Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)

1970-11-08 / nr. 7509

* y . . * V Organ al Comitetului judetean Iasi al P.C.R. si al Consiliului popular județean Anul XXVII, nr. 7509 Duminică, 8 noiembrie 1970 4 pagini, SO bani Pregătirea producţiei industriale pe 1971 MASURILE TEHNICO-ORGANIZATORICE NU VOR ADUCE NIMIC IN PLUS FARA O BUNA APROVIZIONARE Paralel cu desfăşu­rarea unei activităţi tot mai susţinute pen­tru Îndeplinirea pla­nului pe acest an la toţi indicatorii şi a angajamentelor spori­­­­te luate in întrecerea socialistă, comitetul de direcţie al Uzinei mecanice din Paşcani are ca obiectiv prin­cipal şi pregătirea producţiei pentru a­­nul 1971. Comparativ cu a­­nul 1970, în planul pe 1971 sunt prevăzute sortimente noi: repa­raţii capitale şi ge­nerale pentru vagoa­ne de călători, capi­tonate, cu 4 osii, re­paraţii care nu s-au executat pînă in pre­zent in uzina noastră. De asemenea, va creş­te numărul de bo­ghiuri (cu 40 la su­­tă), va spori volumul îmbunătăţirilor pen­tru vagoanele de că­lători şi producţia de piese de schimb. In faţa uzinei noastre pe anul 1971 stau sar­cini cantitativ şi ca­litativ superioare. Iar pentru a le îndeplini, comitetul de direcţie, întregul colectiv al uzinei au trecut la pregătirea condiţiilor necesare. Unul dintre princi­palele obiective avu­te în vedere pentru desfăşurarea procesu­lui de producţie în condiţii optime a fost mica mecanizare, a­­vînd drept scop În­locuirea operaţiilor efectuate manual, cu mijloace mecanizate, pentru creşterea pro­ductivităţii muncii. Prin credite bancare s-au prevăzut proiec­tarea şi executarea de către uzină a unui dispozitiv electrome­canic pentru meca­nizarea operaţiilor de îndoire a laţului a­­paratului de legare; organizarea atelieru­lui de debitare cen­tralizată; crearea u­­nui dispozitiv pentru centrarea foilor arc în legături. Prin in­vestiţii centralizate se vor realiza: maşina universală de ascuţit scule, o maşină de şlefuit cu bandă, un motoincărcător, po­duri rulante de 5 to­ne forţă, cu o des­chidere de 10 m. Avind în vedere ponderea reparaţiilor vagoanelor pe 4 osii, care au un gabarit mai mare faţă de va­goanele pe 2 osii, vor trebui extinse capaci­tăţile de producţie. Astfel, pentru anul 1971, din totalul In­­vestiţiilor, 69,88 la sută sunt afectate construcţiilor, din ca­re mai importante sunt: hala montaj va­goane, staţia de com­­­presoare , hala de forjă grea, tunelul de spălat boghiuri. Res­tul de 31,12 la sută sunt afectate achizi­ţionării de utilaje: 2 poduri transbordoare, 6 poduri rulante de 16 tone, un ciocan matriţor, un sining pentru profile, un strung de rectificat fuse şi altele. Volu­mul mare de inves­tiţii pentru construc­ţii în raport cu vo­lumul acordat achi­ziţionării de maşini şi utilaje se explică prin destinaţia noilor hale în care nu realizăm producţie de serie, ci executăm reparaţii pentru vagoane, iar acestea ocupă o ma­re suprafaţă. Un alt obiectiv im­portant, avut în ve­dere de comitetul de direcţie, a fost pla­nul de măsuri tehni­­co-organizatorice pe anul 1971. Conform prevederilor, toate secţiile productive vor lua măsuri de îmbu­nătăţire a organiză­rii lucrului pe faze în vederea încadră­rii şi optimizării dia­gramelor tehnologice, de întărire a asisten­ţei tehnice, pentru reducerea învoirilor şi absenţelor nemotiva­te, asigurarea unei a­­provizionări corespun­zătoare a locurilor de muncă cu materii şi materiale, respecta­rea strictă a calen­darelor de termene. Ca principale măsuri enumerăm: perfecţi­onarea şi definitiva­rea fluxului optim la reparaţii vagoane că­lători pe 4 osii; exe­cutarea pereţilor la vagoane de marfă (re­paraţii capitale) în standuri; aplicarea a­­cordului individual pentru toate lucrările