Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)
1970-11-21 / nr. 7520
r vH X Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVII, nr. 7520 Simbata, 21 noiembrie 1970 6 pagini, 30 bani 1 MHHOL DESPRE FRONTUL DE LUCRU ! PENTRU IARNA 1970-1971 RECUPERAREA RAMÍNERILOR IN URMA ! SE MENŢINE ÎNCĂ PE AGENDA DE LUCRU ! Articolul ,S-au luat măsuri dar ele au fost uitate In sertare”, apărut în nr. 7492 din 20 octombrie 1970 al ziarului nostru, atrăgea atenţia întreprinderilor de construcţii din judeţul Iaşi asupra necesităţii unor acţiuni urgente şi energice în vederea bunei pregătiri a şantierelor pentru activitatea pe timp de iarnă. Erau vizate direct întreprinderea nr. 4 construcţii-montaje şi Trustul de construcţii Iaşi, pe şantierele cărora constatasem, pe lîngă stadii fizice întîrziate, un ritm de lucru scăzut. Obligaţia de a răspunde semnalelor noastre critice — informîndu-ne asupra acţiunilor întreprinse pentru ameliorarea situaţiei — a fost îndeplinită numai de Trustul de construcţii. Din răspunsul primit, aflăm, în esenţă, că s-a întocmit un proiect de organizare care nu are şanse de aplicare decît parţial şi că în sectorul construcţiilor de locuinţe situaţia este necorespunzătoare, dar se va acţiona la alte obiective în vederea folosirii capacităţii de pro Pe şantierele de construcţii ieşene ducţie în trimestrul I 1971. Desigur, un asemenea răspuns nu putea să ne satisfacă şi, luînd în consideraţie şităcerea” conducerii I.C.M. 4, am efectuat zilele trecute un nou raid pe şantierele celor două întreprinderi. La unele obiective ale întreprinderii nr. 4 construcţii — montaje, unde constatasem întîrzieri şi un ritm de lucru scăzut cu ocazia raidului precedent (căminele întreprinderii, extinderea C.E.T.), lucrurile au evoluat pozitiv. Pe şantierul Sălii de sporturi, însă, situaţia este aproximativ aceeaşi : nici una din cele trei grinzi de susţinere a acoperişului nu a fost încă turnată. Constructorii prezenţi — câţiva dulgheri, zidari şi fierari-betonişti — puteau fi număraţi pe degete. De o lună şi jumătate se lucrează la montarea armăturii primei grinzi. „Mai facem cîte ceva, mai aşteptăm cîteva zile, ca să vină proiectantul de la Bucureşti spre a vedea dacă e bine, mai refacem..ne spun fierarii-betonişti. Mari întîrzieri există şi la Fabrica de nutreţuri combinate, unde lucrările — executate de Şantierul 402 al I.C.M. 4 — stagnează de 4 luni de zile. Termenul de predare este luna iulie 1971, dar cele trei obiecte principale — silozurile, corpul de fabricaţie şi magazia — abia au depăşit cota zero. O parte din utilaje au sosit şi stau sub cerul liber, la discreţia intemperiilor. Coincidenţa face să-l întîlnim pe maistrul Ion Tiohovan (care conduce lucrările în lipsa şefului punctului de lucru, internat în spital), maistrul Mihai Marchitanu, mecanic şef al Şantierului 402, şi ing. Mircea Iliescu, reprezentant al beneficiarului — Departamentul I.A.S. din cadrul Ministerului Agriculturii şi Silviculturii. Toţi trei ridică din umeri, invocînd lipsa materialelor şi în special a unor mărci de oţel-beton (P.C.-52 de diametre mici) şi a prefabricatelor. Aceeaşi problemă a materialelor — e vorba de prefabricate — împiedică un ritm intens de lucru şi executarea închiderilor pe șantierul U.F.S. — etapa a IlI-a. La alte obiective executate de Șantierul 405 chimie nu sunt încă executate închiderile din alte motive. La etapa a II-a U.F.S. și la hala de compresoare de la Fabrica de antibiotice, spre exemplu, nu se pot monta acoperișurile din lipsa unei macarale de mare putere. Ne constatăm nou pe șantierele Trustului de construc- Gh. MIHALACHE (continuare In pag. a 3-a) Concert festiv Ieri, la Filarmonica de stat „Moldova” a avut loc un concert festiv prilejuit de împlincirea a 110 ani de la înfiinţarea Conservatorului din Iaşi. Au fost prezenţi oameni de artă, cadre didactice din institute de învăţământ superior, studenţi. Concertul a fost susţinut de corul de cameră „Animosi" şi orchestra simfonică ale Conservatorului „George Enescu". Corul, dirijat de asistentul universiitar Sabin Păuţă, a interpretat valoroase lucrări de muzică corală preclasică, iar orchestra a executat, sub bagheta dirijorului Ion Baciu, „Concert pentru pian și orchestră în do minor” de Mozart (solistă: studenta Ivone Piedemonte) și „Simfonia de cameră” de George Enescu (dirijor: Vichentie Ţușcă). Concertul s-a bucurat de succes. In pag. a 5-a SPORT Suplimentarea bugetelor