Flacăra Iaşului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7580-7603)
1971-02-23 / nr. 7598
Proletari din toate forme, uni fi - va! hm Insului Anul XXVII, nr. 7598 Marți, 23 februarie 1971 4 pagini, 30 bani 1 Creşterea producţiei în industria energiei electrice şi termice din România CONSFĂTUIREA DE LUCRU A CONDUCĂTORILOR CENTRALELOR INDUSTRIALE ŞI Al CELORLALTE UNITĂŢI CU STATUT DE CENTRALĂ luni dimineaţa s-au deschis lucrările Consfătuirii de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală. Lucrările Consfătuirii au început în prezenta tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu—Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdet, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păran. La lucrări participă conducători ai centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală, miniştri şi cadre de conducere din ministere, directori de întreprinderi, secretari cu probleme economice ai comitetelor judeţene de partid, secretari de partid şi specialişti din întreprinderi, preşedinţii uniunilor sindicatelor pe ramuri de producţie şi preşedinţi ai comitetelor sindicatelor din întreprinderi, specialişti din institutele de cercetări şi proiectări, cadre didactice din învăţămîntul superior, tehnic şi economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarăşul Manea Mănescu. In cursul zilei de luni, lucrările Consfătuirii s-au desfăşurat pe ministere şi ramuri de producţie, urmînd ca marţi să fie reluate în şedinţă plenară. (Agerpres) Cadru favorabil desfăşurării unei cor mai eficiente munci de partid Comuniştii şi toţi oamenii muncii din judeţ - la fel ca întregul nostru popor - sînt încă sub semnul pătrunzătoarelor şi generoaselor idei cuprinse în Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara C. C. al P.C.R. din 10-11 februarie anul curent. Din importantele hotărîri adoptate de plenara Comitetului Central se desprind sarcini clare pentru organele şi organizaţiile de partid atît în activitatea curentă cît şi cea de perspectivă în vederea ridicării pe o treaptă economică, precum şi de cultură şi civilizaţie mai înaltă a României socialiste. Hotârîrile adoptate de conducerea partidului şi măsurile întreprinse, în lumina acestor documente, de Organizaţia noastră judeţeană de partid creează cadrul favorabil desfăşurării unei mai susţinute şi eficiente munci politice şi organizatorice. In judeţul nostru a fost încheiată de curînd acţiunea de instruire a organelor de partid nou alese , a secretarilor comitetelor şi birourilor organizaţiilor de partid, a locţiitorilor acestora, precum şi a membrilor birourilor organizaţiilor de bază din principal Gh. CILIBIU secretar al Comitetului Judeţean Iaşi al P.C.R. tele domenii de activitate. Organizate diferenţiat, in funcţie de particularităţile locului de muncă, cursurile de instruire au avut ca obiectiv principal pregătirea membrilor birourilor organizaţiilor de bază şi ai comitetelor de partid cu modalităţile de conducere de către organizaţiile de partid a activităţii economice, a muncii profesionale în general. O seamă de probleme vizînd exercitarea rolului şi atribuţiilor organizaţiilor de bază cum sînt : antrenarea tuturor comuniştilor la treburile organizaţiei, aplicarea neabătută a principiului conducerii şi muncii colective, efectuarea controlului etc. au constituit obiectul unor expuneri şi dezbateri ample, ceea ce a conferit cursurilor de instruire un vădit caracter de schimb de experienţă. Urmărind însuşirea de către secretari - mai cu seamă a celor aleşi pentru prima oară în această muncă — a metodologiei de lucru , planificarea activităţii biroului organizaţiei de bază, pregătirea şedinţelor de birou şi de comitet, a adunărilor generale, evidenţa membrilor de partid, primirea în partid şi altele - Comitetul judeţean a asigurat prezentarea unor expuneri-instructaj pe astfel de teme, ilustrate cu fapte concrete din practica muncii unor organizaţii de partid. Important, în momentul de faţă, este ca noile organe de partid, alese în ultimul trimestru al anului trecut, şi instruite în perioada ce a urmat, să-şi consacre tot mai temeinic forţele îndeplinirii,, în cît mai bune condiţiuni, a