Flacăra Iaşului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7580-7603)

1971-02-26 / nr. 7601

r Incuno­ensului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Anul XXVII, nr. 7601 [ Vineri, 26 februarie 1971 4 pagini, 30 bani La fiecare loc de muncă, un exigent autocontrol Muncitori, tehnicieni, ingi­neri, economişti, aleşi de co­lectivele de muncă ale secţi­ilor şi serviciilor Uzinei de fi­bre sintetice, au participat zi­lele trecute la adunarea gene­rală a reprezentanţilor salaria­ţilor. Scopul adunării: dezba­terea Intr-un spirit de Înaltă responsabilitate a activităţii desfăşurate In cursul anului 1970, a sarcinilor ce le revin In actualul cincinal. Fel­ul cum s-au desfăşurat lucrările ilus­trează cu pregnanţă conştiinţa faptului că, în calitatea lor de proprietari ai mijloacelor de producţie şi de producători, oamenii muncii participă di­rect şi nemijlocit la conduce­rea şi organizarea activităţii economice şi sociale. La adunarea generală a re­prezentanţilor salariaţilor de la Uzina de fibre sintetice a participat tovarăşul Miu Do­­brescu, membru supleant al Comitetului Executiv al G. C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului judeţean de partid, preşedintele, Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular Judeţean. După darea de seamă pre­zentată­­ de chimistul Ioan Staicu, directorul general al uzinei, preşedinte al comite­tului de direcţie, au urmat dezbateri fructuoase, care au oglindit cum nu se poate mai bine modul­­ în care clasa noastră muncitoare înţelege să-şi exercite controlul asupra întregii activităţi productive şi social-culturale. O dată cu sa­tisfacţia pentru succesele ob­ţinute, ci au relevat lipsurile din propria lor activitate ca şi a întregii uzine, au formulat propuneri pentru folosirea mai bună a maşinilor şi utilaje­lor, pentru ridicarea calităţii produselor şi productivităţii muncii, pentru reducerea chel­tuielilor materiale, a consumu­rilor specifice şi a preţului de cost, ridicarea nivelului de pre­gătire a cadrelor etc. De aceeaşi atenţie s-au bucurat şi proble­mele care ţin direct de condi­ţiile de muncă şi de viaţă. In centrul discuţiilor a stat analiza concretă, la obiect, a calităţii producţiei, indicator de o extremă importanţă în procesul de finalizare a acti­vităţii productive. Bunăoară, ing. Magdalena Manoilă, şeful serviciului C.T.C., relevă prin­tre altele : „Calitatea producţi­ei noastre depinde în foarte m­­are măsură de gradul in ca­re este respectată atît disci­plina tehnologică cit şi cea a muncii. Orice abatere, negli­jenţă sau neatenţie a unuia dintre noi poate compromite munca celorlalţi. De exemplu, fibra tip bumbac şi lină poate fi compromisă la maşina de tăiat, sau de muncitorii care răspund de ascuţirea cuţitelor; de asemenea, la fire neîndepli­­nirea conştiincioasă a sarcini­lor de către muncitorii de la bobinat poate conduce la vicii ascunse în bobine, ceea ce compromite marca fabricii în rindul partenerilor noştri. Con­sider că fiecare dintre noi, la locul unde muncim trebuie să practicăm un exigent şi per­manent autocontrol". Mulţi dintre cei care au luat Eugeniu ZIDARIŢA (continuare în pag. a 2-a) în adunările generale Participare nemijlocită a salariaţilor la organizarea şi conducerea întregii activităţ­i Imagine din secţia de confecţii din Hîrlău a Fa­bricii de tricotaje „Moldova" l CARNET IEȘEANSe transmite ştafeta Pentru noi, ieşenii, a constituit o satis­­facţie vestea primită in 1969 cind­ proce­deul şi maşina pentru ascuţit burghie eli­­coidale, realizate de un colectiv condus de conf. dr. ing. V. Belous de la