judeţelor care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor Consiliul de Miniştri a aprobat suplimentarea cu 150 milioane lei a bugetelor judeţelor care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Din această suplimentare, fonduri mai mari au fost acordate judeţelor Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Iaşi, Galaţi, Mureş şi Sălaj. Ele sunt destinate acoperirii cheltuielilor pe care organele locale le-au făcut şi le vor mai face până la finele anului în vederea refacerii drumurilor, podurilor, a fondului de locuit, proprietate de stat, a construcţiilor socialculturale — şcoli, grădiniţe, cămine culturale şi altele — cât şi a reţelei edilitare. Concomitent, organele locale sunt sprijinite în realizarea acestor lucrări şi cu diverse materiale şi utilaje. Aceste noi măsuri se adaugă celor luate anterior pentru construirea din fonduri de stat peste prevederile de plan a 5.000 de apartamente, precum şi sprijinului ca bani şi materiale acordat populaţiei sinistrate. (Agerpres) Proletari din toate tarile, unifi-vá! Vizita in Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, o delegaţie de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane, condusă de Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, și Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, va face, la începutul lunii decembrie a.c., o vizită oficială de prietenie in Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. LA IAŞI Deschiderea festivă a „Decadei carţii romaneşti Ieri seară, la Biblioteca municipală ,Gh. Asachi“ a avut loc deschiderea festivă a „Decadei cărţii româneşti”. Au participat oameni de ştiinţă, artă şi cultură, numeroşi cititori ai bibliotecii. Cu acest prilej a vorbit A. Lupşa, vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă. In continuare a avut loc o şezătoare literară la care şi-au dat concursul poeţii ieşeni Haralambie Ţugui, Florin Mihai Petrescu, Silviu Rusu şi Ioanid Romanescu, care au citit din creaţiile lor. * Tot în cadrul manifestărilor prilejuite de „Decada cărţii româneşti", astăzi, la ora 18, la Librăria „M. Eminescu" va avea loc o întîlnire a scriitorilor ieşeni cu cititorii. n ee Munca a căpătat statutul unui obiect de studiu ? " Elevii noştri trăiesc intr-o societate in care oamenii muncii poartă răspunderea pentru dezvoltarea in ritm rapid a bazei materiale a socialismului, pentru ridicarea ţării pe noi trepte ale progresului. Aşa cum a arătat tovarăşul NICOLAE GEAUŞESCU in cuvintare inaugurală a anului universitar, trebuie ca „fiecare tinăr al patriei noastre să ştie ce e o fabrică, ce e o cooperativă agricolă sau o fermă de stat, să fie în stare să lucreze în orice domeniu de activitate”. Preocupărilor mereu mai accentuate şi de o mare actualitate faţă de pregătirea pentru muncă şi viaţă a noilor generaţii trebuie să le răspundă in mod firesc, pe plan şcolar, eforturi cresclnde In vederea deprinderii elevilor cu cunoştinţe teoretic* şl practic* necesar* rapidei lor integrări ulterioar* In nmnea productivă, lit viaţa socială. Sunt cultivate Îndeajuns In liceu, mal ales la orele de dirigenfie şl In acţiunile extradidactice, dragostea fată de muncă, pasiunea pentru activităţile productive ! Se Îngrijesc dascălii, In suficien- ŞCOALA Şl VIAŢA tă măsură să creeze o atmosferă mobilizatoare capabilă a promova la toți elevii un adevărat cult al muncii . Şi-au format elevii, în toate cazurile, o temelie morală solidă pe care să se poată clădi edi- Udul mereu mai limpede conturat al eticii profesionale a socialismului ! Rezultatul cel mai concludent al Instrucţiei şi educaţiei primite de tineri pe Întreg itinerariul lor şcolar se reflectă, In ultimă instanţă, In felul In care absolvenţii au căpătat, alături de orizontul de cultură generală cerut unui om al societăţii moderne, convingeri şi deprinderi de muncă, de activitate productivă. In privinţa aceasta rămân multe de pus la punct. Mai mult, trebuie să combatem cu mai multă fermitate părerile eronate ale unor elevi, părinţi şi chiar cadre didactice asupra muncii productive. In acest secol alspectaculosului uman“, cum a fost el denumit, în care scena vieţii e populată de o serie de fapte senzaţionale, confuzia din mintea unor tineri este seu- Val. C. NESTIAN (continuare în pag. a 5-a) BRIGADA REDACŢIEI LA DRUM —— Intre înfăptuiri lăudabile şi... improvizaţii Multe s-au schimbat în viaţa oamenilor din Valea Seacă. Oaselor vechi le-au luat