Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)
1970-11-08 / nr. 7509
* y . . * V Organ al Comitetului judetean Iasi al P.C.R. si al Consiliului popular județean Anul XXVII, nr. 7509 Duminică, 8 noiembrie 1970 4 pagini, SO bani Pregătirea producţiei industriale pe 1971 MASURILE TEHNICO-ORGANIZATORICE NU VOR ADUCE NIMIC IN PLUS FARA O BUNA APROVIZIONARE Paralel cu desfăşurarea unei activităţi tot mai susţinute pentru Îndeplinirea planului pe acest an la toţi indicatorii şi a angajamentelor sporite luate in întrecerea socialistă, comitetul de direcţie al Uzinei mecanice din Paşcani are ca obiectiv principal şi pregătirea producţiei pentru anul 1971. Comparativ cu anul 1970, în planul pe 1971 sunt prevăzute sortimente noi: reparaţii capitale şi generale pentru vagoane de călători, capitonate, cu 4 osii, reparaţii care nu s-au executat pînă in prezent in uzina noastră. De asemenea, va creşte numărul de boghiuri (cu 40 la sută), va spori volumul îmbunătăţirilor pentru vagoanele de călători şi producţia de piese de schimb. In faţa uzinei noastre pe anul 1971 stau sarcini cantitativ şi calitativ superioare. Iar pentru a le îndeplini, comitetul de direcţie, întregul colectiv al uzinei au trecut la pregătirea condiţiilor necesare. Unul dintre principalele obiective avute în vedere pentru desfăşurarea procesului de producţie în condiţii optime a fost mica mecanizare, avînd drept scop Înlocuirea operaţiilor efectuate manual, cu mijloace mecanizate, pentru creşterea productivităţii muncii. Prin credite bancare s-au prevăzut proiectarea şi executarea de către uzină a unui dispozitiv electromecanic pentru mecanizarea operaţiilor de îndoire a laţului aparatului de legare; organizarea atelierului de debitare centralizată; crearea unui dispozitiv pentru centrarea foilor arc în legături. Prin investiţii centralizate se vor realiza: maşina universală de ascuţit scule, o maşină de şlefuit cu bandă, un motoincărcător, poduri rulante de 5 tone forţă, cu o deschidere de 10 m. Avind în vedere ponderea reparaţiilor vagoanelor pe 4 osii, care au un gabarit mai mare faţă de vagoanele pe 2 osii, vor trebui extinse capacităţile de producţie. Astfel, pentru anul 1971, din totalul Investiţiilor, 69,88 la sută sunt afectate construcţiilor, din care mai importante sunt: hala montaj vagoane, staţia de compresoare , hala de forjă grea, tunelul de spălat boghiuri. Restul de 31,12 la sută sunt afectate achiziţionării de utilaje: 2 poduri transbordoare, 6 poduri rulante de 16 tone, un ciocan matriţor, un sining pentru profile, un strung de rectificat fuse şi altele. Volumul mare de investiţii pentru construcţii în raport cu volumul acordat achiziţionării de maşini şi utilaje se explică prin destinaţia noilor hale în care nu realizăm producţie de serie, ci executăm reparaţii pentru vagoane, iar acestea ocupă o mare suprafaţă. Un alt obiectiv important, avut în vedere de comitetul de direcţie, a fost planul de măsuri tehnico-organizatorice pe anul 1971. Conform prevederilor, toate secţiile productive vor lua măsuri de îmbunătăţire a organizării lucrului pe faze în vederea încadrării şi optimizării diagramelor tehnologice, de întărire a asistenţei tehnice, pentru reducerea învoirilor şi absenţelor nemotivate, asigurarea unei aprovizionări corespunzătoare a locurilor de muncă cu materii şi materiale, respectarea strictă a calendarelor de termene. Ca principale măsuri enumerăm: perfecţionarea şi definitivarea fluxului optim la reparaţii vagoane călători pe 4 osii; executarea pereţilor la vagoane de marfă (reparaţii capitale) în standuri; aplicarea acordului individual pentru toate lucrările de execuţie; eliminarea adausurilor de prelucrare a legăturilor de arc; extinderea matriţării pieselor; extinderea sudurii automate la cutia tampoanelor. Aplicarea acestor măsuri va conduce la creşterea productivităţii muncii. la folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, la utilizarea mai bună a timpului de lucru. la cointeresarea muncitorilor pentru a-şi ridica gradul de calificare profesională. In ceea ce priveşte situaţia Încheierii contractelor pentru anul 1971, se ştie că în majoritatea cazurilor fiecare unitate economică, având concomitent dubla calitate de beneficiar şi furnizor, este interesată