, s-au luat măsuri. Este de datoria conducerilor celor două întreprinderi de a acţiona cu toată fermitatea pentru aplicarea lor, astfel ca zilele favorabile activităţii pe şantiere să fie utilizate mai eficient. Dezlegarea jocului apărut în nr. 7519 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Dinamo — Olimpia: 2. Minerul — Fa­­rul: 3. Sut — Tătaru —J­OU: 4. I — Arădani — Agi: 5. Rb — Ele — Dunărea: 6.­­ Eșuată — E­b— B —­ L: 7. No­bil — I — Crișul: 8. Anei. — Petrolul: 9. I — Aşa­­- Ri — Alt*: 10. Ara — Pica — Mc — Ir; 11. Serii — stea — Unit; 12. Marina-Mangalia. „Trenuri ale tinereţii“ Biroul de turism pentru ti­neret al Comitetului judeţean U.T.C. reînnoieşte tradiţia or­ganizării unor „trenuri ale ti­nereţii" în vederea organizării unor excursii. Cu ocazia „Tîr­­gului internaţional Bucureşti 1970" s-a realizat în acest fel o excursie cu 1 200 de tineri din judeţ. în perspectivă, se prevede organizarea unei ex­cursii la Doftana şi la Bucu­reşti cu vizitarea unor muzee (19 decembrie), iar pentru pe­trecerea revelionului se orga­nizează excursii la cele mai frumoase cabane din ţară, pre­cum şi la Sofia, Praga, Var­şovia, Budapesta. ore Radio lasi Programul di team­ (ti noIn» tril) r 17.00 Bulette de »tizi i 17.05 B»trade lilei i 17.00 Dialof ce aicultitorii , 17.45 Neatmnete folclorice t 17.00 Radio-»echote noastră, 11.20 Univert mati cal, 1» 00 Radiojurnal , lt.tt Amintiri, amintiri (romae)o) i 11.30 Lecturi dremeUtete i »Plduree «obţin»', De Zaherte Stauen , 20.2# Selec­­ţiuni die operata „Tara »urlau» iul' do Lehar, 10.S* Componi* teri moldoveni din trecut »1 de aal I Dumitru Bughlet­i 20.50 Ze­ce minute in companie cintăre* (el de multei u»parl Asda Călu­găreanu] , 21.00 Buletin de »ttrl t 21.05 Invitaţie le dana i 21.90 Arte plaii­ee I 11.40 Invitaţie 1* dane (continuare).­ Programul de diminea­ t fii n&i limbrh) t 7.00 Buletin de »t­rl 1 7.05 Matineu m­utical I 7.90 Sa* tul romineac contemporan! 7.50 Arta-1 hor« horelor 1 1.00 Buletin de »ttri I 0.05 Raliul melodiilor |­0.90 Cuteik­oHl. Televiziune In jurul orei 8.30—Trans­misiunea de la Sofia a ple­­cării spre patrie a delega­ţiei de partid şi guverna­mentale a Republicii Socia­ ’ liste România, condusă da tovarăşul Nicolae Ceauşes­­cu, care a făcut o vizită oficială de prietenie in Re­publica Populară Bulgaria; 17.00 Deschiderea emisiunii. E­­misîune în limba germană) 18.10 Publicitate» 18.15­ Bună seara, fetei Bună seara, băieţii» 10.15 Publicitate» 19.20 1001 de ieri — emisiune pentru cei mici» 19.31­ Telejurnabil de seară» 20.00 Handbal : România — Iugoslav vie (masculin) — Tipriîa e 2-a.* Transmisiune dej' la Cluj» 20.30 'tele-encicopedia; 21.30 Film se­rial: .Incoruptibilii* —.Coniacul de Bouverais*» 22.30 Comici ves­­­­titi ai ecranului* Charlei» 22.50 Telejurnalul de noapte» 23.00 Cîftiec de dor — Transmisiune de le restaurantul „Bucur“» Cinematografe VICTORIA, erai» • , *1.10 I 14.30 I 18.40 , 18.50 , 21 , ,Sen­­tința'i Completară ,Brâncuși' , REPUBLICA, orala *.45 , 11 , 14 i 18.15 I 18.30 I 20.45 i „Da »apte Ori »apta1, cinemascop ) Cinema­­tograful 1* erti „COPOU*, orele 9 I 11 , 15 t 1» , 19 I 21 I .Îiffl­ay memorandum’, cinema»sop colori ARTA, orele 9,15 , d­.l* , 15 , 17, 19 , 21 : „Strălu­ți", completare „Cazpet­ de iarnă* , TATARASI, era 1», program 1* film» pentru copil »I tineret. Orele 18, 18 , 20 , .Ambricada", cinemascop. Completare­­ .Da 214 ori* , NI* COLINA, orele 18­, 18 , 20 : „Bile*­tarlatul X din Cosmo»­, cine­­matcop. Opera de stat La ora 19,30, Opera de stat prezintă un spectacol cu opera «Don Carlos». Sunt valabile bi­letele im­perie 18. Casa de cultură a sindicatelor La ora 19.00, în sala de spec­tacole a Casei de cultură a sin­dicatelor va avea loc un spec­tacol de varietăţi intitulat :­­Aşa bate inima­ Programul specta­colului este susţinut de formaţii artistice de amatori ale sindica­telor din ramura sanitară a mu­nicipiului Iaşi. La ore 22.00 — seară de dam!. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor In «ăla de dan», 1» or» 20.00— sear*' de dan» pentru studenți. Loto La tragerea LOTO din 20 Xî Î970, au fost extrasfc următoarele bamere : Extragerea 1 1 82 2 14 7 11 30 85 32. Fond de préftrii léi 553.120. Éttragfcréa a U*® 22 4Î 74 88 55 76. Fond de premii lei 498.395- Timpul probabil Vrem­ea devine schimbatoare cu cerul variabil, relativ noros. Cu lotul izolat va ploua slab Vint Slab la potrivit d­in Sec­­torul sud-vestic. Tem­peratura ae­rului în creştere uşoară, mini­mele vor fi cuprinse între 4 şi 8 grade, iar maximele între 9 şi 14 grade. Local, dimineaţa, se va produce ceaţă. .

Next