Flacăra Iaşului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7580-7603)

1971-02-23 / nr. 7598

FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 2 * Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist R­aportul Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti prezentat de tovarăşul Traian Ştefănescu Ne aflăm Încă sub puter­nica impresie produsă asupra întregului tineret, asupra stu­­denţimii, de salutul adresat Congresului al IX-lea al U­­niunii Tineretului Comunist şi Conferinţei noastre de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu *- secretarul general al Par­tidului Comunist Român. Dînd­­ las sentimentului de profund­ă recunoştinţă pentru rolul fie­care responsabilitate con­ferit de partid tineretului — f se spune în raport — expri­­anăm dorinţa fierbinte a ge­neraţiei asnfiteatrelor de a se pregăti la nivelul exigenţelor ctrescunde ale economiei, şti­­fetei şi culturii, de a sluji cu devotament şi abnegaţie cau­za Partidului Comunist Ro­tate. Mîndria patriotică a stu- SenţinMi pentru marile trans­formări revoluţionare înfăp­tuite de poporul nostru se îmbină firesc cu adeziunea deplină la politica marxist­­leninistă, creatoare, a parti­dului şi statului, cu hotărîrea unanimă de a munci neobo­sit pentru înfăptuirea progra­mului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvol­tate. Relevînd că in ansamblul puternicului dinamism al eco­nomiei, al vieţii noastre so­­cial-politice, una din proble­mele fundamentale, care se înscrie ca o preocupare per­manentă a partidului şi sta­tului, este dezvoltarea învăţă­­mîntului de toate gradele, ra­portul menţionează date pri­vind dezvoltarea bazei mate­riale a învăţămîntului supe­rior în 192 de facultăţi din cele 18 centre universitare ale ţării, în care învaţă astăzi peste 150 000 de studenţi. In contextul prefacerilor înnoi­toare iniţiate de partid, al a­­dîncirii democraţiei socialis­­te, studenţimii i-a fost confe­rit un rol important în pre­zentul şi viitorul ţării. Bucu­­rîndu-se de puterea socială de a participa la dezbaterea şi a­­doptarea deciziilor de impor­tanţă majoră pentru societa­tea noastră, prin prezenţa In Front,al Unităţii Socialiste şi în organele puterii de stat, a­­vî­nd posibilitatea de a-şi spune părerea cu privire la măsurile de perfecţionare a şcolii superioare, prin repre­zentanţii săi în organele de conducere a treburilor univer­sitare, studenţimea se afirmă ca parte integrantă şi deta­şament activ al tineretului in lupta pentru traducerea în viaţă a politicii interne şi ex­terne a partidului şi statului nostru. Măsurile de îmbunătăţire a activităţii obşteşti a studen­­ţimii, adoptate pe baza hotă­­r­îrilor plenarei G.G. al parti­dului din noiembrie-decembrie 18§7 şi ale Consfătuirii pe ţară a Uniunii Tineretului Co­munist, definirea Uniunii noastre ca formă specifică de organizare a Uniunii Tinere­tului Comunist în învăţămîn­­tul superior, lărgirea compe-­­ tenţelor şi sferei sale de pre­ocupări au determinat spori­rea contribuţiei asociaţiilor la pregătirea studenţilor, orien­tarea consecventă a eforturi­lor noastre spre problemele procesului instructiv-educativ, Statornicirea unor raporturi de strînsă colaborare cu organele de învăţămînt. Uniunea Aso­ciaţiilor Studenţeşti din Ro­mânia se prezintă în cel de-al XV-lea an de existenţă ca organizaţie revoluţionară con­solidată politic şi organizato­ric, ca factor activ în pre­gătirea profesională şi educa­rea comunistă a tineretului u­­niversitar­, în perfecţionarea continuă a şcolii noastre su­perioare. In continuare, raportul s-a referit­ la măsurile de moder­nizare a şcolii superioare, concretizate în perfecţionarea planurilor d­e învăţămînt şi a programelor analitice, a me­todelor de predare şi semina­rizare, în crearea unor facul­tăţi şi secţii noii, organizarea învăţămîntului de subingineri şi iniţierea sistemului de pre­gătire p® cicluri în şcoala de arhitectură, în îmbunătăţirea sistemului de repartizare a absolvenţilor în producţie. Marea majoritate a studen­ţilor îşi îndeplineşte cu res­ponsabilitate îndatorirea fun­damentală de a se pregăti te­meinic, obţinînd note bune şi foarte bune. Un interes cres­­cînd manifestă studenţii pen­tru cercetarea ştiinţifică şi o­­rientarea ei spre soluţionarea unor aspecte concrete ale pro­ducţiei. In centrul activităţii asocia­ţiilor — relevă raportul —­ a fost situată pregătirea profesi­onală a