I.P.I. a primit medalia de aur la Salonul interna­ţional al invenţiilor şi inovaţiilor de la Viena. Cu atât mai mult, astăzi, cină aflăm din literatura de specialitate că In Italia i se spune de către Pier Lorenzo D'Ancona „Procedeul Iaşi“. Intr-o suită de articole, stabilirea acestui „act de identitate“ ne bucură, după cum şi continuitatea efortu­rilor ce se vor solda cu construcţia în serie, in t°ra noastră, a unei maşini după un procedeu îmbunătăţit. De curînd, s-a hatarit ca o altă invenţie, de la acelaşi institut, referitoare la noi procedee de a­­samblare prin precomprimare să fie pro­pusă pentru brevetare in străinătate şi pentru expunere la un salon internaţional. Veştile sunt de natură să ne mişte, dar, poate mai mult chiar decit naşterea unei maşini sau a unui procedeu oricit de ingenioase, ne emoţionează ideea de a antrena în mişcarea de invenţii şi inovaţii şi studenţi, transmiţîndu-Ie acea fervoare a căutărilor, îndrăzneala nelimitată pri­vind crearea ipotezelor de lucru, curiozita­tea ştiinţifică şi cutezanţa de a pune sub semnul întrebării chiar şi unele soluţii tehnice consacrate. In clipa cînd se iveşte la tineri această frămîntare, spiritul de investigaţie, înseamnă că s-a produs in­­tîlnirea fericită între două personalităţi, una realizată şi alta in devenire, pe scurt d­intre magistru şi discipolul său. Ince­pînd din anul trecut circa şase studenţi, antrenaţi in activitatea de creaţie de noi utilaje aşchietoare, au început să lucreze şi vor proiecta şi construi o maşină semi­automată — agregat pentru ascuţirea bur­­ghiilor mici, iar la Facultatea de electro­tehnică doi studenţi — Adrian Baraboi şi Roman Sireţchi — au şi realizat „Metodă şi aparat de măsură a factorului de pu­tere" şi „Metodă şi aparat de măsură a puterilor active şi reactive“, care au fost aplicate în institut. Strădaniile lor se ală­­tură celor care in cincinalul trecut au rea­lizat peste 60 de invenţii şi inovaţii faţă de numai 19 cit au fost in cei anterior. Scinteia o dată ivită va izbucni flacăra, condiţia fiind doar ca ea să fie alimentată şi întreţinută. Căci, aşa cum ne spunea con­. Belous, cu toate că în 1970 au fost propuse 21 de invenţii, cu toate că la Politehnică s-au luat măsuri rodnice şi stimulative, p­rintre care desemnarea di­rectă a institutului ca titular al invenţiilor şi aplicarea lor întîi în institut, calea de la valorificarea parţială în cadrul aces­tuia şi pînă la cea maximală, la nivel in­dustrial, rămîne încă lungă şi anevoioasă. Lipseşte de asemenea un atelier de pro­totipuri, în care să se experimenteze in­venţiile. Este cunoscută dintr-un trecut nu prea Îndepărtat odiseea unor dosare cu descoperiri importante prin sertarele unor ministere şi ar fi de dorit să nu se mai repete. In felul acesta, talentele noastre şi-ar dărui Întreaga lor măsură. Elena PIETRARU Proletari din toate tárile, uniţi-vá! . ////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////A i­i Manifestări organizate cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român in Apropierea evenimentului de la 8 mai, cînd întregul nostru popor va sărbători aniversarea unei jumătăţi de veac de la crearea Par­tidului Comunist Român, fa­ce ca, pe zi ce trece, am­ploarea şi numărul mani­festărilor organizate în în­­tîmpinarea acestui jubileu, în cuprinsul municipiului şi judeţului Iaşi, ca şi în întreaga ţară, să crească tot mai mult. In cadrul programului de manifestări dedicate semi­centenarului partidului, ieri după-amiază, la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi, în faţa unei numeroa­se asistente , muncitori şi alţi salariaţi