să participe cit mai activ la prospectarea pieţei. Ca furnizor, Uzina mecanică din Paşcani a încheiat contracte pentru 80,3 la sută din valoarea totală a producţiei, dar nu in aceeaşi situaţie se află Uzina în calitate de beneficiar. Pină acum s-au încheiat contracte doar pentru 9,8 la sută din valoarea totală a necesar Uzina mecanică Paşcani Vasilică LACHE şeful serviciului plan. Uzina mecanică Pașcani (continuare In pag. a 3-a) ------------1 SCHIŢE ÎN CREION Madam Hîrciog Madam Hirciog se consideră o cucoană gospodină şi atotştiutoare, cu o solidă cultură formată în discuţii ample, purtate mai ales la piaţă şi in holul de la policlinică, unde merge destul de des ca să se trateze de boli imaginare. Nu ştiu totuşi cum se face că ea este prima da la D-uri, confort unu, pe dreapta, care a aflat prima pînă mai ieri, „ca se dă ...". - Madam Ceainica - spune ea şoptit unei proaspete cunoştinţe de la F-uri - au sosit heringi, în spate, la Complexul cel nou. Jine-mi te rog şi mie rînd, că eu trec pe la Autoservire, să mai iau treizeci de borcani cu roşii in bulion, că nu se ştie niciodată ... De un an insă madam Hirciog trăieşte uneori o mulţumire cu totul specială : nu numai că a izbutit să fie fruntaşă pe alee în ceea ce priveşte rezerva de ulei, dar a izbutit să bage bine spaima în vecine, convingîndu-le să stocheze acest extras gălbui de floarea-soarelui in cantităţi suficiente să hrănească un regiment asediat în timpul războiului de treizeci de ani. E drept că la un moment dat a avut scandal cu bărbatul (care n-avea unde să mai depoziteze vinul şi a ţipat revoltat atunci cînd au trebuit să facă săpun din uleiul rîncezit şi săpunul nu făcea spume), că s-a îmbolnăvit de stomac consumind stocul de conserve de costiţă cu fasole - dar a avut şi satisfacţii. Chiar domnul Hanibal Pirleaga, fost avocat, a declarat într-o dimineaţă, la fapte: „Nimeni nu are rezerve mai solide ca madam Hîrciog !“. Astfel de aprecieri făcute la coadă iişi dau forţa sufletească să reziste ziselor neînţelegătorului ei bărbat : - Măi femeie, ai înmormîntat toata paralela pe care ţi le aduc, in camară şi la boxă! Cind am să ajung la spital din cauză că mă hrăneşti cu rîncezături, am să te văd eu cui bagi pe git tot ce-ai strîns ... Cuconiţa noastră rezistă deci la bodogăneala bărbatului, animată de plăcerea de a şti că nimeni un cartier n-o depăşeşte în materie de zahăr, ulei, scrumbie, praz, cartofi, mălai, făină, fasole, pastramă şi alte produse, suficiente pentru cel puţin un an. Doar din cind în cînd se întristează, atunci cind, după zile de înghesuială şi ghionteală pentru golirea rafturilor, magazinele şi piaţa se aprovizionează din nou bine. In asemenea momente are impresia că autoritatea ei se spulberă şi se prăbuşeşte de pe cele trei butoaie cu varză. Biata madam Hirciog ! E o adevărată pacoste pe capul nostru. Poate nici n-o cheamă aşa, poate nu-i totdeauna atît de limitată şi stupidă, iar nu de puţine ori poate să fie şi bărbat cu ifose de gospodar prevăzător. Nu mai vorbesc că - atunci cînd îi cade bine - mai face şi oleacă de speculă... Fiinţa ei îmi aminteşte de acel mamifer rozător numit în dicţionare Cricetus cricetus, sperios şi cu vizuina în malurile de lut ale lanurilor de griu. Cind eram mic, îl pîndeam cum îşi umple cu boabe pungile de la obraji, îl fugăream pînă la vizuină şi apoi turnam apă, să iasă afară şi să-l prind. Pe blana lui luam ciţiva lei. Săpind, in vizuină găseam cereale multe, putrezite, o risipă pe care numai hirologii, în virtutea unor instincte oarbe, pot să o facă. Dar noi, noi sîntem oameni ! Oameni ! Sufletul și mintea noastră rămîn in cumpănă văzind-o pe madam Hîrciog printre noi. Mihai DUMITRIU I* I* I* I* I* I% I* I . II• I* 1 ht Iăi I% I Ih IS Iht I* I I* hi I* ISt Is» Ia I Uzina de fibre sintetice Iaşi. Instalaţia de prelucrat fir tehnic din cadrul noii secţii de fire. Foto: G. PAUL Instruirea propagandiştilor din învăţămîntul de partid de la sate în cursul zilei de ieri, Comnistetul judeţean Iaşi al P.G.R., prin Cabinetul de partid, a organizat instruirea propagandiştilor din învăţămîntul de partid de la sate, inclusiv a propagandiştilor din sistemul învăţămlntului ideologic al cadrelor didactice. Tov. Gheorghe Gilibiu, secretar al Comitetului Judeţean