de execuţie; elimi­narea adausurilor de prelucrare a legătu­rilor de arc; extin­derea matriţării pie­selor; extinderea su­durii automate la cu­tia tampoanelor. A­­plicarea acestor mă­suri va conduce la creşterea productivi­tăţii muncii. la folo­sirea mai bună a ca­pacităţilor de produc­­ţie, la utilizarea mai bună a timpului de lucru. la cointeresa­rea muncitorilor pen­tru a-şi ridica gradul de calificare profesi­onală. In ceea ce priveşte situaţia Încheierii contractelor pentru a­­nul 1971, se ştie că în majoritatea cazu­rilor fiecare unitate economică, având con­comitent dubla cali­tate de beneficiar şi furnizor, este intere­sată să participe cit mai activ la prospec­tarea pieţei. Ca fur­nizor, Uzina meca­nică din Paşcani a încheiat contracte pentru 80,3 la sută din valoarea totală a producţiei, dar nu in aceeaşi situaţie se află Uzina în calitate de beneficiar. Pină a­­cum s-au încheiat contracte doar pentru 9,8 la sută din valoa­rea totală a necesar Uzina mecanică Paşcani Vasilică LACHE şeful serviciului plan. Uzina mecanică Pașcani (continuare In pag. a 3-a) ------------1 SCHIŢE ÎN CREION Madam Hîrciog Madam Hirciog se consideră o cucoană gos­podină şi atotştiutoare, cu o solidă cultură formată în discuţii ample, purtate mai ales la piaţă şi in holul de la policlinică, unde merge destul de des ca să se trateze de boli ima­ginare. Nu ştiu totuşi cum se face că ea este prima da la D-uri, confort unu, pe dreapta, care a aflat prima pînă mai ieri, „ca se dă ...". - Madam Ceainica - spune ea şoptit unei proaspete cunoştinţe de la F-uri - au sosit heringi, în spa­te, la Complexul cel nou. Jine-mi te rog şi mie rînd, că eu trec pe la Autoservire, să mai iau treizeci de borcani cu roşii in bulion, că nu se ştie niciodată ... De un an insă madam Hirciog trăieşte une­ori o mulţumire cu totul specială : nu numai că a izbutit să fie fruntaşă pe alee în ceea ce priveşte rezerva de ulei, dar a izbutit să bage bine spaima în vecine, convingîndu-le să stocheze acest extras gălbui de floarea-soarelui in can­tităţi suficiente să hrănească un regiment asediat în timpul războiului de treizeci de ani. E drept că la un moment dat a avut scandal cu bărbatul (care n-avea unde să mai de­poziteze vinul şi a ţipat revoltat atunci cînd au trebuit să facă săpun din uleiul rîncezit şi săpunul nu făcea spume), că s-a îmbolnăvit de stomac consumind stocul de conserve de costiţă cu fasole - dar a avut şi satisfacţii. Chiar dom­nul Hanibal Pirleaga, fost avocat, a declarat într-o dimi­neaţă, la fapte: „Nimeni nu are rezerve mai solide ca ma­dam Hîrciog !“. Astfel de aprecieri făcute la coadă ii­şi dau forţa sufletească să reziste ziselor neînţelegătorului ei bărbat : - Măi femeie, ai înmormîntat toata paralela pe care ţi le aduc, in camară şi la boxă! Cind am să ajung la spital din cauză că mă hrăneşti cu rîncezături, am să te văd eu cui bagi pe git tot ce-ai strîns ... Cuconiţa noastră rezistă deci la bodogăneala bărbatului, animată de plăcerea de a şti că nimeni un car­tier n-o depăşeşte în materie de zahăr, ulei, scrumbie, praz, cartofi, mălai, făină, fasole, pastramă şi alte produse, sufi­ciente pentru cel puţin un an. Doar din cind în cînd se întristează, atunci cind, după zile de înghesuială şi ghionteală pentru golirea rafturilor, magazinele şi piaţa se aprovizionează din nou bine. In asemenea momente are impresia că autoritatea ei se spulberă şi se prăbuşeşte de pe cele trei butoaie cu varză. Biata madam Hirciog ! E o adevărată pacoste pe capul nostru. Poate nici n-o cheamă aşa, poate nu-i totdeauna atît de limitată şi stupidă, iar nu de puţine ori poate să fie şi bărbat cu ifose de gospodar prevăzător. Nu mai vorbesc că - atunci cînd îi cade bine - mai face