Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)

1970-11-21 / nr. 7520

r vH X Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXVII, nr. 7520 Simbata, 21 noiembrie 1970 6 pagini, 30 bani 1 MH­HOL DESPRE FRONTUL DE LUCRU ! PENTRU IARNA 1970-1971 RECUPERAREA RAMÍNERILOR IN URMA ! SE MENŢINE ÎNCĂ­­ PE AGENDA DE LUCRU ! Articolul ,S-au luat măsuri dar ele au fost uitate In sertare”, apărut în nr. 7492 din 20 octombrie 1970 al ziarului nostru, atrăgea atenţia întreprinderilor de con­strucţii din judeţul Iaşi asupra necesităţii unor acţiuni urgente şi energice în vederea bunei pregătiri a şantie­relor pentru activitatea pe timp de iarnă. Erau vizate di­rect întreprinderea nr. 4 construcţii-montaje şi Trustul de construcţii Iaşi, pe şantierele cărora constatasem, pe lîngă stadii fizice întîrziate, un ritm de lucru scăzut. Obligaţia de a răspunde semnalelor noastre critice — informîndu-ne asupra acţiunilor întreprinse pentru ame­liorarea situaţiei — a fost îndeplinită numai de Trustul de construcţii. Din răspunsul primit, aflăm, în esenţă, că s-a întocmit­ un proiect de organizare care nu are şanse de aplicare decît parţial şi că în sectorul construcţiilor de locuinţe situaţia este necorespunzătoare, dar se va acţio­na la alte obiective în vederea folosirii capacităţii de pro­ Pe şantierele de construcţii ieşene ducţie în trimestrul I 1971. Desigur, un asemenea răspuns nu putea să ne satisfacă şi, luînd în consideraţie şi­­tăce­rea” conducerii I.C.M. 4, am efectuat zilele trecute un nou raid pe şantierele celor două întreprinderi. La unele obiective ale întreprinderii nr. 4 construcţii — montaje, unde constatasem întîrzieri şi un ritm de lucru scăzut cu ocazia raidului precedent (căminele întreprinde­rii, extinderea C.E.T.), lucrurile au evoluat pozitiv. Pe şan­tierul Sălii de sporturi, însă, situaţia este aproximativ ace­eaşi : nici una din cele trei grinzi de susţinere a acoperi­şului nu a fost încă turnată. Constructorii prezenţi — câ­­ţiva dulgheri, zidari şi fierari-betonişti — puteau fi nu­măraţi pe degete. De o lună şi jumătate se lucrează la montarea armăturii primei grinzi. „Mai facem cîte ceva, mai aşteptăm cîteva zile, ca să vină proiectantul de la Bucureşti spre a vedea dacă e bine, mai refacem..ne spun fierarii-betonişti. Mari întîrzieri există şi la Fabrica de nutreţuri com­binate, unde lucrările — executate de Şantierul 402 al I.C.M. 4 — stagnează de 4 luni de zile. Termenul de pre­dare este luna iulie 1971, dar cele trei obiecte principale — silozurile, corpul de fabricaţie şi magazia — abia au depăşit cota zero. O parte din utilaje au sosit şi stau sub cerul liber, la discreţia intemperiilor. Coincidenţa face să-l întîlnim pe maistrul Ion Tiohovan (care conduce lu­crările în lipsa şefului punctului de lucru, internat în spi­tal), maistrul Mihai Marchitanu­, mecanic şef al Şantierului 402, şi ing. Mircea Iliescu, reprezentant al beneficiarului — Departamentul I.A.S. din cadrul Ministerului Agricul­turii şi Silviculturii. Toţi trei ridică din umeri, invocînd lipsa materialelor şi în special a unor mărci de oţel-be­­ton (P.C.-52 de diametre mici) şi a prefabricatelor. Ace­eaşi problemă a materialelor — e vorba de prefabricate — împiedică un ritm intens de lucru şi executarea închi­derilor pe șantierul U.F.S. — etapa a IlI-a. La alte obiec­tive executate de Șantierul 405 chimie nu sunt încă exe­cutate închiderile din alte motive. La etapa a II-a U.F.S. și la hala de compresoare de la Fabrica de antibiotice, spre exemplu, nu se pot monta acoperișurile din lipsa unei macarale de mare putere. Ne constatăm nou pe șantierele Trustului de construc- Gh. MIHALACHE (continuare In pag. a 3-a) Concert festiv Ieri, la Filarmonica de stat „Moldova” a avut loc un con­cert festiv prilejuit de împlin­cirea a 110 ani de la înfiin­ţarea Conservatorului din Iaşi. Au fost