Flacăra Iaşului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7580-7603)
1971-02-26 / nr. 7601
r Incunoensului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Anul XXVII, nr. 7601 [ Vineri, 26 februarie 1971 4 pagini, 30 bani La fiecare loc de muncă, un exigent autocontrol Muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti, aleşi de colectivele de muncă ale secţiilor şi serviciilor Uzinei de fibre sintetice, au participat zilele trecute la adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor. Scopul adunării: dezbaterea Intr-un spirit de Înaltă responsabilitate a activităţii desfăşurate In cursul anului 1970, a sarcinilor ce le revin In actualul cincinal. Felul cum s-au desfăşurat lucrările ilustrează cu pregnanţă conştiinţa faptului că, în calitatea lor de proprietari ai mijloacelor de producţie şi de producători, oamenii muncii participă direct şi nemijlocit la conducerea şi organizarea activităţii economice şi sociale. La adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la Uzina de fibre sintetice a participat tovarăşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Executiv al G. C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele, Comitetului executiv al Consiliului popular Judeţean. După darea de seamă prezentată de chimistul Ioan Staicu, directorul general al uzinei, preşedinte al comitetului de direcţie, au urmat dezbateri fructuoase, care au oglindit cum nu se poate mai bine modul în care clasa noastră muncitoare înţelege să-şi exercite controlul asupra întregii activităţi productive şi social-culturale. O dată cu satisfacţia pentru succesele obţinute, ci au relevat lipsurile din propria lor activitate ca şi a întregii uzine, au formulat propuneri pentru folosirea mai bună a maşinilor şi utilajelor, pentru ridicarea calităţii produselor şi productivităţii muncii, pentru reducerea cheltuielilor materiale, a consumurilor specifice şi a preţului de cost, ridicarea nivelului de pregătire a cadrelor etc. De aceeaşi atenţie s-au bucurat şi problemele care ţin direct de condiţiile de muncă şi de viaţă. In centrul discuţiilor a stat analiza concretă, la obiect, a calităţii producţiei, indicator de o extremă importanţă în procesul de finalizare a activităţii productive. Bunăoară, ing. Magdalena Manoilă, şeful serviciului C.T.C., relevă printre altele : „Calitatea producţiei noastre depinde în foarte mare măsură de gradul in care este respectată atît disciplina tehnologică cit şi cea a muncii. Orice abatere, neglijenţă sau neatenţie a unuia dintre noi poate compromite munca celorlalţi. De exemplu, fibra tip bumbac şi lină poate fi compromisă la maşina de tăiat, sau de muncitorii care răspund de ascuţirea cuţitelor; de asemenea, la fire neîndeplinirea conştiincioasă a sarcinilor de către muncitorii de la bobinat poate conduce la vicii ascunse în bobine, ceea ce compromite marca fabricii în rindul partenerilor noştri. Consider că fiecare dintre noi, la locul unde muncim trebuie să practicăm un exigent şi permanent autocontrol". Mulţi dintre cei care au luat Eugeniu ZIDARIŢA (continuare în pag. a 2-a) în adunările generale Participare nemijlocită a salariaţilor la organizarea şi conducerea întregii activităţi Imagine din secţia de confecţii din Hîrlău a Fabricii de tricotaje „Moldova" l CARNET IEȘEANSe transmite ştafeta Pentru noi, ieşenii, a constituit o satisfacţie vestea primită in 1969 cind procedeul şi maşina pentru ascuţit burghie elicoidale, realizate de un colectiv condus de conf. dr. ing. V. Belous de la I.P.I. a primit medalia de aur la Salonul internaţional al invenţiilor şi inovaţiilor de la Viena. Cu atât mai mult, astăzi, cină aflăm din literatura de specialitate că In Italia i se spune de către Pier Lorenzo D'Ancona „Procedeul Iaşi“. Intr-o suită de articole, stabilirea acestui „act de identitate“ ne bucură, după cum şi continuitatea eforturilor ce se vor solda cu construcţia în serie, in