şi oleacă de speculă... Fiinţa ei îmi aminteşte de acel mamifer­­ roză­tor numit în dicţionare Cricetus cricetus, sperios şi cu vizuina în malurile de lut ale lanurilor de griu. Cind eram mic, îl pîndeam cum îşi umple cu boabe pungile de la obraji, îl fugăream pînă la vizuină şi apoi turnam apă, să iasă afară şi să-l prind. Pe blana lui luam ciţiva lei. Săpind, in vizuină găseam cereale multe, putrezite, o risipă pe care numai hir­­ologii, în virtutea unor instincte oarbe, pot să o facă. Dar noi, noi sîntem oameni ! Oameni ! Su­fletul și mintea noastră rămîn in cumpănă văzind-o pe madam Hîrciog printre noi. Mihai DUMITRIU I* I* I* I* I* I% I* I ­. II• I* 1 ht Iăi I% I Ih IS Iht I* I I* hi I* ISt Is» Ia I Uzina de fibre sintetice Iaşi. Instalaţia de prelu­­crat fir tehnic din cadrul noii secţii de fire. Foto: G. PAUL Instruirea propagandiştilor din învăţămîntul de partid de la sate în cursul zilei de ieri, Comni­s­tetul judeţean Iaşi al P.G.R., prin Cabinetul de partid, a or­ganizat instruirea propagandiş­tilor din învăţămîntul de par­tid de la sate, inclusiv a pro­pagandiştilor din sistemul în­­văţămlntului ideologic al cadre­lor didactice. Tov. Gheorghe Gilibiu, secre­tar al Comitetului Judeţean Iaşi al P.G.R., a vorbit cu acest prilej despre sarcinile ce revin orga­nelor şi organizaţiilor de par­tid de la sate în perioada a­­ceasta. Tov. Cristian Chelaru, mendrui supleant­ al biroului Comitetului Judeţean de partid, şeful secţiei de propagandă, a prezentat sarcinile ce revin or­ganizaţiilor de partid şi pro­pagandiştilor în organizarea şi desfăşurarea noului an şcolar în învăţămîntul de partid din mediul rural. În cadrul programului de in­struire, conf. univ. Radu Ne­gru, lector al Comitetului Ju­deţean de partid, a vorbit des­pre „Geneza gîndirii ateiste la România*. Cu un plus de efort in următoarele zile, pot fi încheiate lucrările agricole de toamnă Majoritatea cooperativelor a­­gricole de producţie din jude­ţul nostru, desfăşurînd o mun­că intensă, se află într-un sta­diu avansat sau foarte avan­sat cu lucrările agricole de toamnă. Redacţia ziarului nostru a or­ganizat (vineri, 6 noiembrie) un raid prin cîteva unităţi a­­gricole cu scopul de a urmări modul şi ritmul în care se re­coltează ultimele suprafeţe cu porumb şi în care se execută arăturile de toamnă pe tere­nurile eliberate. Doar 10 hectare de porumb din 883 de hectare mai erau, în ziua raidului nostru, de de­­pănuşat la cooperativa agricolă de producţie din Cozmeşti. Fu­seseră adăpostite 1.870 tone boabe STAS, ceea ce este echi­valentul a 2.320 tone ştiuleţi. Fusese deja transportată în ba­ză o cantitate de 473 tone po­rumb. Suprafaţa arăturilor de toamnă era de peste 400 de hectare. Rezultate bune înre­gistrează cozmeştenii şi la ce­lelalte acţiuni. Saltul calitativ pe care l-a făcut în ultimii ani cooperativa agricolă din Cozmeşti, cîndva o unitate restanţieră în mai toate campaniile agricole, ar trebui să stea în atenţia unor cooperative agricole din jude­ţul nostru, care înregistrează întîrzieri mari în încheierea lucrărilor din actuala campa­nie agricolă. Care sunt secretele acestei evoluţii ? După părerea noas­tră, credem că aceste progre­se se datoresc, în principal, unei intense şi active partid­- Ioan NEGREA (continuare în pag. a 3-a) * I. C.A.P. Cozmeşti. Pe tarlaua „Arbo­­raş“, mecanizatorii I. Bogos, Şt. Po­pa, V. Mercaş şi V. Bogos execută arături de toamnă. Foto: G. PAUL In prezența conducerii de partid și de stat, ieri a avut loc ui Munm i M Mi li Ii pipa Doflmei Intr-o atmosferă de emo­ţionantă omagiere a eroismu­lui comuniştilor, luptători ne­înfricaţi pentru apărarea inte­reselor poporului muncitor, pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul exploa­tării şi asupririi, pentru liber­tatea şi independenţa patriei, mii de cetăţeni — muncitori din minele ploieştene, din schelele şi rafinăriile Văii Prahovei, ţărani din împre­jurimi, militari, elevi şi stu­denţi — s-au adunat ieri spre a comemora treizeci de ani de la prăbuşirea, în noaptea de 9—10 noiembrie, a ziduri­lor închisorii „Doftana“, sub ale cărei dărâmături au fost ucişi numeroşi militanţi re­voluţionari. Este un moment solemn trăit cu intensitate de toţi cei de faţă. El evocă în conştiinţa lor drumul străbătut timp de cinci decenii de gloriosul nos­tru partid, drum presărat cu minunate fapte de eroism, cu nenumărate sacrificii şi jertfe ale celor care s-au identificat cu cauza partidului şi a po­porului muncitor. Impresionanta solemnitate desfăşurată sub zidurile cum­plitei temniţe — devenite în anii noştri muzeu — a reprezentat prinosul a­­dâncii recunoştinţe a întregu­lui nostru popor faţă de co­muniştii, antifasciştii, patrioţii revoluţionari, care, pe barica­dele marilor bătălii de clasă, înfruntînd cu neînduplecată dîrzenie teroarea sîngeroasă a aparatului de represiune bur­­ghezo-moşieresc, sacrificîndu-şi chiar viaţa, au ţinut mereu sus steagul luptei pentru sfă­­rîmarea rînduielilor nedrepte ale claselor exploatatoare, pentru edificarea socialismu­lui şi comunismului pe pă­­mîntul României. în acelaşi timp, în manifestarea de ieri şi-au găsit încă o dată expre­sia voinţa de nezdruncinat a poporului nostru de a duce înainte bogatele tradiţii revo­luţionare, hotărîrea sa de a strînge şi mai puternic rîndu­­rile în jurul partidului şi al conducerii sale, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit şi preţuit de întregul popor, de a înfăptui neabătut obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru făurirea socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate. Este ora 9. Sosesc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bod­naraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ. Sunt prezenţi to­varăşii Maxim Berghianu, Flo­rian Dănălache, Emil Drăgă­­nescu, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumi­tru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Vasile Vîlcu, Ștefan Voi­­tec, Iosif Banc, Petre Blajo­­vici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu. Se află, de asemenea, prin­tre cei veniţi la Doftana, mem­bri ai G.G. al P.G.R., ai Consi­liului de Stat şi ai guvernului, foşti deţinuţi la Doftana, ve­terani ai mişcării muncitoreşti, activişti de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă, oa­meni de ştiinţă şi cultură, ge­nerali şi ofiţeri, membri ai fa­miliilor celor căzuţi sub zidu­rile închisorii. Sosirea conducătorilor parti­dului şi statului este întîmpi­­nată cu căldură de cei pre­zenţi. O gardă de onoare, for­mată din militari ai forţelor noastre armate, membri ai găr­zilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei, pre­zintă onorul. Se intonează Im­nul de stat al Republicii So­cialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat, trece la revistă garda de o­­noare. Conducătorii partidului şi statului păşesc apoi pe aleea ce coboară la Cimitirul „Trei pruni”, unde se află mormin­tele celor căzuţi la cutremur sub zidurile închisorii. Foşti deţinuţi politici la închisoarea Doftana fac de gardă, în sunetele solemne ale Im­nului eroilor, tovarăşul Nicolae Ceau­şescu, ceilalţi conducă­tori de partid şi de stat de­pun o coroană de flori din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consi­liului de Miniştri ale Repu­blicii Socialiste România. Se păstrează un minut de recule­gere. Sunt depuse apoi coroa­ne de flori din partea Comi­tetului foştilor luptători anti­fascişti, Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindica­telor, Consiliului