prezenţi oameni de artă, cadre didactice din in­stitute de învă­ţământ superior, studenţi. Concertul a fost susţinut de corul de cameră „Animosi" şi orchestra simfonică ale Con­servatorului „George Enescu". Corul, dirijat de asistentul u­­niversiitar Sabin Păuţă, a in­terpretat valoroase lucrări de muzică corală preclasică, iar orchestra a executat, sub ba­gheta dirijorului Ion Baciu, „Concert pentru pian și or­chestră în do minor” de Mo­zart (solistă: studenta Ivone Piedemonte) și „Simfonia de cameră” de George Enescu (dirijor: Vichentie Ţușcă). Concertul s-a bucurat de succes. In pag. a 5-a SPORT Suplimentarea bugetelor judeţelor care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor Consiliul de Miniştri a aprobat suplimenta­rea cu 150 milioane lei a bugetelor judeţe­lor care au avut de su­ferit de pe urma inun­daţiilor. Din această suplimentare, fonduri mai mari au fost acor­date judeţelor Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Iaşi, Galaţi, Mureş şi Sălaj. Ele sunt destina­te acoperirii cheltuieli­lor pe care organele lo­cale le-au făcut şi le vor mai face până la finele anului în vederea refa­cerii drumurilor, podu­rilor, a fondului de lo­cuit, proprietate de stat, a construcţiilor social­­culturale — şcoli, gră­diniţe, cămine culturale şi altele — cât şi a re­ţelei edilitare. Concomi­tent, organele locale sunt sprijinite în reali­zarea acestor lucrări şi cu diverse materiale şi utilaje. Aceste noi măsuri se adaugă celor luate an­terior pentru construi­rea din fonduri de stat peste prevederile de plan a 5.000 de aparta­mente, precum şi spri­jinului ca bani şi ma­teriale acordat popu­laţiei sinistrate. (Agerpres) Proletari din toate tarile, unifi-vá! Vizita in Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, o delegaţie de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane, condusă de Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Parti­dului Socialist Unit din Ger­mania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Demo­crate Germane, și Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Parti­dului Socialist Unit din Ger­mania, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Democrate Germane, va face, la începutul lunii decembrie a.c., o vizită oficială de prie­tenie in Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi sem­nat Tratatul de prietenie, co­laborare şi asistență mutuală între Republica Socialistă Ro­mânia și Republica Democra­tă Germană. LA IAŞI Deschiderea festivă a „Decadei carţii romaneşti Ieri seară, la Biblioteca mu­nicipală ,Gh. Asachi“ a avut loc deschiderea festivă a „De­cadei cărţii româneşti”. Au participat oameni de şti­inţă, artă şi cultură, nume­roşi cititori ai bibliotecii. Cu acest prilej a vorbit A. Lupşa, vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru cultură şi ar­tă. In continuare a avut loc o şezătoare literară la care şi-au dat concursul poeţii ie­şeni Haralambie Ţugui, Florin Mihai Petrescu, Silviu Rusu şi Ioanid Romanescu, care au citit din creaţiile lor. * Tot în cadrul manifestărilor prilejuite de „Decada cărţii româneşti", astăzi, la ora 18, la Librăria „M. Eminescu" va avea loc o întîlnire a scriito­rilor ieşeni cu cititorii. n ee Munca a căpătat statutul unui obiect de studiu ? " Elevii noştri trăiesc intr-o societate in care oamenii mun­cii poartă răspunderea pentru dezvoltarea in ritm rapid a bazei materiale a socialismu­lui, pentru ridicarea ţării pe noi trepte ale progresului. Aşa cum a arătat tovarăşul NICOLAE GEAUŞESCU in cu­­vintare inaugurală a anului uni­versitar, trebuie ca „fiecare tinăr al patriei noastre să ştie ce e o fabrică, ce e o coope­rativă agricolă sau o fermă de stat, să fie în stare să lu­creze în orice domeniu de ac­tivitate”. Preocupărilor me­reu mai accentuate şi de o mare actualitate faţă de pre­gătirea pentru muncă şi via­ţă a noilor