t°ra noastră, a unei maşini după un procedeu îmbunătăţit. De curînd, s-a hatarit ca o altă invenţie, de la acelaşi institut, referitoare la noi procedee de asamblare prin precomprimare să fie propusă pentru brevetare in străinătate şi pentru expunere la un salon internaţional. Veştile sunt de natură să ne mişte, dar, poate mai mult chiar decit naşterea unei maşini sau a unui procedeu oricit de ingenioase, ne emoţionează ideea de a antrena în mişcarea de invenţii şi inovaţii şi studenţi, transmiţîndu-Ie acea fervoare a căutărilor, îndrăzneala nelimitată privind crearea ipotezelor de lucru, curiozitatea ştiinţifică şi cutezanţa de a pune sub semnul întrebării chiar şi unele soluţii tehnice consacrate. In clipa cînd se iveşte la tineri această frămîntare, spiritul de investigaţie, înseamnă că s-a produs intîlnirea fericită între două personalităţi, una realizată şi alta in devenire, pe scurt dintre magistru şi discipolul său. Incepînd din anul trecut circa şase studenţi, antrenaţi in activitatea de creaţie de noi utilaje aşchietoare, au început să lucreze şi vor proiecta şi construi o maşină semiautomată — agregat pentru ascuţirea burghiilor mici, iar la Facultatea de electrotehnică doi studenţi — Adrian Baraboi şi Roman Sireţchi — au şi realizat „Metodă şi aparat de măsură a factorului de putere" şi „Metodă şi aparat de măsură a puterilor active şi reactive“, care au fost aplicate în institut. Strădaniile lor se alătură celor care in cincinalul trecut au realizat peste 60 de invenţii şi inovaţii faţă de numai 19 cit au fost in cei anterior. Scinteia o dată ivită va izbucni flacăra, condiţia fiind doar ca ea să fie alimentată şi întreţinută. Căci, aşa cum ne spunea con. Belous, cu toate că în 1970 au fost propuse 21 de invenţii, cu toate că la Politehnică s-au luat măsuri rodnice şi stimulative, printre care desemnarea directă a institutului ca titular al invenţiilor şi aplicarea lor întîi în institut, calea de la valorificarea parţială în cadrul acestuia şi pînă la cea maximală, la nivel industrial, rămîne încă lungă şi anevoioasă. Lipseşte de asemenea un atelier de prototipuri, în care să se experimenteze invenţiile. Este cunoscută dintr-un trecut nu prea Îndepărtat odiseea unor dosare cu descoperiri importante prin sertarele unor ministere şi ar fi de dorit să nu se mai repete. In felul acesta, talentele noastre şi-ar dărui Întreaga lor măsură. Elena PIETRARU Proletari din toate tárile, uniţi-vá! . ////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////A ii Manifestări organizate cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român in Apropierea evenimentului de la 8 mai, cînd întregul nostru popor va sărbători aniversarea unei jumătăţi de veac de la crearea Partidului Comunist Român, face ca, pe zi ce trece, amploarea şi numărul manifestărilor organizate în întîmpinarea acestui jubileu, în cuprinsul municipiului şi judeţului Iaşi, ca şi în întreaga ţară, să crească tot mai mult. In cadrul programului de manifestări dedicate semicentenarului partidului, ieri după-amiază, la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi, în faţa unei numeroase asistente , muncitori şi alţi salariaţi din întreprinderile industriale ale Iaşului, tovarăşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular al judeţului Iaşi, a ţinut expunerea cu tema: „Partidul Comunist Român — purtătorul idealurilor de libertate şi progres ale poporului nostru". Expunerea a fost urmărită cu deosebit interes. A urmat un bogat program artistic. Aseară, la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, tovarăşul Alexandru Dumitrache, secretar al Comitetului judeţean de partid, a vorbit, în faţa tinerilor de diverse profesiuni, despre „Rezultatele obţinute în judeţul Iaşi în anii 1966—1979 şi perspectivele ce se deschid în actualul cincinal*. Expunerea, organizată în cadrul manifestărilor închinate semicentenarului partidului, de către Comitetul