Naţional al Femeilor, Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comu­nist, şi Comitetului executiv al Uniunii Asociaţiilor Studen­ţeşti, Comitetului judeţean­­ Prahova al P.C.R. şi Consiliu­lui popular judeţean, Comite­tului orăşenesc Cîmpina al P.C.R. şi Consiliului popular orăşenesc, precum şi din par­tea unor mari întreprinderi şi instituţii din judeţul Prahova. Depun jerbe de flori pio­nierii. Cinstind memoria eroilor clasei muncitoare, reprezen­tanţii celei mai tinere gene­raţii, care nu cunosc decît din cărţi şi din exponatele muzeului condiţiile de cruntă opresiune şi teroare pe care le evocă Doftana, îşi ex­primă — împreună cu miile de participanţi la solemnitate — dragostea neţărmurită pen­tru partidul nostru comunist care a creat viaţa nouă şi liberă de astăzi a poporului nostru, pentru împlinirea idea­lurilor în numele cărora au luptat şi s-au jertfit atîţia luptători revoluţionari. In memoria eroilor clasei muncitoare, a căror jertfă va rămîne mereu vie în conştiin­ţa poporului român, cei pre­zenţi păstrează un minut de adîncă reculegere. Prezenţa atîtor veterani ai mişcării muncitoreşti la acest moment impresionant, alături de tinerii luptători pentru în­făptuirea politicii Partidului Co­munist Român, conferă cere­moniei un profund caracter simbolic, subliniind forţa ft dinamismul partidului cara im* mănunchează într-un m­ic şu­voi toate generaţiile, sub «tea» gul său larg desfăşurat. Revărsaţi pe colinele «H*t jur, participanţii se perindă într-un pios pelerinaj prin fa­ţa mormintelor de la Cimiti­rul „Trei pruni“. Marii«­ierbe, ca şi modestele buchete dar flori ce sunt depuse pe aces­te morminte, îngrijite cu dra­goste, reprezintă emoţionante mărturii ale sentimentului de veneraţie al poporului nostru pentru spiritul de sacrificiu, pentru uriaşa forţă morală a comuniştilor care au ştiut să înalţe un zid de voinţă ome­nească mai impunător decît groasele ziduri ale temniţei. A urmat apoi mitingul solemn. După solemnitatea depunerii coroanelor de flori, conducă­torii partidului şi statului au luat loc în tribuna amenajată pe platoul din faţa fostei închi­sori „Doftana", unde sunt adu­naţi mii şi mii de oameni ai muncii. Tribuna este dominată de urarea „Trăiască Partidul Comunist Român, forța politică conducătoare a societăţii noas­tre!". Mitingul solemn Deschizînd mitingul, tovară­şul Ilie Uişu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., preşedintele Consi­liului popular judeţean, arată că evocarea acestor fapte con­stituie pentru comuniştii şi oamenii muncii din judeţul Prahova, alături de cei din întreaga ţară, prilejul reafir­mării hotărîrii nestrămutate de a înfăptui politica internă şi externă a partidului şi sta­tului, nostru, de înflorire a Ro­mâniei socialiste, de a sluji cu devotament cauza socialismu­lui şi păcii în lume, în numele Comitetului jude­ţean Prahova al Partidului Comunist Român, al tuturor participanţilor la miting, vor­bitorul aduce un fierbinte sa­lut conducerii de partid şi de stat, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Au luat apoi cuvîntul tova­răşii Nicolae Guină, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Comitetului foştilor luptători antifascişti din România, An­drei Oprea, maistru la Rafi­năria din Ploieşti. Tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent al G.