Flacăra Iaşului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7580-7603)

1971-02-23 / nr. 7598

Proletari din toate for­me, uni fi - va! hm Insului Anul XXVII, nr. 7598 Marți, 23 februarie 1971 4 pagini, 30 bani 1 Creşterea producţiei în industria energiei electrice şi termice din Româ­nia CONSFĂTUIREA DE LUCRU A CONDUCĂTORILOR CENTRALELOR INDUSTRIALE ŞI Al CELORLALTE UNITĂŢI CU STATUT DE CENTRALĂ luni dimineaţa s-au deschis lucrările Consfătuirii de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte uni­tăţi cu statut de centrală. Lucrările Consfătuirii au în­ceput în prezenta tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu—Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdet, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Faze­kas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Con­stantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păran. La lucrări participă condu­cători ai centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu sta­tut de centrală, miniştri şi ca­dre de conducere din minis­tere, directori de întreprin­deri, secretari cu probleme eco­nomice ai comitetelor judeţene de partid, secretari de partid şi specialişti din întreprinderi, preşedinţii uniunilor sindicate­lor pe ramuri de producţie şi preşedinţi ai comitetelor sin­dicatelor din întreprinderi, spe­cialişti din institutele de cer­cetări şi proiectări, cadre di­dactice din învăţămîntul supe­rior, tehnic şi economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarăşul Manea Mănescu. In cursul zilei de luni, lu­crările Consfătuirii s-au des­făşurat pe ministere şi ramuri de producţie, urmînd ca marţi să fie reluate în şedinţă ple­nară. (Agerpres) Cadru favorabil desfăşurării unei cor mai eficiente munci de partid Comuniştii şi toţi oamenii muncii din judeţ - la fel ca întregul nostru popor - sînt încă sub semnul pătrunzătoare­lor şi generoaselor idei cuprinse în Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara C. C. al P.C.R. din 10-11 februarie anul curent. Din importantele hotărîri adoptate de plenara Comitetu­lui Central se desprind sarcini clare pentru organele şi orga­nizaţiile de partid atît în activi­tatea curentă cît şi cea de perspectivă în vederea ridicării pe o treaptă economică, precum şi de cultură şi civilizaţie mai înaltă a României socialiste. Hotârîrile adoptate de condu­cerea partidului şi măsurile în­treprinse, în lumina acestor do­cumente, de Organizaţia noastră judeţeană de partid creează ca­drul favorabil desfăşurării unei mai susţinute şi eficiente munci politice şi organizatorice. In ju­deţul nostru a fost încheiată de curînd acţiunea de instruire a organelor de partid nou alese , a secretarilor comitetelor şi bi­rourilor organizaţiilor de partid, a locţiitorilor acestora, precum şi a membrilor birourilor orga­nizaţiilor de bază din principal Gh. CILIBIU secretar al Comitetului Judeţean Iaşi al P.C.R. tele domenii de activitate. Organizate diferenţiat, in funcţie de particularităţile locu­lui de muncă, cursurile de in­struire au avut ca obiectiv prin­cipal pregătirea membrilor bi­rourilor organizaţiilor de bază şi ai comitetelor de partid cu mo­dalităţile de conducere de către organizaţiile de partid a acti­vităţii economice, a muncii pro­fesionale în general. O seamă de probleme vizînd exercitarea rolului şi atribuţiilor organizaţi­ilor de bază cum sînt : antrena­rea tuturor comuniştilor la tre­burile organizaţiei, aplicarea neabătută a principiului condu­cerii şi muncii colective, efectu­area controlului etc. au consti­tuit obiectul unor expuneri şi dezbateri ample, ceea ce a con­ferit cursurilor de instruire un vădit caracter de schimb de ex­perienţă. Urmărind însuşirea de către secretari - mai cu seamă a ce­lor aleşi pentru prima oară în această muncă — a metodologi­ei de lucru , planificarea activi­tăţii biroului organizaţiei de ba­ză, pregătirea şedinţelor de birou şi de comitet, a adunărilor generale, evidenţa membrilor de partid, primirea în partid şi altele - Comitetul judeţean a asigurat prezentarea unor ex­­puneri-instructaj pe astfel de teme, ilustrate cu fapte concre­te din practica muncii unor or­ganizaţii de partid. Important, în momentul de faţă, este ca noile organe de partid, alese în ultimul trimestru al a­­nului trecut, şi instruite în peri­oada ce a urmat, să-şi