atribuţiilor ce le revin, mobilizînd comuniştii, pe toţi oamenii muncii la înfăptuirea măreţului program stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R., a sarcinilor reieşite din expunerile făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu din noiembrie 1970, cu privire la noul plan cincinal şi la îmbunătăţirea activităţii în agricultură, precum şi din cuvîntările (continuare în pag. a 3-a) O judicioasă gospodărire a bogăţiilor pădurii Dacă ar fi la un loc, pădurea ieşeană care se întinde pe 90.000 de hectare de teren, cuprinzînd 16 la sută din suprafaţa judeţului nostru, ar arăta ca un imens parc de mare valoare dendrologică. Prisăcile de albine ale silvicului, apoi fazaneriile şi fondul natural de vînătoare, împreună cu plantaţiile de răchită şi fructele de pădure întregesc valoarea fondului nostru forestier. Cum este însă gospodărită şi valorificată această mare bogăţie naturală a judeţului nostru ? Iată o întrebare la care am putut găsi în cadrul adunării generale a salariaţilor Inspectoratului silvic judeţean, care a analizat activitatea desfăşurată în 1970 şi a dezbătut măsurile ce se impun pentru realizarea sarcinilor de producţie aferente anului în curs. Fondul silvic al judeţului nostru a fost corespunzător gospodărit pe parcursul anului 1970, o serie de realizări remarcabile oferind baza de plecare pentru obţinerea de rezultate valoroase şi în anul acesta cît şi în perspectivă. Punînd la dispoziţia economiei naţionale o cantitate de 358.000 m.c. masă lemnoasă de bună calitate, planul de punere în valoare a fondului forestier a fost realizat în proporţie de 102,4 la sută, împăduriindu-se concomitent o suprafaţă de 1.048 de hectare. N-au fost uitate nici plantările de arbori în aliniamente, executate pe 177 km. de şosele şi drumuri, pădurile de folosinţă comunală unde s-au împădurit 140 de hectare şi plantaţiile tinere care au primit îngrijiri tehnice pe 7.000 de hectare. In grupa indicatorilor principali specifici silviculturii figurează desigur şi alte activităţi importante. Paza şi lucrările de protecţie a pădurii, plantările în pepinieră pentru asigurarea materialului săditor, activitatea apicolă, economia vînatului şi valorificarea resurselor complimentare ale pădurii sînt obiective pentru care silvicultorii au manifestat aceeaşi preocupare. Rezultatele obţinute în aceste direcţii, cumulate cu realizările principale de plan mai înainte arătate, situează Inspectoratul silvic al judeţului nostru printre unităţile fruntaşe pe ţară. O demonstrează şi bilanţul financiar pe 1970, care înregistrează un beneficiu de 973.000 de lei peste plan. Desigur, realizările obţinute anul trecut de silvicultura ieșeană sînt opera tuturor ocoalelor silvice, tuturor salariaţilor. Silvicultorii din judeţul nostru şi-au creat, pe baza experienţei acumulate, un cadru prielnic pentru obţinerea de noi realizări şi mai importante. De altfel, din discuţiile purtate a reieşit clar hotărîrea colectivă de a depăşi sarcinile de plan şi pe anul în curs. In acest sens in adunare s-au purtat o serie de dis-P. COSTIN (continuare In pag. a 3-a) în adunările generale Mm mijUn a salariaţilor la aoroizarea si conducerea întregii acțiuni . In secţia de pasteurizare a noii fabrici de produse lactate din zona industrială a Iaşului. Foto : D. ROTARU Si nu-i UD călMl In urmă cu mai bine de o lună, mai exact in 21 ianuarie a.c., dînd curs unor nemulţumiri Îndreptăţite ale consumatorilor depline din municipiul Iaşi, criticam tot In cadrul acestei rubrici, sub titlul „...Ceea ce de-acum e altceva", calitatea uneori necorespunzătoare şi mai ales lipsa de prospeţime a acestui produs. Am aşteptat să aflăm opinia celor care se ocupă, într-un fel sau altul, de acest compartiment al activităţii de aprovizionare şi deservire. Nici pină la această oră Insă din ciuda obligaţiilor ce revin Întreprinderilor, instituţiilor şi organelor de stat de a răspunde In termen sesizărilor presei — n-am intrat In posesia scrisorilor de răspuns nici din partea fabricilor producătoare şi nici a Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, căruia i s-a trimis de altfel şi articolul sus-citat. Că tot ceea ce am scris