studenţilor. Ele au des­făşurat o susţinută activitate educativă, menită să explice implicaţiile profunde ale Di­rectivelor C. C. al partidului şi Legii învăţămîntului asupra formării profesionale a stu­denţilor, au contribuit la valo­rificarea noilor posibilităţi create prin perfecţionarea con­tinuă a şcolii superioare. Evi­denţiind rezultatele pozitive, raportul subliniază, totodată, faptul că se menţin încă multe neajunsuri în pregătirea teo­retică şi practică a studenţilor, se mai manifestă dezinteres pentru propria pregătire şi tendinţa de limitare a studiului la notiţele de curs, participare redusă la cursurile facultative, preocupare insuficientă pentru însuşirea limbilor străine, pen­tru elaborarea proiectelor. Una din cauzele care influenţează negativ pregătirea profesională este activitatea sporadică, lipsită de eficienţă, desfăşurată în rîndul studenţilor din anul I, pentru integrarea universita­ră a foştilor elevi. Raportul menţionează necesitatea îmbu­nătăţirii sistemului de admite­re în învăţămîntul superior. Se relevă, de asemenea, necesita­tea unor măsuri de perfecţio­nare a învăţămîntului de subin­gineri. In acest an universitar, Mi­nisterul învăţămîntului, în strînsă colaborare cu Consiliul U.A.S.R., a adoptat în conti­nuare măsuri de creştere a ponderii seminariilor, lucrări­lor practice şi de laborator, a cursurilor facultative şi a dis­ciplinelor la alegere. Incepând cu semestrul al II-lea, se expe­rimentează un nou sistem de notare, care îmbină calificati­vele de la examene cu apreci­erea activităţii pe parcursul a­­nului universitar. Hotărâtoa­re pentru realizarea im­perativelor pe care socie­tatea noastră le pune în faţa studenţilor rămîn şi în vi­itor studiul individual, ritmic, însuşirea temeinică a biblio­grafiei, interesul de a asimila permanent datele de actuali­tate, străduinţa de a-şi forma deprinderi practice în dome­niul profesiunii pentru care se pregătesc. Raportul apreciază că această conferinţă va tre­bui să marcheze un pas hotă­­rîtor pentru eliminarea super­ficialităţii în studiu, al delăsă­rii şi chiulului, pentru ca fie­care asociaţie, profund anco­rată în realităţile facultă­ţii respective, să se preocupe cu deplină răspundere, îndea­proape, concret şi sistematic, de modul în care studenţii se încadrează în procesul de în­­văţămînt. Formarea viitorului specialist conturează pregnant necesitatea sporirii ponderii activităţii de cercetare şi crea­ţia ştiinţifică în perioada stu­diilor universitare. Numă­rul însemnat al studenţilor cu re­zultate profesionale meritorii," activitatea pozitivă a cercuri*­lor ştiinţifice dovedesc posibi-^ litatea şi necesitatea participă-, rii efective a studenţilor, în special a celor din anii mari, la munca de cercetare a ca­tedrelor, inclusiv la realiza­rea temelor contractuale pe bază de remunerare. Relevînd rolul muncii vo­­luntar-patriotice în ansamblul activităţii educative de asocia­ţii, se arată, printre altele, că ultima vacanţă de vară a con­semnat participarea a peste 13.000 de studenţi la lucrările agricole, la şantierele naţiona­le, participarea la campania de recoltare din toamnă a 14.000 de studenţi ai institutelor agro­nomice şi pedagogice. In continuare, raportul a a­­bordat unele probleme privind modernizarea şcolii superioare, expuse de către studenţi în adunările şi conferinţele de alegeri, menţionînd, printre al­tele, accentuarea preocupării pentru includerea în planurile de învăţămînt a matematicilor aplicative, tehnicii moderne de calcul, a organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, pen­tru creşterea în continuare a numărului disciplinelor la ale­gere şi facultativă. Totodată, este necesar să se ţină seama şi de faptul că se menţine un număr relativ mare de disci­pline cumulate. In legarea mai strînsă a învăţămîntului de ce­rinţele producţiei, o importan­ţă primordială revine practicii profesionale. In spiritul indica­ţiilor conducerii­ partidului, este necesar să fie adoptate mă­surile corespunzătoare pentru ca fiecare student, în special în institutele tehnice, să-şi în­suşească o meserie din dome­niul de specialitate în care se preg&taşt*. 