din întreprin­derile industriale ale Iaşu­lui, tovarăşul Miu Dobres­­cu, membru supleant al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de­ partid, preşedintele Consi­liului popular al judeţului Iaşi, a ţinut­ expunerea cu tem­a: „Partidul Comunist Român — purtătorul idea­lurilor de libertate şi pro­gres ale poporului nostru". Expunerea a fost urmări­tă cu deosebit interes. A urmat un bogat pro­gram artistic. Aseară, la Casa de cul­tură a tineretului şi studen­ţilor, tovarăşul Alexandru Dumitrache, secretar al Co­mitetului judeţean de par­tid, a vorbit, în faţa tine­rilor de diverse profesiuni, despre „Rezultatele obţinute în judeţul Iaşi în anii 1966—197­9 şi perspectivele ce se deschid în actualul cincinal*. Expunerea, organizată în cadrul manifestărilor închi­nate semicentenarului par­tidului, de către Comitetul județean U.T.C., a fost pri­mită cu interes de asis­tentă. * In cadrul manifestărilor organizate în întîmpinarea aniversării semicentenarului P.C.R., sala căminului cul­tural Răducăneni a găzduit, zilele trecute, o impună­toare adunare populară. După expunerea „Lupta P.C.R. oglindită In literatu­ra contemporană" pe care a ţinut-o prof. C. Tiron, ac­tivist al Comitetului jude­ţean de partid, a urmat un recital de poezie intitulat „Imn la aniversarea parti­dului", susţinut de poeţii ieşeni George Lesnea, Ion Puha, Ioanid Rovnanescu, Silviu Rusu. //////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////S Atitudinile şi faptele păgubitoare intereselor obştei se plătesc scump­­ie ce a fost revocat primarul comunei care de necrezut şi totuşi lu­crurile s-au petrecut aidoma. In ultimul an, activitatea comitetu­lui executiv al consiliului popu­lar comunal Brăeşti, a celor că­rora li s-a încredinţat sarcina de a răspunde de treburile co­munei a constituit, în cîteva rînduri, obiectul unor articole critice în presă. In ziarul nostru nr. 7286 din 18 februarie 1970, la rubrica „Brigada redacţiei la drum", era aspru criticată lipsa de receptivitate a comitetului executiv, a primarului său, Mi­­hai Amăriuţei, la doleanţele ce­tăţenilor. Intr-un articol de re­venire, apărut la aceeaşi rubri­că, în ziarul nr. 7447, din 28 august 1970, cele constatate la faţa locului erau sugestiv reda­te în însuşi titlul materialului : „BRĂEŞTI : Totul sau aproape totul ca acum şase luni". Constatările şi criticile presei, ca de altfel şi indicaţiile orga­nelor de îndrumare şi control de la nivelul judeţului, au fost primite, de fiecare dată, cu un zîmbet ironic de către primarul comunei, ca şi de către ceilalţi salariaţi ai consiliului popular din Brăeşti. In faţa lui Mihai Amăriuţei şi a „colaboratorilor săi" nu primau decit interesele lor înguste, egoiste. Aşa se fa­ce că după alte şase luni, de la publicarea celui de al doilea articol, am fost nevoiţi să reve­nim la Brăeşti pentru a ne in­forma şi apoi relata public des-­­­pre ceea ce comuniştii, depu­taţii, întreaga obşte de aici ti­veau să hotărască in legătură cu primarul comunei ca şi cu alţi salariaţi ai primăriei. Avusesem prilejul să ascult, cu cîteva zile în urmă, în ca­drul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, care a analizat activitatea co­mitetului executiv al consiliului popular comunal Brăeşti, unele critici aspre la adresa muncii salariaţilor de aici, a primaru­lui comunei în primul rînd. Şi in faţa ajutorului, ce şi de data aceasta se încerca a i se da, Mihai Amăriuţei continua să arboreze acelaşi aer de om imperturbabil, nu lipsit insă de insolenţă, aşa cum avea să se manifeste şi în comună cînd ac­tivitatea i-a fost supusă jude­căţii comuniştilor, deputaţilor şi altor locuitori. Asistînd la plenara comitetului comunal de partid, la şedinţa comitetului executiv al consiliu­lui popular comunal ca şi la sesiunea care a reunit, în afara deputaţilor, şi un mare număr de cetăţeni ai comunei, am as­cultat cuvintul hotă­rit şi răspi­cat al oamenilor, cuvînt prin care Mihai Amăriuţei şi alţi ciţiva salariaţi ai primăriei au fost acoperiţi de ruşine pentru faptele lor păgubitoare intere­selor obştei. L-am urmărit, rind pe rînd, pe M. A. răspunzînd criticilor ce i se aduceau. De fiecare dată, şi pentru orice faptă ce i se punea în sarcină, găsea o explicaţie, o scuză, un argu­ment. „Ei, da, am greşit, recu­nosc, dar..." „E drept, trebuia să fi fost mai exigent, dar..." și așa mai departe, de parcă răspunderea ce o avea, în ca­litatea sa de primar, ar fi vrut Alice OUATU (continuare în pag. a 2-a) Minn ii In ) Morilor In IIS. si­j totalii litrarilt doi, în sala Palatului Repu­blicii, s-au desfăşurat în con­tinuare lucrările primei Con­sfătuiri pe ţară a lucrătorilor din Întreprinderile agricole de stat, organizată din iniţiativa conducerii de partid şi de stat. Lucrările şedinţei plenare au avut loc în prezenţa tovară­şilor Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, munci­tori, tehnicieni, ingineri, agro­nomi şi zootehnişti, medici ve­terinari şi economişti din în­treprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile şi formele cele mai moderne de organi­zare a producţiei şi a muncii, care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a a­­portului întreprinderilor agri­cole de stat la dezvoltarea a­­griculturii noastre socialiste, a întregii economii naţionale. In prima zi de lucru, con­sfătuirea s-a ţinut pe secţii de specialitate—culturi de cîmp; legume şi cartofi; pomicultură ; viticultură; vaci pentru lap­te; taurine pentru carne; ovi­ne; porcine; păsări şi animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecţionare continuă a acti­vităţii în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor adoptate de partid, în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de pro­gres. Reuniţi în plen, participanţii la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluţionate în acest sec­tor al economiei naţionale. Luînd cuvintul în deschide­rea şedinţei plenare, tovarăşul Iosif Banc, ministrul agricul­turii, industriei alimentare, sil­viculturii şi apelor, a subliniat în cadrul lucrărilor Consfă­tuirii pe ţară a­ lucrătorilor din întreprinderile agricole de­ stat a avut loc solemnitatea înmî­nării unor înalte distincţii ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în în­treaga activitate desfăşurată în anii construcţiei socialiste, pen­tru contribuţia personală adusă la dezvoltarea unităţilor agri­cole în care lucrează, precum şi pentru obţinerea an de an a unor producţii sporite, ri­dicarea continuă a producti­vităţii muncii şi a rentabilită­ţii unităţilor, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii So­cialiste" şi Medalia de aur „Secera şi Ciocanul" tovarăşi­lor : Vasile Bratu — mecaniza­tor la I.A.S. Mircea Vodă, ju­deţul Ialomiţa, Marin Dobre-­ mecanic agricol la I.A.S. Hîr­­şova, judeţul Constanţa, Gheor­­ghe Lungu­ — mulgător la I.AS. Iaşi, Cristache Musler— tractorist la I.A.S. Teremia Mare, judeţul Timiş, Nicolae Sechei — mulgător la I.A.S. Turda, judeţul Cluj, Mihai Stă­­nescu — medic veterinar, di­rector la I.A.S. Arad, Ioan I. Vlad — inginer agronom, di­rector la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă şi contribuţia adusă la dezvoltarea agriculturii