atunci ca de altfel şi criticile severe ce li s-au adus. In ultimul timp, nu o dată, In forurile municipale de partid şi de stat celor răspunzători de calitatea şi aspectul plinii au rămas, in general, fără ecou ne-o dovedeşte şi faptul că — e drept, cu unele intermitenţe — aspectul exterior şi calitatea plinii continuă să fie neschimbate. Nimeni din cei vizaţi n-aude, n-arede. Un răspuns primit totuşi, cu citeva zile in urmă, din partea Direcţiei comerciale judeţene şi care, in treacăt fie spus, pune absolut totul pe seama fabricilor producătoare, recunoaşte la un moment dat că „orice exagerare In Învechirea plinii, indiferent de motivare, nu trebuie să fie permisă, ci din contra sancţionată“. Aceasta insă, aşa după cum se vede, la modul general. Iertat ne ţie, dar prea de multă vreme ne este dat să ascultăm tot felul de motivaţii şi plasări de răspunderi intre cei care fabrică plinea şi cei care au in seamă distribuirea către populaţie a acestui produs. Fireşte, principalele carenţe provin de la producător care, ignorând uneori cele mai elementare obligaţii profesionale şi morale, purced la fabricarea piinii oricum. Dincolo insă de acest adevăr, trebuie recunoscut că cei care comercializează acest produs de consum cotidian nu sînt totalmente absolviţi de răspundere. Aşadar, puneţi-vă de acord producători şi lucrători ai unităţilor de distribuire a plinii. Nu de alta, dar sînt prea multe sesizările consumatorilor care reclamă că plinea pe care o cumpără este adeseori crudă şi, uneori, cu impurităţi (zilele acestea, am invitat la redacţie pe unul din directorii întreprinderii „Spicul“ spre a-i arăta citeva mostre de pline de acest fel, ce ne-au fost aduse, intre alţii, şi de cetăţenii: Ioan Hriţcu din Şoseaua Naţională nr. 4, şi Gică Achirei din str. Bucium nr. 4 A), că nu de puţine ori sunt nevoiţi să cumpere pline scoasă din cuptor cu multe zile în urmă sau că se intilnesc cazuri în care plinea proaspătă este distribuită preferenţial, pe uşi lăturalnice. Nu credeţi, stimaţi tovarăşi ce coordonaţi acest sector la nivelul municipiului, c-ar fi timpul să repuneţi în drepturi acel control obştesc care să acţioneze atît în procesul fabricării cit şi al desfacerii plinii şi să organizaţi, periodic, pe cartiere, consfătuiri cu populaţia consumatoare? Aţi afla atâtea lucruri care, neîndoielnic, v-ar ajuta nespus. Cu o condiţie insă : să recepţionaţi sesizările şi sugestiile ce vi se fac şi să acţionaţi ca atare ! Alice OUATU Scrisoarea Congresul IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi a Conferinţei a Vlll-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Desfăşurindu-şi lucrările în preajma glorioasei aniversări a semicentenarului partidului, eveniment cu adinei rezonanţe în destinul şi Istoria noastră contemporană, Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi Conferinţa a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti se fac mesagere ale gîndurilor şi sentimentelor nobile care animă tînăra generaţie şi transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, expresia dragostei şi devotamentului nemărginit, a ataşamentului profund al tineretului faţă de politica marxist-feninistă a partidului, hotărîrea fermă de a-şi închina întreaga sa capacitate, elanul şi cutezanţa înfăptuirii obiectivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru propăşirea continuă, multilaterală a patriei socialiste. Nutrim, tovarăşe secretar general, un sentiment de profundă mîndrie patriotică, de veneraţie şi adînc respect pentru activitatea laborioasă desfăşurată de Partidul Comunist Român, pentru eforturile şi consecvenţa pilduitoare cu care dumneavoastră înşivă acţionaţi în slujba progresului şi civilizaţiei României socialiste, abordînd nu o dată, cu înţelegere şi realism, în întreaga lor complexitate, şi problemele tineretului, locul şi rolul său în dezvoltarea societăţii contemporane. Cuvintele de caldă apreciere şi îndemn ce le-aţi adresat Congresului, tinerilor din industrie şi agricultură, intelectualilor, elevilor şi studenţilor vor însoţi, pururi proaspete, faptele de muncă şi viaţă ale tinerei generaţii, vor fi un îndreptar al perfecţionării generale a