1« acest sens, în afara creşterii numărului de ateliere-şcoal — concepu*« ce unităţi economice proprii, cu planuri de producţie şi program zilnic de muncă pentru stu­denţi — un rol însemnat revine şi în viitor practicii desfăşura­te în unităţile economice, în a­­telierele şi laboratoarele în­treprinderilor, în institutele de cercetare şi proiectare. Apre­ciind că neajunsurile cere se menţin încă în organi«rea practicii profesionale »» jus­tifică faptul că în perioadele de practică unii studenţi nu-şi fac datoria, absentează de pe program, raportul subliniază că asociaţiile trebuie să des­făşoare o largă activitate edu­cativă pentru a dezvolta în rîndul studenţilor interesul şi răspunderea pentru însuşirea deprinderilor de muncă, în condiţiile lărgirii repre­zentării asociaţiilor în organe­le de învăţămînt, cei aleşi prin voinţa studenţilor au datoria să se manifeste în spi­rit dinamic în cadrul consili­ilor şi senatelor, să înlesneas­că cunoaşterea şi soluţionarea problemelor de pregătire, de muncă şi viaţă ridicate în co­lectivele din ani, facultăţi şi institute. In perioada care a trecut de la ultima Conferinţă — se a­­ra­tă în raport — activitatea politico-ideologică, desfăşurată în climatul efervescent carac­teristic societăţii noastre a fost îndreptată în principal spre dezbaterea cu întreaga masă a studenţilor a documentelor Congresului al X-lea al P.G.R. Activitatea asociaţiilor în a­­cest domeniu relevă preocu­parea pentru lărgirea sferei de cuprindere a studenţilor, pen­tru iniţierea unor forme noi, interesante, cu o eficienţă spo­rită. Trebuie să arătăm însă şi faptul că unii studenţi vădesc anumite lipsuri în înarmarea lor teoretică, în selectarea cu discernămînt a diverselor idei şi concepţii, nu se informează suficient asupra problemelor dezvoltării noastre economice şi social-politice, asupra pro­ceselor şi fenomenelor care au loc în viaţa internaţională. Tot­odată, în unele grupe şi ani de studiu se manifestă o insufi­cientă combativitate ideologică faţă de influenţele unor men­talităţi şi idei retrograde. In activitatea noastră de pînă a­­cum s-au menţinut unele as­pecte de formalism, şi superfi­cialitate, care diminuează meni­rea educativă a acţiunilor po­­litico-ideologice. In fine, este cazul să recunoaştem deschis că munca noastră politico-ide­­ologică are uneori un caracter abstract, de prezentare a unor teze şi principii generale, fără o raportare directă la preocu­pările actuale ale politicii partidului şi statului, la feno­menele concrete, la starea de spirit din colectivele studen­ţeşti. O datorie esenţială a aso­ciaţiilor este consolidarea în rîndul studenţilor a trăsături­lor politice şi morale, caracte­ristice militantului activ pentru cauza partidului, a spiritului de angajare totală in munca de edificare socialistă a ţării. Ca student al României socia­liste, a fi tinar revoluţionar înseamnă să te pregăteşti la nivelul exigenţelor actuale ale ştiinţei şi culturii, să asimilezi organic adevărurile filozofiei materialist-dialectice, politica partidului nostru, să te iden­tifici cu năzuinţele şi aspira­ţiile nobile ale poporului, să-ţi faci datoria cu devoţiune, să lupţi cu toate forţele pentru înfăptuirea obiectivelor stabili­te de partid, pentru progresul şi înălţarea patriei, să-ţi clă­deşti întreaga activitate pe idealul construirii socialismu­lui şi comunismului. Aniversarea semicentenaru­lui partidului constituie un nou prilej pentru a adînci în rân­durile studenţimii sentimente­le de dragoste faţă de partidul comuniştilor, faţă de patria socialistă. In toate centrele u­­niversitare vor­­ avea loc ma­nifestări consacrate evocării luptei eroice a comuniştilor, evidenţierii modului ştiinţific în care a acţionat şi acţio­nează partidul, relevării succe­selor noastre istorice, a presti­giului internaţional al Româ­niei. Asociaţiile trebuie să asigu­re o informare mult mai largă şi operativă asupra probleme­lor lumii contemporane, a tot ceea ce este înaintat in crea­ţia materială şi spirituală a altor popoare, pentru educa­rea studenţilor în spiritul in­ternaţionalismului, a politicii externe a partidului şi statului, pătrunsă de grija pentru in­teresele fundamentale ale na­ţiunii noastre socialiste, ale mişcării comuniste şi munci­toreştii internaţionale, ale so­cialismului şi păcii în lume. Relavând faptul că angajarea socială a studenţimii, pregăti­rea în vederea îndeplinirii o­­bligaţiilor profesionale şi ob­şteşti se îmbină nemijlocit cu afirmarea virtuţilor sale civi­ce, cu asimilarea valorilor lui­vii comuniste, semnalînd toto­dată unele aspecte de slăbire a combativităţii faţă de încăl­carea normelor de conduită, raportul subliniază