consacre tot mai temeinic forţele îndepli­nirii,, în cît mai bune condiţiuni, a atribuţiilor ce le revin, mobi­­lizînd comuniştii, pe toţi oamenii muncii la înfăptuirea măreţului program stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R., a sarcinilor reieşite din expunerile făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu din noiembrie 1970, cu privire la noul plan cincinal şi la îmbu­nătăţirea activităţii în agricul­tură, precum şi din cuvîntările (continuare în pag. a 3-a) O judicioasă gospodărire a bogăţiilor pădurii Dacă ar fi la un loc, pădu­rea ieşeană care se întinde pe 90.000 de hectare de teren, cuprinzînd 16 la sută din su­prafaţa judeţului nostru, ar arăta ca un imens parc de mare valoare dendrologică. Prisăcile de albine ale silvi­cului, apoi fazaneriile şi fon­dul natural de vînătoare, îm­preună cu plantaţiile de ră­chită şi fructele de pădure între­gesc valoarea fondului nostru forestier. Cum este însă gospo­dărită şi valorificată această mare bogăţie naturală a jude­ţului nostru ? Iată o întrebare la care am putut găsi în cadrul adunării generale a salariaţi­lor Inspectoratului silvic ju­deţean, care a analizat activi­tatea desfăşurată în 1970 şi a dezbătut măsurile ce se impun pentru realizarea sarcinilor de producţie aferente anului în curs. Fondul silvic al jude­ţului nostru a fost corespun­zător gospodărit pe parcursul anului 1970, o serie de reali­zări remarcabile oferind ba­za de plecare pentru obţinerea de rezultate valoroase şi în anul acesta cît şi în perspec­tivă. Punînd la dispoziţia econo­miei naţionale o cantitate de 358.000 m.c. masă lemnoasă de bună calitate, planul de pu­nere în valoare a fondului fo­restier a fost realizat în pro­porţie de 102,4 la sută, împă­­duriindu-se concomitent o su­prafaţă de 1.048 de hectare. N-au fost uitate nici plantări­le de arbori în aliniamente, executate pe 177 km. de şo­sele şi drumuri, pădurile de folosinţă comunală unde s-au împădurit 140 de hectare şi plantaţiile tinere care au pri­mit îngrijiri tehnice pe 7.000 de hectare. In grupa indicatorilor prin­cipali specifici silviculturii fi­gurează desigur şi alte acti­vităţi importante. Paza şi lu­crările de protecţie a pădurii, plantările în pepinieră pentru asigurarea materialului sădi­­tor, activitatea apicolă, econo­mia vînatului şi valorificarea resurselor complimentare ale pădurii sînt obiective pentru care silvicultorii au manifes­tat aceeaşi preocupare. Rezul­tatele obţinute în aceste di­recţii, cumulate cu realizări­le principale de plan mai îna­inte arătate, situează Inspec­toratul silvic al judeţului nos­tru printre unităţile fruntaşe pe ţară. O demonstrează şi bilanţul financiar pe 1970, care înre­gistrează un beneficiu de 973.000 de lei peste plan. Desigur, realizările obţinute anul trecut de silvicultura ie­șeană sînt opera tuturor ocoa­lelor silvice, tuturor salariaţi­lor. Silvicultorii din judeţul nostru şi-au creat, pe baza experienţei acumulate, un ca­dru prielnic pentru obţinerea de noi realizări şi mai impor­tante. De altfel, din discuţiile purtate a reieşit clar hotărî­­rea colectivă de a depăşi sar­cinile de plan şi pe anul în curs. In acest sens in aduna­re s-au purtat o serie de dis-P. COSTIN (continuare In pag. a 3-a) în adunările generale Mm mijUn a salariaţilor la a­oro­izarea si conducerea întregii acțiuni . In secţia de pasteurizare a noii fabrici de produse lactate din zona industrială a Iaşului. Foto : D. ROTARU Si nu-i UD călMl In urmă cu mai bine de o lună, mai exact in 21 ia­nuarie a.c., dînd curs unor nemulţumiri Îndreptăţite ale consumatorilor de­pline din municipiul Iaşi, criticam tot In cadrul acestei rubrici, sub titlul „...Ceea ce de-acum e altceva", calitatea uneori necorespunzătoare şi mai ales lipsa de prospeţime a acestui produs. Am aşteptat să aflăm opinia celor care se ocupă, într-un fel sau altul, de acest compartiment al activităţii de aprovizionare şi deservire. Nici pină la această oră Insă d­in ciuda obligaţiilor ce revin Întreprinderilor, instituţiilor şi orga­nelor de stat de a răspunde In termen sesizărilor presei — n-am intrat In posesia scrisorilor de răspuns nici din partea fabricilor producătoare şi nici a Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular municipal, căruia i s-a trimis de altfel şi articolul sus-citat. Că tot ceea