generaţii trebuie să le răspundă in mod firesc, pe plan şcolar, eforturi cres­­clnde In vederea deprinderii elevilor cu cunoştinţe teore­tic* şl practic* necesar* rapi­dei lor integrări ulterioar* In nmnea productivă, lit viaţa socială. Sunt cultivate Îndea­juns In liceu, mal ales la o­­rele de dirigenfie şl In acţiu­nile extradidactice, dragostea fată de muncă, pasiunea pen­tru activităţile productive ! Se Îngrijesc dascălii, In suficien- ŞCOALA Şl VIAŢA tă măsură să creeze o atmo­sferă mobilizatoare capabilă a promova la toți elevii un a­­devărat cult al muncii . Şi-au format elevii, în toate cazu­rile, o temelie morală solidă pe care să se poată clădi edi- Udul mereu mai limpede con­turat al eticii profesionale a socialismului ! Rezultatul cel mai conclu­dent al Instrucţiei şi educa­ţiei primite de tineri pe În­treg itinerariul lor şcolar se reflectă, In ultimă instanţă, In felul In care absolvenţii au căpătat, alături de orizontul de cultură generală cerut unui om al societăţii moderne, con­vingeri şi deprinderi de mun­că, de activitate productivă. In privinţa aceasta rămân multe de pus la punct. Mai m­ult, trebuie să comba­tem cu mai multă fermitate părerile eronate ale unor elevi, părinţi şi chiar cadre didac­tice asupra muncii producti­ve. In acest secol al­­specta­­culosului uman“, cum a fost el denumit, în care scena vie­ţii e populată de o serie de fapte senzaţionale, confuzia din mintea unor tineri este seu- Val. C. NESTIAN (continuare în pag. a 5-a) BRIGADA REDACŢIEI­ LA DRUM —— Intre înfăptuiri lăudabile şi... improvizaţii Multe s-au schimbat în viaţa oame­nilor din Valea Seacă. Oaselor vechi le-au luat lotrul cele noi, pămîntul, răs­­punzînd hărniciei oamenilor, rodeşte mai bogat, oamenii simt peste tot pulsaţia noului. Am poposit zilele trecute în a­­ceastă aşezare de pe valea Siretului. Şi am desprins din munca oamenilor fapte demne de luat în seamă. Mîini care realizează milioane Ca şi alte localităţi din judeţul nostru şi comuna Valea Seacă a avut de su­ferit de pe urma calamităţilor naturale din primăvara acestui an. Drumuri dis­truse, poduri şi podeţe stricate, iată ce a rămas de pe urma inundaţiilor. Oame­nii locului şi-au mobilizat forţele în ve­derea înlăturării stricăciunilor. Această acţiune s-a desfăşurat concomitent cu munca de bună gospodărire şi înfrumu­seţare a comunei. Rezultatele sunt edi­ficatoare. A fost refăcut drumul care leagă centrul de comună cu satul Topile, au fost reparate două poduri în satul Conteşti, s-au executat îndiguiri pe 22 523 m.l., iar pe 21 866 m.l. şi 10 000 ml s-au amenajat şi desfundat şanţurile, şi, respectiv, s-au efectuat taluzări de maluri. La toate aceste importante o­­biective s-au folosit materiale — ba­last şi piatră — din resurse locale. Am mai putea enumera şi alte obiective rea­lizate prin munca voluntar-partriotică a cetăţenilor. Considerăm că cel mai eloc­vent este să arătăm că valoarea tuturor lucrărilor ea ridică la aproape 1 400 000 de lei. ___ Dar dacă localnicii au muncit cu dă­ruire şi hărnicie, nu aceleaşi cuvinte se pot spune şi despre lucrătorii Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri, care au de executat un pod destinat legăturii din­tre satul Topile şi centrul de comună (prin darea In exploatare a acestui pod, distanţa dintre aceste două localităţi va fi redusă cu 3 km.). După unele greşeli de deviz (s-a prevăzut iniţial o sumă mai mică faţă de necesar), In luna Iunie au început lucrările. Dar în luna octom­brie totul a stagnat. Abia de cîteva zile constructorii s-au reîntors la treabă. E drept, termenul de dare în folosinţă este ultimul trimestru al acestui an. Avînd în vedere faptul că vremea de la o zi la alta se înrăutăţeşte, credem că o mai mare mobilizare a forţelor la acest o­­biectiv­­erau condiţii ce de mult să fie terminat) se impune cu acuitate. Cînd tradiţiile sînt