îndatorirea asociaţiilor de a organiza dez­bateri, discuţii operative în ca­drul grupelor şi anilor de stu­diu, în cămine, pentru promo­­varea mai consecventă în rîn­dul studenţilor a principiilor şi normelor morale ale orînduirii noas­tre, a conştiinţei îndato­ririi tinerilor absolvenţi de a se încadra în creaţia întregului popor, acolo unde sînt chemaţi de interesele generale ale so­cietăţii. Prezentînd în continuare rezultatele obţinute în antre­narea studenţilor în mişcarea sportivă, vorbitorul a arătat că principalul neajuns în a­­cest domeniu este acela că mulţi studenţi rămîn în afara acţiunilor organizate. Măsurile adoptate recent privind intro­­ducerea diferenţiată a educa­ţiei fizice şi pentru anii II participarea şefilor de comisii sportive In conducerea clubu­rilor «diversete«, sporirea a­portului cadrelor didactice la desfăşurarea activităţii sportive de masă, revederea programu­lui campionatelor universitare şi a unor reglementări ale C.N.E.F.S. sunt menite să creeze un cadru mai favorabil pentru îmbunătăţirea substan­ţială a activităţii sportive de masă şi de performanţă. O parte importantă a rapor­tului s-a ocupat pe larg de ac­tivitatea social-gospodărească a asociaţiilor, domeniu în care s-a acumulat o bogată expe­rienţă, ele contribuind pe a­­ceastă cale la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de mun­că şi viaţă ale studenţilor. In perioada următoare, este necesar să stimulăm par­ticiparea mai activă a studen­ţilor la întreaga activitate de gospodărire şi autogospodărire a căminelor şi cantinelor, la exercitarea controlului obştesc. De asemenea, pe baza expe­rienţei dobîndite în aplicarea Hotărîrii cu privire la anga­jarea studenţilor, este necesar ca, în colaborare cu organis­mele locale ale Ministerului Muncii, asociaţiile să se preo­cupe de problemele privind încadrarea în muncă pe perioa­da vacanţelor de vară şi pe parcursul anului universitar. Măsurile de perfecţionare a structurii şi activităţii Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din Ro­mânia, adoptate la ultima Con­ferinţă — subliniază raportul — au fost primite cu satisfac­ţie de întreaga studenţime, dovedindu-se a fi deplin cores­punzătoare specificului muncii educative din institute şi facul­tăţi. In această perioadă de perfecţionare a activităţii aso­ciaţiilor, am beneficiat nemij­locit şi susţinut de sprijinul organelor şi organizaţiilor de partid. Conducerea şi îndru­marea de către partid consti­tuie garanţia căi viitorul va a­­duce noi împliniri muncii ob­şteşti a studenţimii. Problema fundamentală asu­pra căreia trebuie să ne con­centrăm atenţia în viitor este consolidarea politico-orga­niza­­torică a grupelor şi curlor de stadiu. Pe baza dezvolării au­tonomiei, fiecare organizaţie trebuie să se manifeste real­mente ca un factor de mobi­lizare a studenţilor în realiza­rea sarcinilor ce îi revin, să devină un cadru deplin favo­rabil de afirmare a iniţiativei şi atitudinii combative a colec­tivelor studenţeşti. în fiecare organizaţie de an şi facultate este necesar să se asigure largi posibilităţi pentru expri­marea opiniei tuturor studen­ţilor, pentru participarea lor e­­fectivă la adoptarea hotărâri­lor care privesc viaţa şi ac­tivitatea colectivelor respecti­ve. In continuare, au fost e­­videnţiate o serie de măsuri de perfecţionare a cadrului de dezbatere şi decizie asupra problemelor activităţii asocia­ţiilor studenţeşti. Pentru a sintetiza procesele înnoitoare şi experienţa acu­mulată, în funcţie de proiec­tul de statut al U.T.C., rapor­tul propune să se aducă unele modificări şi completări actua­lelor prevederi ale Statutului U.A.S.R., menite să contribuie la îmbunătăţirea activităţii des­făşurate de asociaţii la creş­terea rolului lor in viaţa uni­versitară. In încheiere, raportul a men­ţionat că în activitatea inter­naţională, U.A.S.R. a militat pentru întărirea continuă a u­­nităţii şi lărgirea rîndurilor U.I.S., dezvoltarea multilatera­lă a colaborării studenţeşti pentru stabilirea între organi­zaţiile membre a unor relaţii bazate pe deplina egalitate în drepturi, pe încredere, stimă şi respect reciproc. U.A.S.R. va dezvolta şi în viitor relaţii de strînsă solidaritate internaţio­nală cu studenţimea din toate ţările socialiste, cu tineretul u­­niversitar de pe toate conti­nentele lumii. Ea îşi va inten­sifica, totodată, colaborarea cu organizaţiile de eliberare na­ţională, cu organizaţiile