ce am scris atunci ca de altfel şi criti­­cile severe ce li s-au adus. In ultimul timp, nu o dată, In forurile municipale de partid şi de stat celor răspun­zători de calitatea şi aspectul plinii au rămas, in ge­neral, fără ecou ne-o dovedeşte şi faptul că — e drept, cu unele intermitenţe — aspectul exterior şi calitatea plinii continuă să fie neschimbate. Nimeni din cei vizaţi n-aude, n-arede. Un răspuns primit totuşi, cu citeva zile in urmă, din partea Direcţiei comerciale judeţene şi care, in treacăt fie spus, pune absolut totul pe seama fabricilor produ­cătoare, recunoaşte la un moment dat că „orice exage­rare In Învechirea plinii, indiferent de motivare, nu tre­buie să fie permisă, ci din contra sancţionată“. Aceasta insă, aşa după cum se vede, la modul general. Iertat ne ţie, dar prea de multă vreme ne este dat să ascultăm tot felul de motivaţii şi plasări de răspunderi intre cei care fabrică plinea şi cei care au in seamă distribuirea către populaţie a acestui produs. Fireşte, principalele ca­renţe provin de la producător care, ignorând uneori cele mai elementare obligaţii profesionale şi morale, purced la fabricarea piinii oricum. Dincolo insă de acest adevăr, trebuie recunoscut că cei care comercializează acest produs de consum cotidian nu sînt totalmente absolviţi de răspundere. Aşadar, puneţi-vă de acord producători şi lucrători ai unităţilor de distribuire a plinii. Nu de alta, dar sînt prea multe sesizările consumatorilor care reclamă că plinea pe care o cumpără este adeseori crudă şi, uneori, cu impurităţi (zilele acestea, am invitat la redacţie pe unul din directorii întreprinderii „Spicul“ spre a-i arăta citeva mostre de pline de acest fel, ce ne-au fost aduse, intre alţii, şi de cetăţenii: Ioan Hriţcu din Şoseaua Naţională nr. 4, şi Gică Achirei din str. Bucium nr. 4 A), că nu de puţine ori sunt nevoiţi să cumpere pline scoasă din cuptor cu multe zile în urmă sau că se intilnesc cazuri în care plinea proaspătă este distribuită preferenţial, pe uşi lăturalnice. Nu credeţi, stimaţi tovarăşi ce coordonaţi acest sec­tor la nivelul municipiului, c-ar fi timpul să repuneţi în drepturi acel control obştesc care să acţioneze atît în procesul fabricării cit şi al desfacerii plinii şi să organi­zaţi, periodic, pe cartiere, consfătuiri cu popu­laţia consumatoare? Aţi afla atâtea lucruri care, neîn­doielnic, v-ar ajuta nespus. Cu o condiţie insă : să re­cepţionaţi sesizările şi sugestiile ce vi se fac şi să ac­ţionaţi ca atare ! Alice OUATU Scrisoarea Congresul IX-lea al Uniunii Tineret­ului Comunist şi a Conferinţei a Vlll-a a Uniunii Asocia­ţiilor Studenţeşti Comitetului Central al Partidului Comunist Român T­ovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Desfăşurindu-şi lucrările în preajma glorioa­sei aniversări a semicentenarului partidului, eveniment cu adinei rezonanţe în destinul şi Istoria noastră contemporană, Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi Con­ferinţa a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studen­ţeşti se fac mesagere ale gîndurilor şi senti­mentelor nobile care animă tînăra generaţie şi transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşes­cu, expresia dragostei şi devotamentului ne­mărginit, a ataşamentului profund al tineretului faţă de politica marxist-feninistă a partidului, hotărîrea fermă de a-şi închina întreaga sa capacitate, elanul şi cutezanţa înfăptuirii obiec­tivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru propăşirea continuă, multilaterală a patriei so­cialiste. Nutrim, tovarăşe secretar general, un senti­ment de profundă mîndrie patriotică, de vene­raţie şi adînc respect pentru activitatea labo­rioasă desfăşurată de Partidul Comunist Ro­mân, pentru eforturile şi consecvenţa pildui­toare cu care dumneavoastră înşivă acţionaţi în slujba progresului şi civilizaţiei României socialiste, abordînd nu o dată, cu înţelegere şi realism, în întreaga lor complexitate, şi proble­mele tineretului, locul şi rolul său în dezvolta­rea societăţii contemporane. Cuvintele de caldă apreciere şi îndemn ce le-aţi adresat Congre­sului, tinerilor din industrie şi agricultură, in­telectualilor, elevilor şi studenţilor vor însoţi, pururi proaspete, faptele de muncă şi viaţă ale tinerei generaţii, vor fi un îndreptar al perfec­ţionării generale a întregii