Iaşi al P.G.R., a vorbit cu acest prilej despre sarcinile ce revin organelor şi organizaţiilor de partid de la sate în perioada aceasta. Tov. Cristian Chelaru, mendrui supleant al biroului Comitetului Judeţean de partid, şeful secţiei de propagandă, a prezentat sarcinile ce revin organizaţiilor de partid şi propagandiştilor în organizarea şi desfăşurarea noului an şcolar în învăţămîntul de partid din mediul rural. În cadrul programului de instruire, conf. univ. Radu Negru, lector al Comitetului Judeţean de partid, a vorbit despre „Geneza gîndirii ateiste la România*. Cu un plus de efort in următoarele zile, pot fi încheiate lucrările agricole de toamnă Majoritatea cooperativelor agricole de producţie din judeţul nostru, desfăşurînd o muncă intensă, se află într-un stadiu avansat sau foarte avansat cu lucrările agricole de toamnă. Redacţia ziarului nostru a organizat (vineri, 6 noiembrie) un raid prin cîteva unităţi agricole cu scopul de a urmări modul şi ritmul în care se recoltează ultimele suprafeţe cu porumb şi în care se execută arăturile de toamnă pe terenurile eliberate. Doar 10 hectare de porumb din 883 de hectare mai erau, în ziua raidului nostru, de depănuşat la cooperativa agricolă de producţie din Cozmeşti. Fuseseră adăpostite 1.870 tone boabe STAS, ceea ce este echivalentul a 2.320 tone ştiuleţi. Fusese deja transportată în bază o cantitate de 473 tone porumb. Suprafaţa arăturilor de toamnă era de peste 400 de hectare. Rezultate bune înregistrează cozmeştenii şi la celelalte acţiuni. Saltul calitativ pe care l-a făcut în ultimii ani cooperativa agricolă din Cozmeşti, cîndva o unitate restanţieră în mai toate campaniile agricole, ar trebui să stea în atenţia unor cooperative agricole din judeţul nostru, care înregistrează întîrzieri mari în încheierea lucrărilor din actuala campanie agricolă. Care sunt secretele acestei evoluţii ? După părerea noastră, credem că aceste progrese se datoresc, în principal, unei intense şi active partid- Ioan NEGREA (continuare în pag. a 3-a) * I. C.A.P. Cozmeşti. Pe tarlaua „Arboraş“, mecanizatorii I. Bogos, Şt. Popa, V. Mercaş şi V. Bogos execută arături de toamnă. Foto: G. PAUL In prezența conducerii de partid și de stat, ieri a avut loc ui Munm i M Mi li Ii pipa Doflmei Intr-o atmosferă de emoţionantă omagiere a eroismului comuniştilor, luptători neînfricaţi pentru apărarea intereselor poporului muncitor, pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul exploatării şi asupririi, pentru libertatea şi independenţa patriei, mii de cetăţeni — muncitori din minele ploieştene, din schelele şi rafinăriile Văii Prahovei, ţărani din împrejurimi, militari, elevi şi studenţi — s-au adunat ieri spre a comemora treizeci de ani de la prăbuşirea, în noaptea de 9—10 noiembrie, a zidurilor închisorii „Doftana“, sub ale cărei dărâmături au fost ucişi numeroşi militanţi revoluţionari. Este un moment solemn trăit cu intensitate de toţi cei de faţă. El evocă în conştiinţa lor drumul străbătut timp de cinci decenii de gloriosul nostru partid, drum presărat cu minunate fapte de eroism, cu nenumărate sacrificii şi jertfe ale celor care s-au identificat cu cauza partidului şi a poporului muncitor. Impresionanta solemnitate desfăşurată sub zidurile cumplitei temniţe — devenite în anii noştri muzeu — a reprezentat prinosul adâncii recunoştinţe a întregului nostru popor faţă de comuniştii, antifasciştii, patrioţii revoluţionari, care, pe baricadele marilor bătălii de clasă, înfruntînd cu neînduplecată dîrzenie teroarea sîngeroasă a aparatului de represiune burghezo-moşieresc, sacrificîndu-şi chiar viaţa, au ţinut mereu sus steagul luptei pentru sfărîmarea rînduielilor nedrepte ale claselor exploatatoare, pentru edificarea socialismului şi comunismului pe pămîntul României. în acelaşi timp, în manifestarea de ieri şi-au găsit încă o dată expresia voinţa de nezdruncinat a poporului nostru de a duce înainte bogatele tradiţii revoluţionare, hotărîrea sa de a strînge şi mai puternic rîndurile în jurul partidului şi al conducerii sale, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit şi preţuit de întregul popor, de a înfăptui neabătut obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Este ora 9. Sosesc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ. Sunt prezenţi tovarăşii Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu. Se află, de asemenea, printre cei veniţi la Doftana, membri ai G.G. al P.G.