demo­cratice de studenţi de pretutin­deni în lupta împotriva impe­rialismului, colonialismului şi neocolonialismului, acţionînd cu fermitate, în spiritul poli­ticii externe a partidului şi guvernului nostru, pentru rea­lizarea dezideratelor de liber­tate, progres social şi pace ale tuturor popoarelor. Pentru studenţimea patriei— se spune în încheierea rapor­tului — aniversarea semicen­tenarului partidului, perspecti­va luminoasă conturată de o­­biectivele noului cincinal, indi­caţiile cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în cadrul Congresului U.T.G. constituie raţiunile majore ale afirmării sale, în slujba propă­şirii materiale şi spirituale a naţiunii socialiste. Conştienţi de înalta misiune de a duce mai departe realizările între­gului nostru popor, încredin­ţăm partidul, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că vom face din pregătirea multilate­rală, din aportul creator la edificarea socialistă a ţării crezul nostru politic, însăşi condiţia noastră de a fi. Conferinţa Uniunii Asociaţiilor­­ * Studenţeşti din România In cadrul Congresului al IX- lea al U.T.C., duminică au a­­vut loc lucrările celei de-a VIII-a Conferinţe a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din Ro­mânia, în care au fost dezbă­tute cu exigenţă şi responsa­bilitate activitatea asociaţiilor studenţeşti din ultimii doi ani, contribuţia lor la formarea multilaterală a specialiştilor, corespunzător cerinţelor dez­voltării economiei, ştiinţei şi culturii noastre socialiste. In sală se aflau aproape 300 de împuterniciţi ai celor peste 150.000 de studenţi din întrea­ga ţară, numeroşi invitaţi , activişti de partid şi de stat, conducători ai unor organiza­ţii obşteşti şi instituţii centra­le, rectori ai instituţiilor de invăţămînt superior, academi­cieni, cadre didactice, studenţi străini aflaţi la studii în ţara noastră, studenţi fruntaşi la învăţătură şi în activitatea ob­ştească. Printre cei care au luat loc în prezidiu se aflau tovarăşii Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pen­tru problemele tineretului, Mircea Maliţa, ministrul învă­­ţămîntului, precum şi Duşan Tib­ak, preşedintele Uniunii Internaţionale a Studenţilor. Raportul Consiliului U.A.S.R. cu privire la activitatea uni­unii în perioada dintre Confe­rinţa a VlI-a şi Conferinţa al VIII-a a fost prezentat de to­varăşul Traian Ştefănescu, se­cretar al C.C. al U.T.G., pre­şedintele Consiliului U.A.S.R., iar raportul Comisiei de cen­zori a U.A.S.R., de către Gheorghe Milea, președintele comisiei. Pe marginea documentelor prezentate, au luat parte la dezbateri Alexandru Soare, pre­ședintele Consiliului U.A.S. din centrul universitar Bucu­rești, Ionel Reghini, student la Facultatea de drept, preşedin­tele Consiliului U.A.S. de la Universitatea din Cluj, Ioan Petru, şeful Comisiei politico­­ideologice a Consiliului U.A.S. din centrul universitar Iaşi, Adriana Teubert, studentă în a­­nul I la Institutul politehnic din Timişoara, Constantin Nicola­­escu, student la Institutul de subingineri din Piteşti, Dorel Cherecheş, student la Institu­tul politehnic din Braşov, pre­şedintele Asociaţiei studenţeşti de la Facultatea de silvicultu­ră, Daniela Duţescu, studentă la Universitatea din Craiova, Ion Drăgan, student la Institu­­tul pedagogic din Tîrgu Mu­reş, preşedintele Consiliului U.A.S. pe institut, Silvia Ale­­cu, studentă la Institutul poli­tehnic din Galaţi, şefa Comi­siei sociale pe centrul univer­sitar Galaţi, Laura Bocan, stu­dentă la Institutul pedagogic din Oradea, preşedinta Consiliului U.A.S. pe institut, Grigore Ca­lotă, student la Institutul de mine din­ Petroşani­, preşedin­tele Asociaţiei studenţeşti din cadrul Facultăţii de electrome­canică, Bereczki Baltazar, stu­dent la Institutul agronomic din Cluj, Emil Popescu, asis­tent universitar, preşedintele Consiliului U.A.S. din Institu­tul de arhitectură, Florin Mi­­clea, student la Institutul de medicină din Timişoara, pre­şedintele Consiliului U.A.S. pe institut, Dan Moisescu, student, preşedintele­ Consiliului U.A.S. din Institutul de artă teatrală şi cinematografică, Radu Lin­te, student la Institutul poli­tehnic din Iaşi, Gheorghe Ma­nea, preşedintele Consiliului U.A.S. de la Institutul de con­strucţii. In numele Uniunii Interna­ţionale a Studenţilor, Duşan Ulcar, preşedintele U.I.S., a transmis un mesaj de salut Conferinţei Uniunii Asociaţii­lor Studenţeşti din