activităţi a Uniunii Tineretului Comunist. Investită cu atribuţii şi răspunderi sporite, in consens cu procesul de neîntrerupt avînt pe care îl străbate azi întreaga viaţă social-politi­­că şi economică a ţării. .Unitanea Tineretului Comunist s-a manifestat ca o prezenţă vie, dina­mică, angajînd energiile şi aptitudinile tine­rilor, forţa şi talentul lor in tot ceea ce s-a înfăptuit în aceşti ani. Sintetizînd experienţa dobindită, căutările rodnice care au marcat în­deosebi activitatea desfăşurată în ultimul timp, Congresul al IX-lea al organizaţiei noastre şi Conferinţa Uniunii­ Asociaţiilor Studenţeşti au jalonat, totodată, în contextul noilor sarcini şi obiective ale actualului plan cincinal, şi direc­ţiile de viitor ale muncii şi preocupărilor tine­retului, în scopul creşterii responsabilităţii şi angajării sale, a prezenţei active, nemijlocite, in toate domeniile vieţii materiale şi spirituale. Uniţi prin aceleaşi idealuri, gînduri şi sen­timente, prin munca noastră comună, rodnic înfrăţită, tineri români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi ne angajăm solemn să nu precupeţim nici un efort pentru a aplica şi promova neabătut normele şi principiile politi­cii partidului nostru, să acţionăm iară preget, demni şi responsabili, pentru triumful spiritu­lui muncii, al dreptăţii şi echităţii socialiste, al conştiinţei militante înaintate, să fim pretutin­deni acolo unde patria ne cheamă, în între­prinderi, pe şantierele marilor obiective ale cincinalului, în bătălia pentru recolte bogate, pe băncile şcolilor şi facultăţilor, fructificîn­­du-ne pe deplin elanul şi virtuţile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, progresului mul­tilateral al economiei, ştiinţei şi culturii ro­mâneşti. Aceasta va fi şi dovada cea mai elocventă a capacităţii moral-politice şi sociale a orga­nizaţiei noastre, mărturia fidelă a spiritului în care suntem­ crescuţi şi formaţi ca militanţi devotaţi partidului, tineri revoluţionari înar­maţi cu conştiinţa responsabilităţii, a înaltei datorii faţă de patrie, partid şi popor, promo­tori consecvenţi ai noului, intransigenţi faţă de orice idei străine ideologiei şi convinge­rilor noastre comuniste, ştiinţifice despre lume şi viaţă. Exprimindu-ne adeziunea unanimă la politici externă clarvăzătoare, de destindere şi cola­borare pe bază de egalitate cu toate statele lumii, susţinînd consecvent activitatea fructu­oasă pe care o desfăşoară conducerea parti­dului pentru lărgirea colaborării frăţeşti cu toate statele socialiste, pentru întărirea uni­tăţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, ai consolidării frontului antiimperialist, organiza­ţia noastră, întregul tineret al patriei îşi vor manifesta şi pe mai departe solidaritatea acti­vă cu forţele democratice şi progresiste ale tinerei generaţii de pe toate continentele, va dezvolta legături multiple cu tineretul şi or­ganizaţiile din întreaga lume, îşi va aduce­ propria sa contribuţie la mişcarea mondială ăl tineretului şi studenţilor pentru pace, democra­ţie şi progres social. Patriotismul şi spiritul internaţional şi profund, ştiinţa de a munci şi învăţa, de a «« integra cu toate forţele mersului ascendent a! societăţii, aşa cum ni le insuflă, prin exemplu­ şi activitatea sa partidul comuniştilor, secre­tarul general al partidului, vor constitui ex­presia de netăgăduit a însuşi crezului şi apart­­­enenţei noastre la cauza progresului şi civi­lizaţiei, la opera de înfăptuire a idealurilor socialismului şi comunismului. Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea A­­sociaţiilor Studenţeşti, toţi tinerii şi tinerele ţării aducem prinosul dragostei şi recunoştin­ţei noastre fierbinţi Partidului Comunist R°o­mân — care de o jumătate de secol ţine sus, neînfricat, steagul de luptă, de jertfă şi biruinţă pentru libertatea şi fericirea celor ce muncesc — poporului român — liber­ul stăpin pe destinele sale, patriei socialiste — liberă şi înfloritoare. Ne unim gîndurile, ini­mile şi cugetele în faţa partidului, în faţa dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, şi ne angajăm solemn că vom munci şi învăţa cu nestăvilit avînt pentru ca tot ce hotărăşte partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepieritoare să încununa ţara, pentru ca poporul român să se înalţe tot mai demn şi prosper