lotrul cele noi, pămîntul, răspunzînd hărniciei oamenilor, rodeşte mai bogat, oamenii simt peste tot pulsaţia noului. Am poposit zilele trecute în această aşezare de pe valea Siretului. Şi am desprins din munca oamenilor fapte demne de luat în seamă. Mîini care realizează milioane Ca şi alte localităţi din judeţul nostru şi comuna Valea Seacă a avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale din primăvara acestui an. Drumuri distruse, poduri şi podeţe stricate, iată ce a rămas de pe urma inundaţiilor. Oamenii locului şi-au mobilizat forţele în vederea înlăturării stricăciunilor. Această acţiune s-a desfăşurat concomitent cu munca de bună gospodărire şi înfrumuseţare a comunei. Rezultatele sunt edificatoare. A fost refăcut drumul care leagă centrul de comună cu satul Topile, au fost reparate două poduri în satul Conteşti, s-au executat îndiguiri pe 22 523 m.l., iar pe 21 866 m.l. şi 10 000 ml s-au amenajat şi desfundat şanţurile, şi, respectiv, s-au efectuat taluzări de maluri. La toate aceste importante obiective s-au folosit materiale — balast şi piatră — din resurse locale. Am mai putea enumera şi alte obiective realizate prin munca voluntar-partriotică a cetăţenilor. Considerăm că cel mai elocvent este să arătăm că valoarea tuturor lucrărilor ea ridică la aproape 1 400 000 de lei. ___ Dar dacă localnicii au muncit cu dăruire şi hărnicie, nu aceleaşi cuvinte se pot spune şi despre lucrătorii Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri, care au de executat un pod destinat legăturii dintre satul Topile şi centrul de comună (prin darea In exploatare a acestui pod, distanţa dintre aceste două localităţi va fi redusă cu 3 km.). După unele greşeli de deviz (s-a prevăzut iniţial o sumă mai mică faţă de necesar), In luna Iunie au început lucrările. Dar în luna octombrie totul a stagnat. Abia de cîteva zile constructorii s-au reîntors la treabă. E drept, termenul de dare în folosinţă este ultimul trimestru al acestui an. Avînd în vedere faptul că vremea de la o zi la alta se înrăutăţeşte, credem că o mai mare mobilizare a forţelor la acest obiectiverau condiţii ce de mult să fie terminat) se impune cu acuitate. Cînd tradiţiile sînt puse în valoare Zeci de televizoare şi sute de radiouri, numeroase ziare şi reviste au devenit atît de intime săteanului îneît le compară, pe bună dreptate, cu nişte sfătuitori şi luminători ai minţii omeneşti. Au prins oamenii gust de frumos, de lumină nouă, de viaţă. Au construit şcoli noi pentru ca feciorii satului să înveţe şi să ştie mai mult decît părinţii, să poarte în mîini o făclie nouă, a viitorului. Totodată, localnicii au început să adune, încă cu ani în urmă, vestigii ale trecutului, vreo 5 000 de piese de numismatică, etnografie, folclor, pentru un viitor muzeu al satului. Andrei BRATU Ion RĂZEȘU (continuare În pag. a 2-a) Vizita In Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale române După întîlnirile prieteneşti cu populaţia Sofiei, încheierea convorbirilor oficiale şi semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală româno-bulgar, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului d® Miniştri, într-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegaţia română, formată din tovarăşii Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilinei, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, este însoţită de Lîcezar Avramov, Dancio Dimitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a străbătut Munţii Balcani, oaspeţii s-au oprit în frumosul oraş Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea în oraş, o urare încadrată de drapelele româneşti şi bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, exprimă sentimentele locuitorilor: „Bine aţ venit tovarăşi români”. Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bulgaria—România, prietenie în veci”, „Trăiască şi Înflorească prietenia dintre Botevgrad şi Ploieşti", oraşe înfrăţite ale celor două ţări. In sunetele fanfarei, pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori şi cravate roşii Din mulţime se scandează: „Vecina Drujba" (Prietenie veşnică). Primul secretar al Comitetului orăşenesc al P.G. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi, calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetăţenilor oraşului pentru prilejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Suntem bucuroşi — a spus el — că legăturile între Botevgrad şi Ploieşti — oraşe înfrăţite — între comuna Pravat şi comuna dumneavoastră natală Scorniceşti, pe care le întreţinem de mai mulţi ani, contribuie la adîncirea prieteniei tradiţionale între popoarele noastre. Preşedintele Sfatului popular orăşenesc, Ivan Nikolciovski, a înminat tovarăşului Ceauşescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferită potrivit hotărîrii Comitetului orăşenesc al Partidului Comunist Bulgar şi a Sfatului popular orăşenesc. „Aşa cum aurul nu rugineşte — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia româno-bulgară să strălucească veşnic". Primiţi cu vii aplauze, cu ovaţiile mulţimii, a răspuns tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi, Aş dori, în primul rând, să mulţumesc primului secretar al municipiului Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locuitorilor acestui frumos oraş, pentru primirea călduroasă pe care ne-aţi făcut-o, pentru cuvintele exprimate la adresa prieteniei dintre România şi Bulgaria. Doresc, totodată, să vă adresez un salut frăţesc din partea delegaţiei noastre, a populaţiei oraşului Ploieşti cu care sînteţi înfrăţiţi, din partea locuitorilor comunei mele natale. Ne bucură mult faptul că * Cuvintele conducătorului partidului şi statului nostru au fost primite cu un deosebit entuziasm de miile de cetăţeni care aclamă îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Tinere fete oferă oaspeţilor pîine şi sare, frumoase obiecte de artă populară. Străbătînd oraşul într-o maşină deschisă, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov răspund aclamaţiilor îndelungi ale locuitorilor. In localităţile de pe întregul traseu pînă la Vrata — Skravena, Novacene, Mezdrai—, sute şi sute de locuitori întîmpină cu deosebită căldură pe oaspeţi. Peisajul este dominat de stînci semeţe, pavăze naturale în atîtea momente grele din frămîntata istorie a poporului bulgar, locuri de adăpost pentru numeroasele grupuri de partizani în timpul războiului de eliberare antifascist. La intrarea în oraşul Vrata, în întîmpinare au venit reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, în frunte cu Ivan Abadjiev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, prim-secretar al Comitetului judeţean al P.G.R. vizita pe care o facem în Bulgaria şi semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare între România şi Bulgaria s-au transformat într-o adevărată sărbătoare a prieteniei dintre ţările noastre. (Aplauze). In discuţiile pe care le-am avut cu tovarăşul Jivkov şi cu ceilalţi membri ai delegaţiei bulgare am convenit să acţionăm continuu pentru întărirea prieteniei şi colaborării între partidele şi popoarele noastre, considerînd că aceasta corespunde atît voinţei tuturor locuitorilor ţărilor noastre, intereselor făuririi noii orînduiri în România * In faţă ne apare silueta noului oraş modern, în plină dezvoltare. Este ora 10,30. Mii de cetăţeni, fluturînd steguleţe româneşti şi bulgare, au ieşit în întîmpinarea oaspeţilor. Cuvintele de bun venit pe care le citim pe un mare panou la intrare în oraş sînt reluate în valuri, multiplicîndu-se în ovaţiile şi uralele mulţimii. Pe întreg traseul flutură drapelele de stat ale României şi Bulgariei. In acest frumos oraş asistăm la o vibrantă manifestare a sentimentelor de stimă şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statului nostru, expresie a prieteniei trainice care uneşte popoarele român şi bulgar. In aplauzele şi uralele mulţimii, oaspeţii români se îndreaptă spre piaţa centrală a oraşului care poartă numele cunoscutului revoluţionar bulgar Hristo Botev. Coloana de maşini străbate principalele străzi ale acestei citadele de la poalele Munţilor Stara Planina. Orăşelul de provincie de odinioară, numărînd doar 16.000 de locuitori, cu cele cîteva ateliere meşteşugăreşti, desfăşoară astăzi panorama unui oraş industrial, în continuă expansiune : blocuri moderne, integrate armonios în şi Bulgaria, cit şi cauzei socialismului şi păcii în întreaga lume. (Aplauze). Cunoaştem că poporul bulgar este în preajma Congresului al X-lea şi ştim, de asemenea, că oraşul dumneavoastră lucrează pentru a întimpina cu rezultate ctt mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, în încheiere, să urez organizaţiei de partid, tuturor oamenilor muncii din Botevgrad sucese tot mai mari în întîmpinarea Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă doresc multă fericire și multă sănătate. (Aplauze). * peisajul montan, vile