România. De asemenea, conferinţa a fost salutată şi a primit mesaje din partea unor colective de stu­denţi străini care învaţă în România. In încheierea dezbaterilor conferinţei, a luat cuvîntul to­varăşul Ion Iliescu, prim-se­cretar al C.C. al U.T.C., mi­nistru pentru problemele tine­retului. Vorbitorul a subliniat spiritul constructiv al dezba­terilor şi al propunerilor fă­cute de delegaţi, a relevat faptul că Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti din România a de­venit o puternică organizaţie, cu o fructuoasă experienţă dobîndită de-a lungul anilor în mobilizarea tineretului u­­niversitar pentru pregătirea la nivelul exigenţelor actuale şi de perspectivă ale produc­ţiei materiale şi spirituale. Primul secretar al C.C. al U.T.C. a subliniat, totodată, importantele îndatoriri ce re­vin studenţimii din ţara noas­tră de a se pregăti cît mai temeinic, astfel ca după absol­vire să se poată încadra cît mai rapid şi eficient in mun­ca vastă de realizare a sarci­nilor mobilizatoare ale noului plan cincinal, în vedere­a în­făptuirii obiectivelor stabilite de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. pentru edificarea socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră. Participanţii la conferinţă au aprobat în unanimitate ac­tivitatea Consiliului U.A.S.R. şi rapoartele prezentate. De asemenea, au fost aprobate modificările la Statutul U.A.S.R. şi adoptată rezoluţia confe­rinţei. In Consiliul U.A.S.R. au fost aleşi 97 membri şi 28 mem­bri supleanţi, iar în Comisia de cenzori a U.A.S.R. 15 mem­bri. In Comitetul Executiv al U.A.S.R. au fost aleşi: Ştefă­­nescu Ion Traian — preşedin­te, Bereczki Baltazar, student la Institutul agronomic Cluj, Miclea Florin, student la In­stitutul de medicină Timişoa­ra, Soima Gheorghe, student la Institutul politehnic Bucu­reşti, Tomozei Mihaela, stu­dentă la Universitatea din Iaşi — vicepreşedinţi, Birliba Dan, Boştină Constantin, Doca Gheorghe, Ionescu Sorin, Mă­­năilă Ana Maria, Pusztai Kalman — secretari, Alecu Silvia, studentă la Institutul politehnic Galaţi, Calotă Gri­gore, student la Institutul de mine Petroşani, Cherecheş Dorel, student la­ Institutul politehnic Braşov, Creţu Gheorghe, preşedintele Consi­liului U.A.S. Timişoara, Bocan Laura, studentă la Institutul pedagogic Oradea, Deleanu Ion, preşedintele Consiliului U.A.S. Cluj, Dumitraşcu Con­stantin, student la Universita­tea Craiova, Kovács Dezide­­riu, student la I.M.F. Tg. Mu­reş, Kronenberger Mariane,, studentă la Universitatea Ti­mişoara, Mateescu Ioana, stu­dentă la Institutul politehnic Cluj, Modîlcă Mariana Euge­nia, studentă la Academia de studii economice Bucureşti, Ne­­grescu Radu, student la Insti­tutul de artă teatrală şi ci­nematografică Bucureşti, Ni­­culescu Nicolae, preşedintele­ Consiliului U.A.S. Iaşi, Ştefan Angela, studentă la Institutul agronomic Iaşi, Soare Alexan­dru, preşedintele Consiliului U.A.S. Bucureşti, Stoian Ni­­colau, redactor-şef al revistei „Viaţa studenţească" — mem­bri. Ca preşedinte al Comisiei de cenzori a fost ales tovară­şul Paul Bran, preşedintele­­Consiliului U.A.S. de la Acad demi® de studii eco­nomice Bucureşti. (Agerpres) In 24 de ore Televiziune 10.00—11.00 Telescoala — cft — clasa a Vlll-a: Forţa e­­lectromagnetică. Transmisiune de la Muzeul tehnic — Biologie ,3 clasa a IX-a : Forme interesante de nutriţie — film didactic — Geografie — cl. XI—XII : flu­viul Dunărea, 18.00 Deschiderea emisiunii. Actualitatea muzicală ! 18.20 Rămîneţi pe recepţie .­­ 18.30 Toate pînzele sus! Emisiu­ne pentru pionierii 19.15 Publici­tate» 19.20 1001 de seri — emi­siune pentru cei mici» 19 30 Te­lejurnalul de searăI 20.00 Româ­nia 71. Azi — Judeţul Satu Mare» 20.30 Seară de teatru. Premieră T.V. .Ştafeta nevăzut­­ă" de Paul Everac» 22.30 Re­cital Connie Francis­­ 22.50 Te­­ lejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA, orele 9, 11.10, 14.30, 16.40, 18.50, 21 : „Ursul şi pă­puşa’, producţie a studiourilor franceze. Cu : Brigitte Bardot, Jean-Pierre Casel. REPUBLICA, orele 915 , 16 , 19,40 : „Ceaikov­­iki" (ecran panoramic), ambele serii. Producţie a studiourilor so­vietice, cu : Innokenti Smoktu­­novski, Antonina Suranova. CO­­POU, orele 9 , 11 , 15 , 17 , 19 , 21 I „Această femeie*. "ARTA, o­­­rele 9,15 , 11,15 , 15 , 17 , 19 , 21 I „Medicul de la asigurări", producţie a studiourilor italiene cu : Alberto Sordi, Sara Franchett­­i, Pupella