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, foşti deţinuţi la Doftana, veterani ai mişcării muncitoreşti, activişti de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri, membri ai familiilor celor căzuţi sub zidurile închisorii. Sosirea conducătorilor partidului şi statului este întîmpinată cu căldură de cei prezenţi. O gardă de onoare, formată din militari ai forţelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă onorul. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, trece la revistă garda de onoare. Conducătorii partidului şi statului păşesc apoi pe aleea ce coboară la Cimitirul „Trei pruni”, unde se află mormintele celor căzuţi la cutremur sub zidurile închisorii. Foşti deţinuţi politici la închisoarea Doftana fac de gardă, în sunetele solemne ale Imnului eroilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat depun o coroană de flori din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România. Se păstrează un minut de reculegere. Sunt depuse apoi coroane de flori din partea Comitetului foştilor luptători antifascişti, Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Consiliului Naţional al Femeilor, Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, şi Comitetului executiv al Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti, Comitetului judeţean Prahova al P.C.R. şi Consiliului popular judeţean, Comitetului orăşenesc Cîmpina al P.C.R. şi Consiliului popular orăşenesc, precum şi din partea unor mari întreprinderi şi instituţii din judeţul Prahova. Depun jerbe de flori pionierii. Cinstind memoria eroilor clasei muncitoare, reprezentanţii celei mai tinere generaţii, care nu cunosc decît din cărţi şi din exponatele muzeului condiţiile de cruntă opresiune şi teroare pe care le evocă Doftana, îşi exprimă — împreună cu miile de participanţi la solemnitate — dragostea neţărmurită pentru partidul nostru comunist care a creat viaţa nouă şi liberă de astăzi a poporului nostru, pentru împlinirea idealurilor în numele cărora au luptat şi s-au jertfit atîţia luptători revoluţionari. In memoria eroilor clasei muncitoare, a căror jertfă va rămîne mereu vie în conştiinţa poporului român, cei prezenţi păstrează un minut de adîncă reculegere. Prezenţa atîtor veterani ai mişcării muncitoreşti la acest moment impresionant, alături de tinerii luptători pentru înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român, conferă ceremoniei un profund caracter simbolic, subliniind forţa ft dinamismul partidului cara im* mănunchează într-un mic şuvoi toate generaţiile, sub «tea» gul său larg desfăşurat. Revărsaţi pe colinele «H*t jur, participanţii se perindă într-un pios pelerinaj prin faţa mormintelor de la Cimitirul „Trei pruni“. Marii«ierbe, ca şi modestele buchete dar flori ce sunt depuse pe aceste morminte, îngrijite cu dragoste, reprezintă emoţionante mărturii ale sentimentului de veneraţie al poporului nostru pentru spiritul de sacrificiu, pentru uriaşa forţă morală a comuniştilor care au ştiut să înalţe un zid de voinţă omenească mai impunător decît groasele ziduri ale temniţei. A urmat apoi mitingul solemn. După solemnitatea depunerii coroanelor de flori, conducătorii partidului şi statului au luat loc în tribuna amenajată pe platoul din faţa fostei închisori „Doftana", unde sunt adunaţi mii şi mii de oameni ai muncii. Tribuna este dominată de urarea „Trăiască Partidul Comunist Român, forța politică conducătoare a societăţii noastre!". Mitingul solemn Deschizînd mitingul, tovarăşul Ilie Uişu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, arată că evocarea acestor fapte constituie pentru comuniştii şi oamenii muncii din judeţul Prahova, alături de cei din întreaga ţară, prilejul reafirmării hotărîrii nestrămutate de a înfăptui politica internă şi externă a partidului şi statului, nostru, de înflorire a României socialiste, de a sluji cu devotament cauza socialismului şi păcii în lume, în numele Comitetului judeţean Prahova al Partidului Comunist Român, al tuturor participanţilor la miting, vorbitorul aduce un fierbinte salut conducerii de partid şi de stat, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Au luat apoi cuvîntul tovarăşii Nicolae Guină, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Comitetului foştilor luptători antifascişti din România, Andrei Oprea, maistru la Rafinăria din Ploieşti. Tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al G.