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Stat, a rostit o cuvîntare, ur­mărită cu atenţie de toţi cei prezenţi. Cuv­intul la Emil Bodnaraş Stimaţi tovarăşi, In omagiul pe care îl adu­cem astăzi în numele Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Repu­blicii Socialiste România, al poporului român memoriei ce­lor care, cu trei decenii în ur­mă, au plecat din rîndurile noastre, răpuşi sub zidurile pră­buşite ale Doftanei, vrem să dăm expresie înaltei cinstiri pe care Partidul Comunist, poporul nostru întreg o aduc tuturor acelor fii ai lor, luptători re­voluţionari, care şi-au închinat viaţa cauzei celor ce muncesc, eliberării sociale a poporului muncitor, independenţei şi înăl­ţării patriei, cauzei socialis­mului. Evocăm cu acest prilej o e­­pocă plină de grele încercări şi jertfe, epocă glorioasă din istoria mişcării revoluţionare din România, din istoria Parti­dului Comunist Român. Aflat acum treizeci de ani în adîncă ilegalitate şi supus celor mai aspre represiuni, Partidul Comunist îşi dovedise deja rolul de forţă politică de avangardă a clasei muncitoare. El îşi validase capacitatea po­litică şi organizatorică în ridi­carea maselor muncitoare la mari confruntări de clasă cu reacţiunea. Grevele de la Lu­­peni, bătăliile date de petrolişti şi ceferişti, alte importante acţiuni pentru apărarea de­mocraţiei şi a drepturilor celor ce muncesc, lupta împotriva fascizării ţării stau mărturie în această privinţă. Represiunea din partea bur­gheziei şi moşierimii române împotriva comuniştilor şi a antifasciştilor făcuse din închi­sori şi lagăre instrumente de cea mai largă răspîndire în ţară. Zadarnice măsuri însă în faţa hotărîrii comuniştilor de a înfrunta pe duşman oriunde, de a-şi face datoria revoluţio­nară,­­ de clasă, pînă la capăt! Experienţa îndelungată a ile­galităţii a desăvîrşit activitatea constantă a partidului de legă­tură tot mai strînsă cu masele largi ale poporului şi, în primul rînd, cu clasa muncitoare. Pînă şi temniţele au fost transfor­mate de comunişti în adevă­rate şcoli de educaţie politică, revoluţionară. Aici, la Doftana, prin activitatea organizaţiei de partid, a unor militanţi de frunte ai partidului nostru, fă­clia marxism-leninismului a con­tinuat să ardă, răspîndind lu­mina teoriei şi a experienţei revoluţionare, ajutînd la căli­­rea a numeroase cadre care, mai tîrziu, fie în condiţiile ile­galităţii, fie în procesul revo­luţiei şi al construcţiei socia­liste, au îndeplinit sarcini de mare răspundere în condu­cerea partidului şi a statului noii orînduiri. Aceste împrejurări deosebite au menţinut permanent capa­citatea combativă a cadrelor partidului, legăturile partidului cu clasa sa şi cu forţele pro­gresiste ale ţării şi i-au per­mis, în plin război, folosind împrejurările favorabile create pe fronturi de strălucitele vic­torii ale Armatei Roşii, să de­vină principala forţă politică în organizarea şi conducerea insurecţiei armate din August 1944. Ieşit din ilegalitate, Parti­dul Comunist s-a afirmat re­pede ca forţă centrală în gru­parea celor mai valoroase e­­nergii ale poporului, clasa muncitoare, ţărănimea munci­toare, intelectualitatea progre­sistă. In aceste conditiuni, şi numai în acestea, a putut fi asi­gurată participarea României cu întregul ei potenţial, alături de Uniunea Sovietică şi cei­lalţi aliaţi, la războiul antihit­lerist, creîndu-se simultan con­­ditiunile pentru realizarea co­mandamentelor majore ale dez­voltării procesului revoluţio­nar, înfăptuirea unităţii poli­tice şi organizatorice a clasei muncitoare, cucerirea puterii politice de către oamenii mun­cii, naţionalizarea mijloacelor principale de producţie, orga­nizarea economiei pe baze so­cialiste, victoria definitivă a socialismului. Acestea sunt în linii mari jaloanele etapelor parcurse în aceşti treizeci da ani, care au demonstrat rolul fundamental, hotărîtor pe care îl joacă în procesul revoluţio­nar factorul subiectiv, partidul. Această dovadă Partidul Co­munist Român a făcut-o fără dezminţire. Ne exprimăm bucuria şi min­­ (continuare în pag. a 2-a)

Next