Maggio. TĂTARAŞI, orele 18 , 18 , 20 : „Haiducii", ci­nemascop. NICOLINA, orele 16 , 18 , 20 : „Lupoaica", cinemascop. Producţie a studiourilor bulgare. Pronoexpres Rezultatele concursului excep­ţional din 21 februarie 1971. EXTRAGEREA I : 25 36 20 1 21 10 40 17 EXTRAGEREA a II-a­­ 16 28 37 2­2 35 18 22 EXTRAGEREA * HI-a l 41 18 ‘29 7 13 14 10 44 EXTRAGEREA a IV-a ; 41 21 8 29 17 22 10 15 EXTRAGEREA a V-a ; 13 33 ÎS 24 26 25 42 10 Fond de premii­­ 2.587.200 lei . Timpul probabil Vremea va fi relativ umedă și închisă cu cerul acoperit. Lo­cal şi temporar se vor semnala precipitaţii sub formă de lapovi­­ţă, iar la munte sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla în general slab din sect­­torul nord-estic. Temperatura ae­rului uşor variabilă, minimele vor fi cuprinse între minus 2 şi minus 5 grade, iar maximele între mirtus 1 grad şi plus 3 grade. Izolat se va produce ceaţă. încheierea lucrărilor Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist (urmare din pag. II adus la cunoştinţa Congresu­lui că în prima sa şedinţă plenară, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist a ales Biroul format din 25 de membri, pe cei 8 membri su­pleanţi, precum şi secretarii C.C. al U.T.C. Prim-secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales to­varăşul Dan Marţian. Preşedinte al Comisiei cen­trale de cenzori a fost ales tovarăşul Nicolae Ungureanu. Luînd cuvîntul, tovarăşul Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., a asigurat pe de­legaţi că noul Comitet Cen­tral nu va precupeţi nici un efort pentru a îndeplini man­datul încredinţat, hotărîrile a­­doptate de Congres, sarcinile pe care partidul le-a trasat Uniunii Tineretului Comunist. Cu deplină satisfacţie şi vie emoţie — a spus în continua­re vorbitorul—participanţii la Congres au ascultat cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In spiritul gîndirii realiste, înnoitoare, larg deschise spre cerinţele vieţii, secretarul ge­neral al Partidului Comunist Român a d­at o înaltă apre­ciere tineretului, aportului său profesional şi cetăţenesc la devoltarea economică, cultu­rală şi socială a patriei, a configurat locul şi rolul spo­rit al tinerei generaţii, al U­­niunii Tineretului Comunist în contextul social-politic al Ro­mâniei socialiste, a indicat sar­cinile noastre de viitor, do­meniile în care trebuie să crească atribuţiile şi răspunde­rile organizaţiilor U. T. C. în mecanismul vieţii economice şi sociale a ţării. Dovadă a gri­jii statornice a partidului pen­tru creşterea şi formarea mul­tilaterală a tinerei generaţii, a încrederii în tineret, aceste sarcini şi responsabilităţi noi reprezintă o învestitură socia­lă cu profundă semnificaţie, pentru a cărei Înfăptuire vom munci cu tot elanul şi dărui­rea tinerească. Exprimînd mulţumiri dele­gaţiilor de peste hotare pentru participarea lor la Congres, primul secretar al C. C. al U.T.C. a subliniat că, în spiri­tul politicii externe a partidu­lui şi statului nostru, tinere­tul român este hotărît să în­tărească şi să dezvolte conti­nuu legăturile de prietenie şi colaborare cu organizaţiile de tineret din toate ţările socia­liste, cu organizaţiile comu­niste de tineret din întreaga lume, cu organizaţiile revolu­ţionare, socialiste, democratice de diferite orientări politice şi filozofice, să-şi afirme şi în viitor solidaritatea sa intern­a­­ţionalistă cu mişcările de tine­ret de pe toate continentele, care militează activ împotriva imperialismului, a reacţiunii şi războiului, pentru democraţie, pace şi progres social. Reamintind că peste puţin timp, la 8 mai a.c., întregul nostru popor va sărbători ani­versarea semicentenarului creă­rii Partidului Comunist Român, primul secretar al C. C. al U. T. C. a spus : Asigurăm conducerea partidului şi sta­tului nostru, pe tovară­şul Nicolae Ceauşescu, neo­bosit militant pentru pro­gresul României şi bunăstarea poporului, prieten apropiat şi îndrumător atent al tineretu­lui nostru, că toţi membrii U­­niunii Tineretului Comunist, întregul tineret al patriei vor munci cu nestăvilit elan, cu pasiune ardentă şi patos revo­luţionar pentru înfăptuirea o­­biectivelor ce stau în faţa or­ganizaţiei noastre, a politicii Partidului Comunist Român. Intr-o atmosferă de vibrant entuziasm, Congresul a hotă­rît să adreseze o scrisoare Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român, secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Textul