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, a rostit o cuvîntare, urmărită cu atenţie de toţi cei prezenţi. Cuvintul la Emil Bodnaraş Stimaţi tovarăşi, In omagiul pe care îl aducem astăzi în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român memoriei celor care, cu trei decenii în urmă, au plecat din rîndurile noastre, răpuşi sub zidurile prăbuşite ale Doftanei, vrem să dăm expresie înaltei cinstiri pe care Partidul Comunist, poporul nostru întreg o aduc tuturor acelor fii ai lor, luptători revoluţionari, care şi-au închinat viaţa cauzei celor ce muncesc, eliberării sociale a poporului muncitor, independenţei şi înălţării patriei, cauzei socialismului. Evocăm cu acest prilej o epocă plină de grele încercări şi jertfe, epocă glorioasă din istoria mişcării revoluţionare din România, din istoria Partidului Comunist Român. Aflat acum treizeci de ani în adîncă ilegalitate şi supus celor mai aspre represiuni, Partidul Comunist îşi dovedise deja rolul de forţă politică de avangardă a clasei muncitoare. El îşi validase capacitatea politică şi organizatorică în ridicarea maselor muncitoare la mari confruntări de clasă cu reacţiunea. Grevele de la Lupeni, bătăliile date de petrolişti şi ceferişti, alte importante acţiuni pentru apărarea democraţiei şi a drepturilor celor ce muncesc, lupta împotriva fascizării ţării stau mărturie în această privinţă. Represiunea din partea burgheziei şi moşierimii române împotriva comuniştilor şi a antifasciştilor făcuse din închisori şi lagăre instrumente de cea mai largă răspîndire în ţară. Zadarnice măsuri însă în faţa hotărîrii comuniştilor de a înfrunta pe duşman oriunde, de a-şi face datoria revoluţionară, de clasă, pînă la capăt! Experienţa îndelungată a ilegalităţii a desăvîrşit activitatea constantă a partidului de legătură tot mai strînsă cu masele largi ale poporului şi, în primul rînd, cu clasa muncitoare. Pînă şi temniţele au fost transformate de comunişti în adevărate şcoli de educaţie politică, revoluţionară. Aici, la Doftana, prin activitatea organizaţiei de partid, a unor militanţi de frunte ai partidului nostru, făclia marxism-leninismului a continuat să ardă, răspîndind lumina teoriei şi a experienţei revoluţionare, ajutînd la călirea a numeroase cadre care, mai tîrziu, fie în condiţiile ilegalităţii, fie în procesul revoluţiei şi al construcţiei socialiste, au îndeplinit sarcini de mare răspundere în conducerea partidului şi a statului noii orînduiri. Aceste împrejurări deosebite au menţinut permanent capacitatea combativă a cadrelor partidului, legăturile partidului cu clasa sa şi cu forţele progresiste ale ţării şi i-au permis, în plin război, folosind împrejurările favorabile create pe fronturi de strălucitele victorii ale Armatei Roşii, să devină principala forţă politică în organizarea şi conducerea insurecţiei armate din August 1944. Ieşit din ilegalitate, Partidul Comunist s-a afirmat repede ca forţă centrală în gruparea celor mai valoroase energii ale poporului, clasa muncitoare, ţărănimea muncitoare, intelectualitatea progresistă. In aceste conditiuni, şi numai în acestea, a putut fi asigurată participarea României cu întregul ei potenţial, alături de Uniunea Sovietică şi ceilalţi aliaţi, la războiul antihitlerist, creîndu-se simultan conditiunile pentru realizarea comandamentelor majore ale dezvoltării procesului revoluţionar, înfăptuirea unităţii politice şi organizatorice a clasei muncitoare, cucerirea puterii politice de către oamenii muncii, naţionalizarea mijloacelor principale de producţie, organizarea economiei pe baze socialiste, victoria definitivă a socialismului. Acestea sunt în linii mari jaloanele etapelor parcurse în aceşti treizeci da ani, care au demonstrat rolul fundamental, hotărîtor pe care îl joacă în procesul revoluţionar factorul subiectiv, partidul. Această dovadă Partidul Comunist Român a făcut-o fără dezminţire. Ne exprimăm bucuria şi min (continuare în pag. a 2-a)