puse în valoare Zeci de televizoare şi sute de radio­uri, numeroase ziare şi reviste au deve­nit atît de intime săteanului îneît le compară, pe bună dreptate, cu nişte sfă­tuitori şi luminători ai minţii omeneşti. Au prins oamenii gust de frumos, de lumină nouă, de viaţă. Au construit şcoli noi pentru ca feciorii satului să înveţe şi să ştie mai mult decît părinţii, să poarte în mîini o făclie nouă, a viito­rului. Totodată, localnicii au început să adune, încă cu ani în urmă, vestigii ale trecutului, vreo 5 000 de piese de nu­mismatică, etnografie, folclor, pentru un viitor muzeu al satului. Andrei BRATU Ion RĂZEȘU (continuare În pag. a 2-a) Vizita In Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale române După întîlnirile prieteneşti cu populaţia Sofiei, încheie­rea convorbirilor oficiale şi semnarea Tratatului de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mutuală româno-bulgar, dele­gaţia de partid şi guverna­mentală a Republicii Socia­liste România, condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte­le Consiliului de Stat, a ple­cat împreună cu tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, pre­şedintele Consiliului d® Mi­niştri, într-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegaţia română, formată din tovarăşii Ilie Verdeţ, Leon­­te Răutu, Vasile Patilinei, Cor­­neliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, este însoţită de Lîcezar Avramov, Dancio Di­mitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a străbătut Munţii Balcani, oas­peţii s-au oprit în frumosul oraş Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primi­re plină de căldură. La in­trarea în oraş, o urare înca­drată de drapelele româneşti şi bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, exprimă sentimente­le locuitorilor: „Bine aţ­ ve­nit tovarăşi români”. Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bulgaria—România, prietenie în veci”, „Trăiască şi Înflo­rească prietenia dintre Botev­grad şi Ploieşti", oraşe înfră­ţite ale celor două ţări. In sunetele fanfarei, pio­nieri oferă oaspeţilor buche­te de flori şi cravate roşii Din mulţime se scandează: „Vecina Drujba" (Prietenie veşnică). Primul secretar al Comite­tului orăşenesc al P.G. Bul­gar, Vasil Tanov, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşes­cu, celorlalţi oaspeţi, calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetăţenilor oraşului pentru prilejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Suntem­ bucuroşi — a spus el — că legăturile între Botevgrad şi Ploieşti — oraşe înfrăţite — între comuna Pra­­vat şi comuna dumneavoastră natală Scorniceşti, pe care le întreţinem de mai mulţi ani, contribuie la adîncirea prie­teniei tradiţionale între po­poarele noastre. Preşedintele Sfatului popu­lar orăşenesc, Ivan Nikol­­ciovski, a înminat tovarăşului Ceauşescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, con­ferită potrivit hotărîrii Comi­tetului orăşenesc al Partidului Comunist­ Bulgar şi a Sfatului popular orăşenesc. „Aşa cum aurul nu rugineşte — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia româno-bulgară să strălucească veşnic". Primiţi cu vii aplauze, cu ovaţiile mulţimii, a răspuns to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi, Aş dori, în primul rând, să mulţumesc primului secretar al municipiului Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locui­torilor acestui frumos oraş, pentru primirea călduroasă pe care ne-aţi făcut-o, pentru cuvintele exprimate la adresa prieteniei dintre România şi Bulgaria. Doresc, totodată, să vă adresez un salut frăţesc din partea delegaţiei noastre, a populaţiei oraşului Ploieşti cu care sînteţi înfrăţiţi, din par­tea locuitorilor comunei mele natale. Ne bucură mult faptul că * Cuvintele conducătorului par­tidului şi statului nostru au fost primite cu un deosebit entuziasm de miile de cetă­ţeni care aclamă îndelung pentru prietenia româno-bul­gară. Tinere fete oferă oaspeţilor pîine şi sare, frumoase obiec­te de artă populară. Străbătînd oraşul într-o ma­şină deschisă, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov răspund aclamaţiilor îndelungi ale locuitorilor. In localităţile de pe între­gul traseu pînă la Vrata — Skravena, Novacene, Mezdrai—, sute şi sute de locuitori în­­tîmpină cu deosebită căldură pe oaspeţi. Peisajul este dominat de stînci semeţe, pavăze naturale în atîtea momente grele din frămîntata istorie a poporului bulgar, locuri de adăpost pen­tru numeroasele grupuri de par­tizani în timpul războiului de eliberare antifascist. La intrarea în oraşul Vrata, în întîmpinare au venit re­prezentanţi ai organelor loca­le de partid şi de stat, în frunte cu Ivan Abadjiev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bul­gar, prim-secretar al Comite­tului judeţean al P.G.R. vizita pe care o facem în Bul­garia şi semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare în­tre România şi Bulgaria s-au transformat într-o adevărată sărbătoare a prieteniei dintre ţările noastre. (Aplauze). In discuţiile pe care le-am avut cu tovarăşul Jivkov şi cu ceilalţi membri ai de­legaţiei bulgare am convenit să acţionăm continuu pentru întărirea prieteniei şi colabo­rării între partidele şi po­poarele noastre, considerînd că aceasta corespunde atît vo­inţei tuturor locuitorilor ţări­lor noastre, intereselor făuri­rii noii orînduiri în România * In faţă ne apare silueta nou­lui oraş modern, în plină dez­voltare. Este ora 10,30. Mii de cetăţeni, fluturînd steguleţe româneşti şi bulgare, au ieşit în întîmpinarea oaspeţilor. Cuvintele de bun venit pe care le citim pe un mare pa­nou la intrare în oraş sînt re­luate în valuri, multiplicîn­­du-se în ovaţiile şi uralele mulţimii. Pe întreg traseul flu­tură drapelele de stat ale Ro­mâniei şi Bulgariei. In acest frumos oraş asistăm la o vi­brantă manifestare a sentimen­telor de stimă şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statului nostru, expresie a prie­teniei trainice care uneşte po­poarele român şi bulgar. In aplauzele şi uralele mul­ţimii, oaspeţii români se în­dreaptă spre piaţa centrală a oraşului care poartă numele cunoscutului revoluţionar bul­gar Hristo Botev. Coloana de maşini străbate principalele străzi ale acestei citadele de la poalele Munţilor Stara Pla­nina. Orăşelul de provincie de odinioară, numărînd doar 16.000 de locuitori, cu cele cîteva ateliere meşteşugăreşti, desfăşoară astăzi panorama unui oraş industrial, în conti­nuă expansiune : blocuri mo­derne, integrate armonios în şi Bulgaria, cit şi cauzei so­­cialismului şi păcii în întreaga lume. (Aplauze). Cunoaştem că poporul bul­gar este în preajma Congre­sului al X-lea şi ştim, de ase­menea, că oraşul dumneavoas­tră lucrează pentru a întim­­pina cu rezultate ctt mai bu­ne acest eveniment. De aceea, doresc, în încheiere, să urez organizaţiei de partid, tuturor oamenilor muncii din Botev­grad sucese tot mai mari în întîmpinarea Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă doresc multă feri­cire și multă sănătate. (Apla­uze). * peisajul montan, vile cochete înconjurate de grădini, parcuri, turle de fabrici și uzine, edifi­­cii moderne de cultură. Viața are astăzi 55.000 de locuitori, fiind unul din cele mai înflori­toare centre ale industriei bul­gare. In piaţa centrală a oraşului, dominată de monumentala sta­tuie a lui Hristo Botev, o mare mulţime aşteaptă pe oaspeţii dragi. Pe mari pancarte sînt scrise în limbile română şi bul­gară cuvinte de bun venit. Preşedintele Sfatului popu­lar al oraşului, inginer Gancta Racev, salută cordial pe dis­tinşii oaspeţi subliniind că populaţia oraşului se simte o­­norată să primească pe solii poporului român în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Evocînd tradiţiile prieteniei româno-bulgare, faptul că Hristo Botev a primit ospita­litate şi sprijin din partea poporului român, el a arătat că astăzi, în condiţiile socia­lismului, prietenia celor două popoare de pe malul Dunării dobîndeşte noi semnificaţii, noi perspective, spre binele lor, al cauzei socialismului şi păcii. Intîrppinat cu urale şi ovații ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvintul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi, Doresc să vă mulţumesc pentru primirea făcută, pentru cuvintele rostite aici la adresa prieteniei dintre popoarele şi partidele noastre. Vreau, tot­odată, să vă adresez în nu­mele delegaţiei de partid şi guvernamentale din România un salut cordial dumneavoas­tră, tuturor locuitorilor oraşu­lui Vrata. Intr-adevăr, judeţul dum­neavoastră este vecin cu unul din judeţele noastre, care, ca şi Vrata, se află în plină dez­voltare. Ne bucură faptul că între conducătorii judeţelor şi oraşelor noastre există relaţii bune, că se vizitează reciproc. Aceasta contribuie la întări­rea prieteniei dintre popoarele şi partidele noastre şi, totoda­tă, prilejuieşte un schimb util de experienţă în edificarea so­cietăţii socialiste. * Delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii So­cialiste România depune o co­roană de flori la Monumentul lui Hristo Botev, în semn de omagiu adus marelui revolu­ţionar bulgar. După depunerea coroanei, cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere. Din Piaţa Hristo Botev," oaspeţii români şi persoanele care-i însoţesc s-au îndreptat spre sediul Comitetului jude­ţean al P. C. Bulgar, unde a avut loc o întîlnire cu repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Cu acest prilej, Ivan Abadjiev, prim-După cum ştiţi, ieri s-a sem­nat Tratatul de prietenie şi colaborare dintre România Şi Bulgaria. El nu face, de fapt, decît să consfinţească realita­tea prieteniei de veacuri din­tre popoarele noastre. Şi dacă Botev a putut să-şi organizeze forţele de luptă împotriva stă­­pinirii otomane pe teritoriul românesc, aceasta se datoreşte faptului că întotdeauna po­poarele noastre s-au întrajuto­­rat şi au Înţeles că numai u­­nite pot să-şi asigure indepen­denţa, bunăstarea şi fericirea. (Aplauze). Botev se bucură şi in România de o adîncă cinsti­re, deoarece el a militat pen­tru prietenia dintre români şi bulgari, şi-a dat viaţa pen­tru eliberarea patriei sale, pentru fericirea poporului. Noi suntem convinşi că prietenia dintre România şi Bulgaria, prietenia cu toate că­ , secretar al Comitetului jude­ţean al P. C. Bulgar, a pre­zentat o largă informare cu privire la dezvoltarea econo­mică şi social-culturală a ju­deţului Vraţa. Vorbitorul a a­­rătat că acest judeţ a cunos­cut în ultimii ani, ca de alu­rile socialiste, contribuie la bunăstarea popoarelor noastre, la cauza socialismului şi pă­cii în lume. Aş dori să exprim încă o dată mulţumirea noastră Co­mitetului Central al Partidu­lui Comunist Bulgar şi tova­răşului Jivkov pentru că ne-a organizat această vizită plă­cută în judeţul şi oraşul Vra­ta. Ne bucură faptul că oraşul dumneavoastră cunoaşte o ra­pidă dezvoltare şi înflorire, a­­ceasta fiind o expresie vie a rolului conducător al Partidu­lui Comunist. Vă urez multe succese în activitatea dumneavoastră de îndeplinire a hotărîrilor Congresului al X-lea al Parti­dului Comunist Bulgar, care va avea Ioc în curînd. Vă doresc multă sănătate şi multă fericire. (Aplauze). * fel toate regiunile ţării, o pu­ternică dezvoltare. Pe harta judeţului Vrata, în care pro­ducţia agricolă era preponde­rentă cu ani în urmă, au a­­părut o serie de întreprinderi (continuare în pag. a 6-a) Sâmbătă, 21 noiembrie, în jurul orei 8,30, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct, de la Sofia, ceremonia plecării delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria.

Next