scrisorii este aprobat cu puternice şi îndelungate aplauze şi urale. Delegaţii şi invitaţii ovaţio­nează minute în şir pentru Partidul Comunist Român şi Comitetul său Central, în frun­te cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Se scandează „P. C.R., P. C. R.”, „P.C.R. — Ceauşescu", „Ceauşescu şi poporul", „Ceauşescu — tine­ret". Lucrările Congresului iau sfîrşit într-o atmosferă de înăl­ţător patriotism. Din mii de piepturi tinere răsună imnurile „Trei culori“ şi „Sub steagul partidului". Delegaţii de tineri — muncitori, ţărani, elevi, stu­denţi, militari — alcătuind o gardă de onoare, părăsesc sala Congresului, purtînd drapelele Republicii Socialiste România, Partidului Comunist Român şi Uniunii Tineretului Comunist, sub a căror simbolică prezen­ţă, timp de cinci zile, repre­zentanţii celor aproape două milioane şi jumătate de ute­­cişti din patria noastră au ex­primat, în deplină unanimitate, hotărîrea de nestrămutat a ti­nerei generaţii de a participa cu toate forţele, cu tot entu­ziasmul şi capacitatea sa cre­atoare la înfăptuirea măreţelor idealuri ale României socia­liste. In sală răsună imnul clasei muncitoare — „Internaţionala". Se scandează lozinci pentru triumful socialismului în lu­me, pentru pace şi prietenie între toate popoarele. Minute în şir se ovaţionea­ză entuziast pentru Partidul Comunist Român şi secretarul său general, pentru patria noastră Republica Socialistă România. Entuziasmul vibrant şi elanul tinereţii exprimă încă o dată adeziunea fermă a în­tregului nostru tineret la po­litica marxist-leninistă a parti­dului nostru, politică închina­tă ridicării României pe cul­mile civilizaţiei şi progresului. (Agerpres) Biroul C. C. al U. T. C. Nicolae Miltiade Boborodea, inginer, secretar al Comitetului U.T.C. la Combinatul petrochi­­mic-Pitești, Ion Comănescu, prim-secretar al Comitetului municipal­­ Hunedoara al U.T.C., Marţian Dan, Florea Diaconescu, strungar, secreta­rul Comitetului U.T.C. la în­treprinderea „Electromagneti­ca“ din Bucureşti, Radu Ena­­che, student la Institutul poli­tehnic din Bucureşti, Iuliu Fejeş, preşedintele Biroului de turism pentru tineret, Eugen Florescu, redactor şef al zia­rului „Scînteia Tineretului", Dumitru Gheorghişan, prim-se­cretar al Comitetului munici­pal—Bucureşti al U.T.C., Ion Ghergu, operator chimist, se­cretarul Comitetului U. T. C. de la Combinatul chimic din Ti. Măgurele, Silvia Iile, Ni­colae Siegfried Lipschner, prim­secretar al Comitetului jude­ţean—Caraş-Severin al U.T.C., Eugeniu Costică Lovin, inginer, locţiitor al secretarului Comi­tetului U.T.C. de la Uzina de autocamioane din Braşov, Ni­colae Mateescu, activist la C.C. al U.T.C., Gica Mihai, ţe­sătoare, secretara Comitetului U.T.C. de la Fabrica „Bucegi" din Pucioasa, Lucia Mihăilescu, inginer proiectant, secretara Comitetului U.T.C. de la Institu­tul de studii şi proiectări ener­getice din Bucureşti, Ioana Nae, filatoare, secretara Comi­tetului U.T.C. la Filatura Ro­mână de Bumbac din Bucu­reşti, Vasile Nicolițoiu, Ioan A. Popescu, Gheorghe Stoica, Aurel loan Stoica, Traian Şte­fănescu, preşedintele Consiliu­lui U.AS.R., ,Valeria Tache, tehnician veterinar la I.A.S.— Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, Francisc Torok, secretar al Co­mitetului judeţean—Satu Mare al U. T. C, Coriolan Voinea, prim-secretar al Comitetului judeţean — Prahova al U.T.C., Iosif Walter. Ca prim-secretar al G.G. al U.T.C. a fost ales tovarăşul Dan Marţian, iar ca secretari tovarăşii: Silvia Ilie, Vasile Nicoloioiu, Ioan A. Popescu, Gheorghe Stoica, Aurel Ioan Stoica, Traian Ştefănescu, Io­sif Walter. Membrii supleanţi ai Biroului C. C. al U. T. C. Elena Zonia Ceauşescu, stu­dentă la Universitatea din Bucureşti, Doina Ruxandra Cio­fu, elevă, secretara Comitetu­lui U. T. C. de la­­ Liceul „Gheorghe Lazăr" din Bucu­reşti, Gabor Cseke, redactor­­şef al ziarului „Ifjúmunkás", Dobriţa Ene, tehnician agricol, secretara Comitetului U.T.C. din comuna Girbovi, judeţul Ilfov, Cenis Neagoe, mecanic agricol secretar, al Comitetu­­lui U.T.C. la I.M.A. — Balş, Agneta—Dori Neurohr, croi­toreasă, secretara Comitetului U.T.C. al Întreprinderii „1 Iu­nie“ — Timişoara, Petru Po­­pescu, scriitor, membru al Bi­roului organizaţiei de bază U.T.C. de la Uniunea Scriito­rilor, Constantin Cantacuzino Şerban, actor, secretarul Or­ganizaţiei de bază U.T.G. de la Teatrul „Ion Creangă" din Bucureşti*

Next