între popoarele lumii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culmi ale propăşirii şi civilizației socialiste. încheierea lucrărilor celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist Luni, într-o atmosferă de pu­ternic entuziasm tineresc, au luat sfîrșit lucrările celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tine­retului Comunist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor ca­tegoriilor de tineret din pa­tria noastră a făcut bilanţul activităţii desfăşurate de la ul­timul Congres, a dezbătut apro­fundat obiectivele de viitor, toate laturile muncii şi vieţii, învăţăturii şi pregătirii cultu­rale, stabilind căile menite să contribuie la îmbunătăţirea sti­lului de muncă şi perfecţiona­rea structurii organizatorice, la adîncirea democraţiei interne a organizaţiilor U.T.C., cores­punzător sarcinilor actuale ale construcţiei în România a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate. In ultima zi a lucrărilor, la deschiderea şedinţei, Congresul a fost informat despre dezba­terile din comisii care au a­­doptat recomandări privind ac­tivitatea de viitor a U.T.C. în domeniul respectiv. Congresul a hot­ărît ca aceste recoman­dări să fie transmise noului Comitet Central ca documente ale Congresului, care primeşte mandat să soluţioneze şi să concretizeze în activitatea prac­tică propunerile şi observaţi­ile făcute în comisii cu pri­vire la îmbunătăţirea muncii U.T.C. în rîndul tuturor cate­goriilor de tineri şi în toate domeniile de activitate. Congresul a fost informat despre desfăşurarea lucrărilor Conferinţei a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din Ro­mânia şi despre hotărîrile a­­doptate. La deschiderea şedinţei s-a anunţat, de asemenea, că pe adresa Congresului a sosit un mare număr de telegrame prin care organizaţiile U.T.C. din întreprinderi, unităţi agri­cole, şcoli, facultăţi şi instituţii raportează despre rezultatele obţinute în muncă, în activi­tatea de organizaţie în cinstea Congresului şi se angajează să aplice în viaţă hotăririle pe care le va adopta forumul suprem al organizaţiei de ti­neret a patriei noastre. In cadrul lucrărilor Congre­sului, la dezbaterile din şedin­ţele plenare au luat cuvîntul 59 de­­ delegaţi şi invitaţi, iar în cadrul şedinţelor pe comi­sii 194, care, în lumina locului şi rolului tinerei generaţii in ansamblul vieţii sociale, politice şi economice, au analizat amplu, cu înalt spirit de răspundere, activitatea actuală şi de per­spectivă a organizaţiei U.T.C. In continuarea lucrărilor Congresului, delegaţii tineretu­lui au aprobat în unanimitate Raportul şi activitatea Comite­tului Central al Uniunii Tine­retului Comunist, precum si raportul Comisiei centrale de revizie. Cu amendamentele propuse, Congresul a adoptat in unani­mitate Statutul Uniunii Tine­retului Comunist. S-a adoptat apoi, în formu­lare îmbunătăţită, Rezoluţia Congresului al IX-lea al U.T.C. Cu puternice aplauze, dele­gaţii au adoptat moţiunile­­ privind situaţia din Indochina, referitoare la Orientul Apro­piat; privind solidaritatea cu lupta popoarelor şi mişcările de eliberare naţională; privind securitatea europeană; cu pri­vire la dezarmare; cu privire la mişcarea internaţională de tineret şi studenţi. Prin vot secret, Congresul a ales noul Comitet Central al Uniunii Tineretului Comunist, alcătuit din 185 membri, lu cei 80 membri supleanţi şi Co­misia centrală de cenzori, al­cătuită din 35 membri. * După-amiază a avut loc şe­dinţa de închidere a celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Ti­neretului Comunist, la care au luat parte tovarăşii Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Dumitru Popa, Gheorghe Stoica, Ştefan Voi­­tec, Mihai Dalea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de şedinţe a conducătorilor de partid şi de stat a fost întîmpinată cu vii aplauze. In sală se aflau numeros! Invitaţi — membri ai G.G. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi orga­nizaţii obşteşti, vechi militanţi ai partidului, activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, tineri din toate sectoarele de activitate, zia­rişti români şi străini. Erau prezenţi delegaţii or­ganizaţiilor de , tineret de pes­te hotare, care au participat la lucrările Congresului. La deschiderea şedinţei s­d ‘ (continuare I” Pag. a 2-a)

Next