cochete înconjurate de grădini, parcuri, turle de fabrici și uzine, edificii moderne de cultură. Viața are astăzi 55.000 de locuitori, fiind unul din cele mai înfloritoare centre ale industriei bulgare. In piaţa centrală a oraşului, dominată de monumentala statuie a lui Hristo Botev, o mare mulţime aşteaptă pe oaspeţii dragi. Pe mari pancarte sînt scrise în limbile română şi bulgară cuvinte de bun venit. Preşedintele Sfatului popular al oraşului, inginer Gancta Racev, salută cordial pe distinşii oaspeţi subliniind că populaţia oraşului se simte onorată să primească pe solii poporului român în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Evocînd tradiţiile prieteniei româno-bulgare, faptul că Hristo Botev a primit ospitalitate şi sprijin din partea poporului român, el a arătat că astăzi, în condiţiile socialismului, prietenia celor două popoare de pe malul Dunării dobîndeşte noi semnificaţii, noi perspective, spre binele lor, al cauzei socialismului şi păcii. Intîrppinat cu urale şi ovații ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvintul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi, Doresc să vă mulţumesc pentru primirea făcută, pentru cuvintele rostite aici la adresa prieteniei dintre popoarele şi partidele noastre. Vreau, totodată, să vă adresez în numele delegaţiei de partid şi guvernamentale din România un salut cordial dumneavoastră, tuturor locuitorilor oraşului Vrata. Intr-adevăr, judeţul dumneavoastră este vecin cu unul din judeţele noastre, care, ca şi Vrata, se află în plină dezvoltare. Ne bucură faptul că între conducătorii judeţelor şi oraşelor noastre există relaţii bune, că se vizitează reciproc. Aceasta contribuie la întărirea prieteniei dintre popoarele şi partidele noastre şi, totodată, prilejuieşte un schimb util de experienţă în edificarea societăţii socialiste. * Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România depune o coroană de flori la Monumentul lui Hristo Botev, în semn de omagiu adus marelui revoluţionar bulgar. După depunerea coroanei, cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere. Din Piaţa Hristo Botev," oaspeţii români şi persoanele care-i însoţesc s-au îndreptat spre sediul Comitetului judeţean al P. C. Bulgar, unde a avut loc o întîlnire cu reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Cu acest prilej, Ivan Abadjiev, prim-După cum ştiţi, ieri s-a semnat Tratatul de prietenie şi colaborare dintre România Şi Bulgaria. El nu face, de fapt, decît să consfinţească realitatea prieteniei de veacuri dintre popoarele noastre. Şi dacă Botev a putut să-şi organizeze forţele de luptă împotriva stăpinirii otomane pe teritoriul românesc, aceasta se datoreşte faptului că întotdeauna popoarele noastre s-au întrajutorat şi au Înţeles că numai unite pot să-şi asigure independenţa, bunăstarea şi fericirea. (Aplauze). Botev se bucură şi in România de o adîncă cinstire, deoarece el a militat pentru prietenia dintre români şi bulgari, şi-a dat viaţa pentru eliberarea patriei sale, pentru fericirea poporului. Noi suntem convinşi că prietenia dintre România şi Bulgaria, prietenia cu toate că , secretar al Comitetului judeţean al P. C. Bulgar, a prezentat o largă informare cu privire la dezvoltarea economică şi social-culturală a judeţului Vraţa. Vorbitorul a arătat că acest judeţ a cunoscut în ultimii ani, ca de alurile socialiste, contribuie la bunăstarea popoarelor noastre, la cauza socialismului şi păcii în lume. Aş dori să exprim încă o dată mulţumirea noastră Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar şi tovarăşului Jivkov pentru că ne-a organizat această vizită plăcută în judeţul şi oraşul Vrata. Ne bucură faptul că oraşul dumneavoastră cunoaşte o rapidă dezvoltare şi înflorire, aceasta fiind o expresie vie a rolului conducător al Partidului Comunist. Vă urez multe succese în activitatea dumneavoastră de îndeplinire a hotărîrilor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar, care va avea Ioc în curînd. Vă doresc multă sănătate şi multă fericire. (Aplauze). * fel toate regiunile ţării, o puternică dezvoltare. Pe harta judeţului Vrata, în care producţia agricolă era preponderentă cu ani în urmă, au apărut o serie de întreprinderi (continuare în pag. a 6-a) Sâmbătă, 21 noiembrie, în jurul orei 8,30, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct, de la Sofia, ceremonia plecării delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria.