Flacăra Iaşului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7555-7579)

1971-01-13 / nr. 7563

ANUL XXIV Nr. 7563 flIERCjIRi 13 IANUARIE 1971 4 PADIN1­îi DANI Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in întreprinderi industriale din județul Prahova După cum este cunoscut, Încă în primele zile de lucru ale anului în­­ curs, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întreprins o suită de vizite in întreprin­derii industriale din judeţele Braşov şi Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au a­­vut loc largi schimburi de o­­pinii cu factorii de răspunde­re din unităţile vizitate, din ministerele de resort, de , la judeţe. Marţi, 12 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Gheor­ghe­­Pană, Maxim Berghianu, Manea Mă­­nescu, Petre Blajovici şi Va­­sile Patilineţ, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere şi colectivele de salariaţi, la locul lor de producţie, la Uzi­na de­­mecanică fină din Si­naia, Uzina mecanică „Nep­tun", întreprinderea pentru re­paraţii de utilaj electric (I.R.U.E.) şi Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică — Plopeni, Uzina de utilaj chimic şi Uzina ,1 Mai” din Ploieşti. Sinaia este cunoscută nu nu­mai ca staţiune de odihnă, ci şi prin una dintre cele mai importante întreprinderi con­structoare de maşini — Uzi­­na de mecanică fină, produ­­­cătoare de pompe de­ injecţie. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare îft întîmpi­­narea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi con- . ducători de partid şi de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însufleţite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o pre­lungire a vibrantei primiri fă­cute secretarului general al partidului la Azuga, Buşteni, Poiana Ţapului de mii şi mii de cetăţeni. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat în faţa nou­lui p­avili­on t­ehn­uc­o - adm­i­n­is­­­trativ al Uzinei de „mecanică fină din Sinaia a fost întîmpi­­nată cu ropote de aplauze. Se scanda „P. C. R. — P. C. R.“, „Ceauşescu şi poporul", „P.C.R. — Ceauşescu". Se fluturau steguleţe, roşii şi tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu!". Primul secretar al Comitetu­lui judeţean — Prahova al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui popular judeţean, Ilie Cîşu, rosteşte un cuvînt de bun so­sit. Directorul uzinei, ingin­e­­rul­ Aurel Boghici, prezintă oaspeţilor o expoziţie unde sunt înfăţişate principalele produse ale întreprinderii — aproximativ 30 de tipuri de pompe de injecţie necesare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în ţara noastră, pompe de ulei şi distribuitoare hidraulice pentru instalaţii de mecanizări şi automatizări. Vizitând hala de automate şi semifabricate pentru apara­tura de precizie, secretarul general al partidului se inte­resează de desfăşurarea pro­cesului de producţie, de mo­dul de organizare a fluxului tehnologic. In hala prelucrărilor meca­nice, la locurile de muncă ale lăcătuşului Stan Mihălc­ioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calita­te Ion Monta, lăcătuşului a­­justor Georgeta Voiculescu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte şi­­discută cu mun­citori despre preocupările lor pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, se inte­resează de condiţiile de lucru şi de viaţă ale acestora. Mun­citorii, tehnicienii şi ingine­rii, întreg colectivul uzinei a­­fflați la acea oră la locurile de producţie, întrerupe câteva cli­pe activitatea şi face oaspeţilor o caldă primire. „Bine aţi ve­nit în mijlocul nostru, tova­răşe Nicolae Ceauşescu !”, „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşe secretar general al partidu­lui !“ sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de preţuire şi dragoste pe care colectivul a­­cestei moderne întreprinderi industriale, ca şi întregul nos­tru popor, le nutreşte faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Uzina mecanică­ din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită va în­registra înnoiri şi mai impor­tante în actualul plan cinci­nal. Se află în construcţie ari­pa nouă a actualei hale unde se execută pompele de injec­ţie şi aparatură de precizie. înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei unităţi pen­tru succesele obţinute pînă în prezent şi le urează noi vic­torii în actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a început sub semne de bun au­gur. Pe parcursul vizitei, consta­­tînd că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului şi ridicarea necon­tenită a calităţii producţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă conducerii între­prinderii şi ministerului de resort să analizeze toate po­sibilităţile pentru depăşirea prevederilor iniţiale ale pla­nului. Dialogul între oaspeţi şi gazde pe această temă se soldează şi recomandarea ca la sfârşitul actualului cincinat să se­ ajungă la o producie de aproximativ 600.000 pompe de injecţie, în unităţi conven­ţionale, faţă de 510.000 cit era prevăzut iniţial. De­­ asemenea, secretarul general al partidu­lui adresează colectivului uzi­nei îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe tărîmul concepţiei şi realizării de maşini, atit pentru necesi­tăţi proprii, feri şi pentru în­zestrarea altor întreprinderi. Intrarea în oraşul Cîmpina este străjuită de o mare­ ar­cadă deasupra căreia stă în­scrisă cu litere mari urarea: „Bine aţi venit, iubiţi condu­cători de partid şi de stat". O mare şi entuziastă mulţime de oameni — practic întreaga ur­be Cîmpina — este adunată de o parte şi de alta a princi­palei artere de comunicaţie. Prima întilnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la Uzina mecanică „Neptun". O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori in întâmpinarea secretarului general al parti­dului, a celorlalţi oaspeţi, vi­ne şi Ana Telegescu, cel mai vîrstnic cetăţean al Cîmpinei, care, cu emoţia firească a mo­mentului, rosteşte: „Bine-aţi venit in mijlocul nostru, tova­răşe Ceauşescu. Am 88 de ani, dar în viaţa mea n-am cunos­cut alt conducător mai popu­lar şi mai iubit decît dumnea­voastră. Bine aţi venit!". Directorul uzinei, Ferdinand Sancu, conduce pe oaspeţi prin această importantă între­prindere producătoare de re­­ductoare de viteză — piesă componentă la o gamă largă de agregate şi instalaţii pen­tru industria constructoare de maşini­­ şi de trolii pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin sec­ţia mecanică-montaj. Numeroşi muncitori ies in calea tova­răşului Nicolae Ceauşescu, a­­dresîndu-i cuvinte de bun ve­nit, precum şi mulţumiri de a-l avea ca oaspete în aceste zile de început de an, de în­ceput de cincinal, când în fa­ţa lor stau sarcini deosebit de importante pentru materializa­rea perspectivelor de dezvol­tare ale unităţii în care lu­crează. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prilejuieşte un dialog între se­cretarul general al partidului şi muncitorii adunaţi în ju­rul său despre felul în care muncitorii îşi îndeplinesc sar­cinile de producţie, despre condiţiile lor de muncă şi de viaţă. Gazdele informează pe oaspeţi că an de an întreprin­derea a fost întregită cu noi suprafeţe de producţie. Dez­voltarea uzinei, arată secreta­rul general al partidului, poa­te cunoaşte un ritm mai ac­centuat şi recomandă condu­cerii ministerului de resort, colectivului de conducere al întreprinderii să acorde în continuare o atenţie sporită a­­cestei unităţi. Aici, la Cîmpi­na — precizează tovarăşul Ni­colae Ceauşescu — sunt mun­citori cu o bogată experienţă, cu o veche tradiţie, potenţial ce se cere valorificat pe trep­te mai înalte. Luîndu-se în discuţie necesităţile pe an­samblu ale industriei metalur­gice şi constructoare de ma­şini din Cîmpina, se emite i­­deea construirii unei turnă­torii unice cu o capacitate de 35.000 tone, realizabilă prin colaborarea tuturor beneficia­rilor.­­Tovarăşul Nicolae Ceau­şescu adresează colectivului îndemnul mobilizator de a rea­liza, încă in 1973, sarcinile prevăzute pentru 1975. „Să re­­vedeţi planul, împreună cu în­tregul colectiv de salariaţi — spune secretarul general — şi pînă în februarie să prezen­taţi un program de dezvolta­re care să permită ca în 1973 să produceţi 35.000 de reduc­­toare, iar în 1975,să­ se ajun­gă la 45—50.000 bucăţi". De la „Neptun", conducăto­rii de partid şi de stat se în­dreaptă spre o unitate alătu­rată — întreprinderea de re­parat, utilaj electric (I.R.U.E.), aparfinind Ministerului Petro­lului. întreprinderea este creaţia­­ socialismului; s-a născut din­­tr-un mic atelier şi aniversea­ză anul acesta 20 de ani de existenţă. Pe drept cuvînt, despre uzină se spune că este un fel de mecanic-şef al eco­nomiei naţionale, deoarece în materie de reparaţii de utilaj"­ şi motoare electrice satisface necesităţile măi tuturor ramu­rilor economiei noastre naţio­nale.­­ Discutînd cu conducerea în­treprinderii, cu adjunctul mi­nistrului petrolului, Ion Ni­colae, prezent în uzină, to­varăşul Nicolae Ceauşescu subliniază necesitatea extin­derii permanente a producţiei întreprinderii, în cooperare cu alte unităţi similare din ţară şi locale. Se arată că produc­ţia întreprinderii poate şi tre­buie să crească ,substanţial în actualul cincinal şi se reco­mandă ca, în acord cu sala­riaţii, planul să fie reevaluat­, aşezat pe bazele de care re­almente dispune întreprinde­rea. Ca şi in întreprinderile vi­zitate anterior, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte în dreptul mai multor locuri de muncă, stă de vorbă cu numeroşi muncitori, cărora le solicită părerea asupra condi­ţiilor de muncă, asupra posi­bilităţilor de extindere a pro­ducţiei şi de îmbunătăţire a calităţii produselor. Ultimul obiectiv vizitat la Cîmpina este Uzina mecanică, profilată pe fabricaţia pompe­lor de extracţie, tijelor de pompaj şi a altor piese afe­rente instalaţiilor de extracţie şi foraj. Răspunzînd întrebărilor oas­peţilor, directorul unităţii, Flo­rin Diţulescu, arată că în ultimul timp unitatea şi-a sporit sortimentul produselor fabricate, că prin produsele sale, uzina este cunoscută şi peste hotare. In încheierea vizitei la a­­ceastă întreprindere, tovară­şul Nicolae Ceauşescu a re­comandat utilizarea intensivă a suprafeţelor de producţie, arătînd că sînt condiţii ca u­­z­ina cîmpineană să fabrice toată gama de pompe de extracţie, scule de foraj şi prăjini de pompare din oţe­­luri româneşti superioare, pentru acoperirea atît a nevo­ilor interne, cît şi a solicită­rilor la export. Discuţiile din­tre oaspeţi şi gazde au dus la concluzia că pe baza unor studii aprofundate producţia globală a uzinei poate să se dubleze în actualul cincinal şi poate să se diversifice, în­deosebi, prin autoutilare şi autodotare. Tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu a recomandat primarului oraşului Cîmpina, Ion Rusan, altor reprezentanţi ai organe­lor de partid şi de stat cu care s-a întîlnit să ia măsuri pen­tru înfrumuseţarea continuă a localităţilor judeţului, pentru crearea unor noi unităţi co­merciale in vederea rezolvării operative a problemelor de aprovizionare a populaţiei. Următoarea etapă, înscrisă pe itinerariul vizitei de lucru în judeţul Prahova este Plope­­niul, reşedinţa unei importan­te întreprinderi constructoare de maşini. Directorul Uzinei mecanice Plopeni, Gheorghe Silaev, refe­­rindu-se la activitatea şi la realizările harnicului colectiv, a cărui medie de vîrstă, este de 24 de ani, arată că ele­mentele şi instalaţiile hidrau­lice produse aici ajung la 30­­— 35 la sută din totalul pro­duselor componente în con­strucţia de tractoare, că ele îşi găsesc utilizarea la loco­motivele fabricate la „El­ectro­putere" — Craiova şi „23 Au­gust" — Bucureşti. Totodată, uzina realizează o gamă va­riată de maşini-unelte, utilaje pentru industria petrolieră şi minieră, precum şi pluguri pen­tru agricultură. In timpul vizitării principa­lelor secţii de producţie, oas­peţii au prilejul să ia cunoş­tinţă de modul de organizare a muncii, de măiestria profe­sională a muncitorilor, din mîi­­nile­­cărora ies maşini şi uti­laje de înaltă calitate. Peste tot, oaspeţii sînt întîm­­pinaţi de muncitori cu deose­bită însufleţire. Maistrul Ion Ciolacu ii spu­ne secretarului general: — Partidul se poate bizui pe noi, aşa cum noi ne bizuim întotdeauna pe partid şi la bine şi la greu. Vom face tot ce stă în puterile noastre pen­tru a spori producţia de ma­­­şini-unelte. Vom discuta la a­­propiata adunare generală a salariaţilor şi vom stabili mă­surile privind bunul mers al muncii în uzina noastră. — E bine spus uzina noas­tră, deoarece dumneavoastră, în calitate dublă de producă­tori şi proprietari ai mijloace­lor de producţii­, aveţi cuvân­tul hotărâtor. De altfel, adu­narea salariaţilor trebuie să fie forul care să aprecieze în ce măsură Comitetul de di­recţie şi-a făcut sau nu dato­ria. Aşa înţelegem noi demo­craţia socialistă, spune secre­tarul general. In discuţia avută cu cadre­le de conducere, cu ministrul Industriei construcţiilor de maşini, tovarăşul Nicolae Cea­­uşescu cere să se întocmească un program cu privire la dez­voltarea uzinei, în aşa fel in­cit pînă la sfîrşitul cincina­lului uzina sa realizeze un vo­lum de producţie în valoare de un miliard şi jumătate. ‘In comuna Păuleşti, localni­cii fac conducătorilor de partid şi de stat o călduroasă pri­mire. — Aveţi o cooperativă bu­nă? — întreabă tovarăşul Ni­colae Ceauşescu. — Rezultatele din ultimul an sunt mulţumitoare şi ne-am străduit să pregătim cît mai bine recolta din vara ce vine, răspunde primarul Gheorghe Stoica. Pentru noi şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie, măsurile adoptate pentru îmbunătăţirea activită­ţii în agricultură, mărirea re­tribuţiilor şi a pensiilor au în­semnat un puternic sprijin în muncă, un îndemn de a ne spori eforturile pentru a cu­lege roade mai bogate. Secretarul general al parti­dului urează cooperatorilor succese, sănătate, fericire, lu­­îndu-şi rămas bun de la cei prezenţi. ... Este ora­­ prinzului. Din noul cartier Nord şi pînă din centrul oraşului mii şi mi de ploieşteni au venit în întâm­pinarea conducătorilor de partid şi de stat. In piaţa centrală a oraşu­lui, conducătorilor de partid şi de stat li se oferă tradi­ţionala pîine şi sare. Se intonează Imnul de stat, după care tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă gar­da de onoare. Prima vizită de lucru în mu­nicipiul Ploieşti are loc la U­­zina de utilaj chimic. Direc­torul general, ing. Eugeni To­ma, prezintă oaspeţilor cîteva din cele mai recente realizări ale colectivului de aod, prin­tre care compensatorul lenti­cular, un dispozitiv adus pînă nu de mult din import, valo­­rînd cît două autoturisme. U­­z­ina produce acum anual 1.000 de compensatoare de acest gen. In hala cazangeriei, tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu îi stat prezentate procedeele moderne cu care sunt realizate imen­sele recipiente cilindrice şi sfe­­roidale. Maistrul Paul Kaun­s, muncitorii Cornel Caranfil şi Ion Vîslan răspund la întrebă­rile tovarăşului Nicolae Ceau­şescu şi se angajează în faţa secretarului general al parti­dului să depună eforturi spo­rite pentru îndeplinirea exem­plară a planului anual. Se vizitează apoi secţia de rulmenţi nestandardizaţi — pri­ma fabrică de rulmenţi­­ din ţară­­— a cărei producţie­ e destinată instalaţiilor de foraj, laminoarelor etc. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dă indicaţia să se accen­tueze profilarea uzinei pe u­­tilaj chimic şi rulmenţi spe­ciali. — Avînd in vedere expe­rienţa pe care o aveţi, spu­ne secretarul general al par­tidului, vă propun să realizaţi în colaborare cu Fabrica de maşini-unelte şi agregate — Bucureşti o maşină de rectifi­cat inele pentru rulmenţi. De asemenea, este absolut necesar să asiguraţi aici, pe standuri de probă, funcţionarea utilaje­lor in condiţii similare cu cele din exploatare pentru a se e­­vita orice deficienţe calita­tive. „ Avem unele dificultăţi în aprovizionarea ritmică cu la­minate şi oţel, spune directo­rul întreprinderii. Tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu discută pe loc cu tovară­şul Maxim Berghianu, preşe­dintele Comitetului de Stat al Planificării, cu ministrul in­dustriei construcţiilor de ma­şini, Ioan Avram, asupra mă­surilor operative necesare pentru rezolvarea acestei si­tuaţii. Aflind că in acest an în uzini­ se vor Realiza prin auto­dotare 40 de noi utilaje, se­cretarul general al partidului consideră că acesta e doar un început şi indică să se alcă­tuiască un sector special pen­tru proiectarea şi realizarea în întreprindere a unor ma­şini, pentru sporirea eficien­ţei acţiunii de autoutilare. Străbătînd un culoar viu, în aplauzele a mii şi mii de plo­­ieşteni, coloana de maşini se îndreaptă spre Uzina „1 Mai", unde s-a născut o bună parte din pădurile de sonde ale ţă­rii. De aici au pornit spre nu­meroase colţuri ale lumii zeci şi zeci de instalaţii de foraj, ducînd faima constructorilor ploieşteni pe multe meridiane şi impunînd firma „UPETROM“ pe locul II în producţia mon­dială. La intrarea în uzină, oas­peţilor li se prezintă un gra­fic de exploatare din care re­iese că ultimele tipuri de sa­pe de foraj sunt comparabile cu cele mai moderne din lume. Acest salt calitativ se dato­rează intrării in funcţiune a unei noi linii tehnologice. — Ce preocupări aveţi în domeniul forajului marin ? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Lucrăm la proiectarea unei instalaţii pentru platou continental şi avem ambiţia de a o realiza la nivelul exi­genţelor impuse pe plan mon­dial, răspunde directorul In­stitutului de cercetări şi pro­iectări de utilaj petrolier. — Vă felicit pentru ceea ce aţi realizat pînă acum şi vă doresc succese pe măsura sar­cinilor planului cincinal, le u­­rează secretarul general al partidului. Vizitînd secţia de tratament termic, locul unde oţelul sa­pelor e înnobilat căpătînd o duritate comparabilă cu a dia­mantului, secretarul general al partidului recomandă să se treacă prin autoutilare la re­alizarea celei de a treia linii de tratament termic. Conducătorii de partid şi de stat vizitează apoi noua plat­formă a uzinei, cu o o supra­faţă de 12.000 m.p., spaţiu pe care se extinde procesul de fabricaţie datorită investiţiilor din actualul cincinal. Sub vas­tele hale în construcţie, to­varăşul Nicolae Ceauşescu propune ca acoperişul să fie făcut din plăci de sticlă pen­tru ca muncitorii să benefi­cieze de lumină naturală. In ce priveşte perspectivele uzi­nei, secretarul general al parti­dului cere să se accentueze profilarea pe utilajul petro­lier şi metalurgic, să se ela­boreze un complex de măsuri menite să ducă la echilibra­rea balanţei economice a uzi­nei, astfel ca pînă în 1972 să se reducă importul şi să creas­că ponderea exportului. — E bine săi vă mîndriţi cu locul fruntaş în producţia mon­dială de utilaj petrolier, dar acest prestigiu se cere conso­lidat printr-o muncă de cali­tate superioară, a spus Iova­ (continuare In pag. a 2-a) ■ ■ ■ ■ ■ in pagina a 4-a ■ încheierea convorbirilor bulgaro-cehoslovace ■ Adunarea festivă de la Tirana RĂSPUNSUL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI IAŞI LA CHEMAREA LANSATA DE CAERE CONSILIUL popular al mmm neamţ Consiliul popular al judeţului Iaşi, luînd cu­noştinţă de chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al judeţului Neamţ, răspunde cu însufleţire, hotărît să facă totul pentru a in­­tîmpina cu noi succese cea de-a 50-a aniversare a Partidului Comunist Român, eveniment politic de o deosebită însemnătate. Anul 1970, prin munca entuziastă a cetăţeni­lor - muncitori, ţărani, intelectuali — s-a încheiat şi în judeţul Iaşi cu succese remarcabile. In industria locală sarcinile de plan au fost depăşite la producţia globală cu 1.260.000 lei, la livrările către fondul pieţei, planul a fost rea­lizat în procent de 100 la sută, iar prin redu­cerea preţului de cost s-au realizat beneficii peste plan în valoare de peste 1.700.000 lei. In sectorul de gospodărie comunală şi loca­­tivă, planul de producţie - prestaţie a fost de­păşit cu 17.773.000 lei, faţă de angajamentul de 5.900.000 lei, economiile la preţul de cost ridicîn­­du-se la 1.512.000 lei, iar beneficiile la 2.792.000 lei. In domeniul proiectării, planul producţiei glo­bale a fost realizat în proporţie de 112,7 la sută, iar angajamentul de a executa proiecte peste plan, in valoare de 371.000 lei, a fost depăşit, realizîndu-se 2.031.000 lei. Prin munca patriotică a locuitorilor din judeţul Iaşi s-au executat lucrări a căror valoare se ri­dică la 92.639.123 Iei faţă de 72.730.000 lei, cit a fost angajamentul. Consiliul popular al judeţului Iaşi, analizînd multilateral sarcinile ce-i revin, în lumina docu­mentelor celui de al X-lea Congres al partidu­lui şi a Legii prin care M.A.N. a aprobat planul de stat pe anul 1971, a scos în evidenţă posi­bilităţile însemnate, resursele materiale şi spiri­tuale care, puse în valoare, vor spori contribu­ţia judeţului la vasta operă de edificare a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. In acest spirit, ne angajăm­ în industria locală Prin îmbunătăţirea continuă a proce­selor de fabricaţie, a organizării mun­cii, diversificarea producţiei, descoperirea şi valorificarea de noi resurse interne şi reducerea consumurilor specifice se vor realiza: - depăşirea planului producţiei globa­le cu 4.000.000 lei, respectiv cu 1,3 la su­­tă, şi a planului de producţie-marfa indus­trială cu 7.000.000 lei, respectiv cu 3 la sută; - creşterea productivităţii muncii pe cap de salariat la producţia industrială cu 1 la sută peste plan; - beneficii suplimentare în valoare de 250.000 lei; - depăşirea sarcinii de plan la pro­duse prefabricate din beton cu 1.000 m.c.] - asimilarea a 120 de sortimente noii În sectorul de gospodărie comunală şi locativă Printr-o mai raţională folosire a mij­loacelor materiale şi băneşti şi o mai bună organizare a producţiei şi a mun­cii, se va realiza un volum suplimentar de producţie-prestaţie in valoare de 3.500.000 lei. Se vor obţine economii la preţul de cost în valoare de 230.000 lei şi bene­ficii peste plan în valoare de 535.000 lei, realizindu-se, totodată, economii la dotaţii, în valoare de 100.000 lei. Prin reducerea pierderilor tehnologice şi prin mărirea capacităţii de filtrare, se va distribui populaţiei şi unităţilor so­cialiste, peste plan, cantitatea de 100.000 m.c. apă potabilă, în sectorul de investiţii şi construcţii-montaj Printr-o mai bună organizare a punc­­­elor de lucru, asigurindu-se la timp mijl­­oacele necesare şi urmărindu-se în per­­manenţă graficele de execuţie, se vf (continuare în pag. a 3-a) După prima decadă a anului 1971, în industria judeţului Iaşi importante cantităţi de produse peste plan Hotărite să întîmpine cum se cuvine semicentenarul Partidu­lui Comunist Român, colecti­vele de muncă din industria ieşeană au obţinut rezultate de prestigiu din prima decadă a lunii ianuarie, din prima de­cadă a anului 1971, primul din cincinalul actual. După cum ne-a informat Di­recţia judeţeană de statistică, au fost realizate peste sarci­nile de plan următoarele can­tităţi de produse: 48 de tone ţevi sudate şi profite îndoite ; 4.100 kg. fibre poliesterice ; 45 MUI penicilină şi streptomici­­nă; 66 m.c. cherestea de fag; confecţii în valoare de 92X00 lei; 10 tone de ulei comesti­bil; 4.387 m.c. agregate de rîu ş.a. Premieră pe ţară După cum ne-a informat con­ducerea Uzinei metalurgice, încă din primele zile ale a­­cestui an în unitate a avut loc o premieră deosebită. Este vorba de realizarea primei to­ne de țeavă inoxidabilă. Cer­cetătorii uzinei, după definiti­varea unui procedeu original de sudură arc-argon, au reali­zat o linie tehnologică de mică capacitate pentru pune­rea la punct a tehnologiei de fabricaţie şi proiectarea unei linii de producţie pentru acest tip de ţeavă necesară în spe­cial industriei chimice, ţeavă care se procura numai din im­port. CARNET IEȘEAN „ Argumente tari “ Oricit mi s-ar reproşa că s-a mai scris, şi nu o dată, despre atitudinea celor ce prin natura foneţiei — mai mari ori mai mici — trebuie s-o aibă in relaţiile cu publicul, n-am putut să nu aştern pe hirtie citeva rinduri despre cele ce, cu indignare, mi s-au relatat recent de către o veche acti­vistă. Trebuind să-şi procure o adeverinţă prin care să-i fie dovedită vechimea neîn­treruptă In muncă, după mai multe consul­tări cu cei ce se ocupă de astfel de pro­bleme In instituţia unde lucrează, persoa­na respectivă a ajuns şi In faţa unui func­ţionar public cu o oarecare răspundere în cadrul municipalităţii ieşene. In susţinerea cererii sale, solicitanta a adresat şi rugă­mintea de a i se elibera, dacă se poate mai operativ, actul de care are nevoie. Răs­punsul veni prompt şi categoric : — După două-trei săptămlni ! Pînă aici, toate oarecum ... fireşti. îndrăznind însă să repete rugămintea de a se da mai repede curs cererii sale, solicitan­tei i s-a spus, fără condescendentă : — Dar ce, soţul dv. (care este medic, n.n.) pune un diagnostic înainte de a fi făcut toate analizele ! ? ! Neînţeleglnd o iotă de ce­ a fost nevoie să fie invocat soţul său in cazul in speţă, solicitanta, resemnată, a făcut rapid stingă împrejur, dispărind din iota funcţionarului care uzează de astfel de „argumente tari".­­Noi însă ne întrebăm şi ce legătură are un diagnostic cu ... eliberarea unei adeverinţe de vechime In muncă. Mi-am amintit atunci, prin contrast, de un alt caz. Era pe la mijlocul lunii trecute clnci, la sediul unei organizaţii judeţene, am Intllnit, aşteptind să intre In audienţă, doi cetăţeni — soţ şi soţie. Am recunoscut pe eroii unui articol critic apărut cu mai mult timp In urmă In coloanele ziaru­lui nostru. In esenţă, cei doi se făceau vi­novaţi de construcţia, fără autorizaţie, a unei locuinţe In oraşul Iaşi. Şi din cine aveam să. Înţeleg, tot acele necazuri li a­­duseseră, In acea zi de decembrie, în audi­enţă. Şi au fost primiţi oamenii şi ascultaţi cu răbdare şi respect de către un cadru cu Înaltă muncă de răspundere în judeţ. Dacă In ceea ce au solicitat li s-a dat ori un răspuns favorabil nu ştiu — Înclin să cred că nu, pentru că, unde-i lege nu-i tocmeală — ştiu. In schimb, sigur că oa­menii care au zăbovit la audienţă timp de peste 30 de minute, au ieşit mai siguri par­că pe ei, pe demnitatea lor de oameni. Şi aceasta pentru că le-au fost ascultate cu respect doleanţele, li s-a vorbit frumos, demn, aşa cum cere de aicfel etica profe­sională fiecărui activist ori funcţionar pu­blic. Şi aceasta cu atât mai mult cadrelor ce se află mai sus pe scara ierarhiei sociale. Alice OUATU

Next