socia­liste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I, tovarăşilor­­ Iosif Banc — vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi mi­nistru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi ape­lor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de stat la Mi­nisterul Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Nicolae Giosan — pre­şedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producţie şi eco­­nomico-financiară a întreprin­derilor agricole de stat, a fost că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului şi sta­tului nostru de consultare lar­gă a lucrătorilor şi specialiş­tilor din diferite sectoare ale economiei naţionale, In scopul analizării temeinice a activită­ţii desfăşurate în diferite com­partimente ale economiei şi vieţii sociale, găsirii căilor şi mijloacelor de valorificare a rezervelor de creştere conti­nuă a eficienţei muncii. Vorbitorul a exprimat con­vingerea că dezbaterile con­sfătuirii, desfăşurate în lumina preţioaselor indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea făcută la şedinţa de lucru de la Comitetul Central al partidului din noiembrie a­­nul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din a­­gricultura judeţului Ialomiţa şi în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al partidu­lui, se vor solda cu concluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între întreprinderile agricole de stat, cooperative­le agricole de producţie și în­treprinderile de industrie ali­mentară, astfel incit fermele şi întreprinderile agricole de stat să-şi îndeplinească pe vi­itor cu cinste sarcinile de mare răspundere trasate de partid. Tot în şedinţa plenară de joi, tovarăşul Angelo Micules­­cu, ministru secretar de stat, a prezentat raportul conduce­rii Ministerului Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silvicultu­rii și Apelor cu privire la ac­tivitatea întreprinderilor agri­cole de stat și măsurile ne­cesare pentru realizarea sar­cinilor de viitor. Totodată, au fost prezentate concluziile dezbaterilor și pro­conferit „Ordinul Muncii" cla­sa­ I tovarăşilor : Ion P. Bora — inginer agronom, director la I.A.S. Segarcea, judeţul Dolj, Gheorghe St. Costache—, maistru mecanic la I.A.S. Pu­­chenii Mari, judeţul Prahova, Iacob D. Deneş — maistru grădinar la I.A.S. Codlea, ju­deţul Braşov, Vasilica Diaconu — inginer agronom, şef de fermă la I.A.S. Popeşti—Sere, municipiul Bucureşti, Ana C. Fîşcu — mulgătoare la I.A.S. Variaş, judeţul Timiş, Adolf Mihai Kristoff — maistru viti­col, şef de fermă la I.A.S. Me­diaş, judeţul Sibiu, Valerian Negoiţă — inginer agronom, director la I.A.S. Bacău, Marin Gh. Tudoran — inginer horti­cultor, director la I.A.S. Med­gidia, judeţul Constanţa, Stan M. Ţîrlea — inginer zooteh­nist, director general la Trus­tul pentru producţia avicolă, Constantin Zgîrvaci — tracto­rist la I.A.S. însurăţei, jude­ţul Brăila. „Ordinul Muncii" clasa a II-a tovarăşilor : Urania Stela Ale­­xandrescu — medic veterinar şef de fermă la I. A. S. Buzău, judeţul Buzău, Lu­cia T. Bîrca — inginer zoo­tehnist la I.A.S. Mihăileşti, ju­deţul Ilfov, Ana T. Brătianu — îngrijitoare de păsări la I.A.S Avicola Craiova, judeţul Dolj, Ion V. Breban — tractorist la I.A.S. Deta, judeţul Timiş, Du­mitru I. Călin — mulgător la I.A.S. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, Alexandru M. Co­­coşilă — inginer agronom, di­rector general la I.A.S. Urzi­ceni, judeţul Ilfov, Vasile Cos­muţa — inginer zootehnist, director general al Trustu­lui pentru îngrăşarea porcilor Ştefan Demeny — inginer zoo­tehnist, director la I.A.S. Avi­cola Mureş, judeţul Mureş Constantin I. Gip — inginer agronom, director la I.A.S Ograda, judeţul Ialomiţa, Gheor­ghe N. Heluţa — mulgător la I.A.S. Bîrlad, judeţul Vas­lui, Mihail T. Kantz — meca­punerile din secţiile de specia­litate. In şedinţele pe secţii şi In plenara consfătuirii au luat cu­vintul 160 de delegaţi şi invi­taţi care, pe fundalul realiză­rilor obţinute în unităţile a­­gricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic şi autocritic a deficienţelor care mai există pe linie tehnică, econom­ică şi organizatorică, au făcut pro­puneri în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplini­­rea şi depășirea prevederilor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea în­tregii activităţi pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii şi nivelul ri­dicat al discuţiilor, valoarea propunerilor făcute de majori­tatea participanţilor sunt măr­turii grăitoare ale competen­ţei profesionale şi experienţei bogate ale lucrătorilor din a­­gricultura de stat, expresia preocupărilor lor de perfecţio­nare a muncii şi folosire mai judicioasă a capacităţilor de producţie, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de răs­pundere trasate de conducerea de partid şi de stat. In cadrul lucrărilor consfă­tuirii a avut loc apoi solem­nitatea înmînării titlului de „Erou al Muncii Socialiste" şi Medalia de aur „Secera şi Cio­canul“, precum şi de ordine si medalii ale Republicii Socia­liste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincţii au fost în­­mînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, (continuare în pag. a 3-a­­ nizator la I.A.S. Sibiu, judeţul Sibiu, Octavian N. Lambru -­­inginer agronom, director la I.A.S. Murfatlar, judeţul Con­stanţa, Gheorghe Manu - in­giner agronom, director gene­ral al Direcţiei agricole, jude­ţul Vaslui, Ion Moldovan — şeful Departamentului Indus­triei Alimentare, din Ministe­rul Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi A­­pelor, Augustin I. Nemeş — îngrijitor porcine la Com­plexul Gorneşti, judeţul Mu­reş, Marin I. Otu — mulgător la I.A.S. Robăneşti, judeţul Dolj, Dumitru D. Pestantia —­­inginer zootehnist, director la I.A.S. Oradea, judeţul Bihor, Ion M. Spineanu — muncitor viticultor la I.A.S. Odobeşti, judeţul Vrancea, Dumitru Gh. Ştirbu — tehnician agricol, şef de fermă la I.A.S. Studina, ju­deţul Olt, Ion Teşu — şeful Departamentului Agriculturii de Stat din Ministerul Agricul­turii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Ion N. Tom­a—inginer agronom, direc­tor la I.A.S. Prejmer, judeţul Braşov, Francisc F. Vintze — mecanic agricol la I.A.S. Udvi­­nis, județul Arad, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa a III-a tovarășilor; Ion S. Burcea —inginer agronom, director ge­neral în Ministerul Agricultu­rii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii și Apelor, Florin Chitu — adjunct al ministru­lui agriculturii, industriei ali­mentare, silviculturii și ape­lor, Nicodim N. Dăian — eco­nomist, consilier la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimen­tare, Silviculturii şi Apelor, Ecaterina Drăghici — inginer agronom, șef de fermă la I.A.S. Ciubega, judeţul Dolj, Alexan­dru Ienciu — tehnician agro­nom, director la I.A.S. „30 De­cembrie", municipiul Bucureşti, Emil N. Ionescu — inginer a­­gronom, director la I.A.S. Va­lea Călugărească, judeţul Pra­­(continuare In pag. a 3-a| Solemnitatea înmînării unor înalte distincţii încărcarea buştenilor dimensionaţi cu ajutorul Podu­ Iloaiei. încărcătorului frontal, la depozitul Cenuşa din cadrul sectorului de exploatare Foto: L. STRATULAT — corespondent

Next