întregii activităţi a Uniunii Tineretului Comunist. Investită cu atribuţii şi răspunderi sporite, in consens cu procesul de neîntrerupt avînt pe care îl străbate azi întreaga viaţă social-politică şi economică a ţării. .Unitanea Tineretului Comunist s-a manifestat ca o prezenţă vie, dinamică, angajînd energiile şi aptitudinile tinerilor, forţa şi talentul lor in tot ceea ce s-a înfăptuit în aceşti ani. Sintetizînd experienţa dobindită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activitatea desfăşurată în ultimul timp, Congresul al IX-lea al organizaţiei noastre şi Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti au jalonat, totodată, în contextul noilor sarcini şi obiective ale actualului plan cincinal, şi direcţiile de viitor ale muncii şi preocupărilor tineretului, în scopul creşterii responsabilităţii şi angajării sale, a prezenţei active, nemijlocite, in toate domeniile vieţii materiale şi spirituale. Uniţi prin aceleaşi idealuri, gînduri şi sentimente, prin munca noastră comună, rodnic înfrăţită, tineri români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi ne angajăm solemn să nu precupeţim nici un efort pentru a aplica şi promova neabătut normele şi principiile politicii partidului nostru, să acţionăm iară preget, demni şi responsabili, pentru triumful spiritului muncii, al dreptăţii şi echităţii socialiste, al conştiinţei militante înaintate, să fim pretutindeni acolo unde patria ne cheamă, în întreprinderi, pe şantierele marilor obiective ale cincinalului, în bătălia pentru recolte bogate, pe băncile şcolilor şi facultăţilor, fructificîndu-ne pe deplin elanul şi virtuţile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, progresului multilateral al economiei, ştiinţei şi culturii româneşti. Aceasta va fi şi dovada cea mai elocventă a capacităţii moral-politice şi sociale a organizaţiei noastre, mărturia fidelă a spiritului în care suntem crescuţi şi formaţi ca militanţi devotaţi partidului, tineri revoluţionari înarmaţi cu conştiinţa responsabilităţii, a înaltei datorii faţă de patrie, partid şi popor, promotori consecvenţi ai noului, intransigenţi faţă de orice idei străine ideologiei şi convingerilor noastre comuniste, ştiinţifice despre lume şi viaţă. Exprimindu-ne adeziunea unanimă la politici externă clarvăzătoare, de destindere şi colaborare pe bază de egalitate cu toate statele lumii, susţinînd consecvent activitatea fructuoasă pe care o desfăşoară conducerea partidului pentru lărgirea colaborării frăţeşti cu toate statele socialiste, pentru întărirea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, ai consolidării frontului antiimperialist, organizaţia noastră, întregul tineret al patriei îşi vor manifesta şi pe mai departe solidaritatea activă cu forţele democratice şi progresiste ale tinerei generaţii de pe toate continentele, va dezvolta legături multiple cu tineretul şi organizaţiile din întreaga lume, îşi va aduce propria sa contribuţie la mişcarea mondială ăl tineretului şi studenţilor pentru pace, democraţie şi progres social. Patriotismul şi spiritul internaţional şi profund, ştiinţa de a munci şi învăţa, de a «« integra cu toate forţele mersului ascendent a! societăţii, aşa cum ni le insuflă, prin exemplu şi activitatea sa partidul comuniştilor, secretarul general al partidului, vor constitui expresia de netăgăduit a însuşi crezului şi apartenenţei noastre la cauza progresului şi civilizaţiei, la opera de înfăptuire a idealurilor socialismului şi comunismului. Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti, toţi tinerii şi tinerele ţării aducem prinosul dragostei şi recunoştinţei noastre fierbinţi Partidului Comunist R°omân — care de o jumătate de secol ţine sus, neînfricat, steagul de luptă, de jertfă şi biruinţă pentru libertatea şi fericirea celor ce muncesc — poporului român — liberul stăpin pe destinele sale, patriei socialiste — liberă şi înfloritoare. Ne unim gîndurile, inimile şi cugetele în faţa partidului, în faţa dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, şi ne angajăm solemn că vom munci şi învăţa cu nestăvilit avînt pentru ca tot ce hotărăşte partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepieritoare să încununa ţara, pentru ca poporul român să se înalţe tot mai demn şi prosper între popoarele lumii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culmi ale propăşirii şi civilizației socialiste. încheierea lucrărilor celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist Luni, într-o atmosferă de puternic entuziasm tineresc, au luat sfîrșit lucrările celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor categoriilor de tineret din patria noastră a făcut bilanţul activităţii desfăşurate de la ultimul Congres, a dezbătut aprofundat obiectivele de viitor, toate laturile muncii şi vieţii, învăţăturii şi pregătirii culturale, stabilind căile menite să contribuie la îmbunătăţirea stilului de muncă şi perfecţionarea structurii organizatorice, la adîncirea democraţiei interne a organizaţiilor U.T.C., corespunzător sarcinilor actuale ale construcţiei în România a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In ultima zi a lucrărilor, la deschiderea şedinţei, Congresul a fost informat despre dezbaterile din comisii care au adoptat recomandări privind activitatea de viitor a U.T.C. în domeniul respectiv. Congresul a hotărît ca aceste recomandări să fie transmise noului Comitet Central ca documente ale Congresului, care primeşte mandat să soluţioneze şi să concretizeze în activitatea practică propunerile şi observaţiile făcute în comisii cu privire la îmbunătăţirea muncii U.T.C. în rîndul tuturor categoriilor de tineri şi în toate domeniile de activitate. Congresul a fost informat despre desfăşurarea lucrărilor Conferinţei a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România şi despre hotărîrile adoptate. La deschiderea şedinţei s-a anunţat, de asemenea, că pe adresa Congresului a sosit un mare număr de telegrame prin care organizaţiile U.T.C. din întreprinderi, unităţi agricole, şcoli, facultăţi şi instituţii raportează despre rezultatele obţinute în muncă, în activitatea de organizaţie în cinstea Congresului şi se angajează să aplice în viaţă hotăririle pe care le va adopta forumul suprem al organizaţiei de tineret a patriei noastre. In cadrul lucrărilor Congresului, la dezbaterile din şedinţele plenare au luat cuvîntul 59 de delegaţi şi invitaţi, iar în cadrul şedinţelor pe comisii 194, care, în lumina locului şi rolului tinerei generaţii in ansamblul vieţii sociale, politice şi economice, au analizat amplu, cu înalt spirit de răspundere, activitatea actuală şi de perspectivă a organizaţiei U.T.C. In continuarea lucrărilor Congresului, delegaţii tineretului au aprobat în unanimitate Raportul şi activitatea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, precum si raportul Comisiei centrale de revizie. Cu amendamentele propuse, Congresul a adoptat in unanimitate Statutul Uniunii Tineretului Comunist. S-a adoptat apoi, în formulare îmbunătăţită, Rezoluţia Congresului al IX-lea al U.T.C. Cu puternice aplauze, delegaţii au adoptat moţiunile privind situaţia din Indochina, referitoare la Orientul Apropiat; privind solidaritatea cu lupta popoarelor şi mişcările de eliberare naţională; privind securitatea europeană; cu privire la dezarmare; cu privire la mişcarea internaţională de tineret şi studenţi. Prin vot secret, Congresul a ales noul Comitet Central al Uniunii Tineretului Comunist, alcătuit din 185 membri, lu cei 80 membri supleanţi şi Comisia centrală de cenzori, alcătuită din 35 membri. * După-amiază a avut loc şedinţa de închidere a celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist, la care au luat parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Dumitru Popa, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de şedinţe a conducătorilor de partid şi de stat a fost întîmpinată cu vii aplauze. In sală se aflau numeros! Invitaţi — membri ai G.G. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, vechi militanţi ai partidului, activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, tineri din toate sectoarele de activitate, ziarişti români şi străini. Erau prezenţi delegaţii organizaţiilor de , tineret de peste hotare, care au participat la lucrările Congresului. La deschiderea şedinţei sd ‘ (continuare I” Pag. a 2-a)