județean U.T.C., a fost primită cu interes de asistentă. * In cadrul manifestărilor organizate în întîmpinarea aniversării semicentenarului P.C.R., sala căminului cultural Răducăneni a găzduit, zilele trecute, o impunătoare adunare populară. După expunerea „Lupta P.C.R. oglindită In literatura contemporană" pe care a ţinut-o prof. C. Tiron, activist al Comitetului judeţean de partid, a urmat un recital de poezie intitulat „Imn la aniversarea partidului", susţinut de poeţii ieşeni George Lesnea, Ion Puha, Ioanid Rovnanescu, Silviu Rusu. //////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////S Atitudinile şi faptele păgubitoare intereselor obştei se plătesc scumpie ce a fost revocat primarul comunei care de necrezut şi totuşi lucrurile s-au petrecut aidoma. In ultimul an, activitatea comitetului executiv al consiliului popular comunal Brăeşti, a celor cărora li s-a încredinţat sarcina de a răspunde de treburile comunei a constituit, în cîteva rînduri, obiectul unor articole critice în presă. In ziarul nostru nr. 7286 din 18 februarie 1970, la rubrica „Brigada redacţiei la drum", era aspru criticată lipsa de receptivitate a comitetului executiv, a primarului său, Mihai Amăriuţei, la doleanţele cetăţenilor. Intr-un articol de revenire, apărut la aceeaşi rubrică, în ziarul nr. 7447, din 28 august 1970, cele constatate la faţa locului erau sugestiv redate în însuşi titlul materialului : „BRĂEŞTI : Totul sau aproape totul ca acum şase luni". Constatările şi criticile presei, ca de altfel şi indicaţiile organelor de îndrumare şi control de la nivelul judeţului, au fost primite, de fiecare dată, cu un zîmbet ironic de către primarul comunei, ca şi de către ceilalţi salariaţi ai consiliului popular din Brăeşti. In faţa lui Mihai Amăriuţei şi a „colaboratorilor săi" nu primau decit interesele lor înguste, egoiste. Aşa se face că după alte şase luni, de la publicarea celui de al doilea articol, am fost nevoiţi să revenim la Brăeşti pentru a ne informa şi apoi relata public des-pre ceea ce comuniştii, deputaţii, întreaga obşte de aici tiveau să hotărască in legătură cu primarul comunei ca şi cu alţi salariaţi ai primăriei. Avusesem prilejul să ascult, cu cîteva zile în urmă, în cadrul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, care a analizat activitatea comitetului executiv al consiliului popular comunal Brăeşti, unele critici aspre la adresa muncii salariaţilor de aici, a primarului comunei în primul rînd. Şi in faţa ajutorului, ce şi de data aceasta se încerca a i se da, Mihai Amăriuţei continua să arboreze acelaşi aer de om imperturbabil, nu lipsit insă de insolenţă, aşa cum avea să se manifeste şi în comună cînd activitatea i-a fost supusă judecăţii comuniştilor, deputaţilor şi altor locuitori. Asistînd la plenara comitetului comunal de partid, la şedinţa comitetului executiv al consiliului popular comunal ca şi la sesiunea care a reunit, în afara deputaţilor, şi un mare număr de cetăţeni ai comunei, am ascultat cuvintul hotărit şi răspicat al oamenilor, cuvînt prin care Mihai Amăriuţei şi alţi ciţiva salariaţi ai primăriei au fost acoperiţi de ruşine pentru faptele lor păgubitoare intereselor obştei. L-am urmărit, rind pe rînd, pe M. A. răspunzînd criticilor ce i se aduceau. De fiecare dată, şi pentru orice faptă ce i se punea în sarcină, găsea o explicaţie, o scuză, un argument. „Ei, da, am greşit, recunosc, dar..." „E drept, trebuia să fi fost mai exigent, dar..." și așa mai departe, de parcă răspunderea ce o avea, în calitatea sa de primar, ar fi vrut Alice OUATU (continuare în pag. a 2-a) Minn ii In ) Morilor In IIS. sij totalii litrarilt doi, în sala Palatului Republicii, s-au desfăşurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din Întreprinderile agricole de stat, organizată din iniţiativa conducerii de partid şi de stat. Lucrările şedinţei plenare au avut loc în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi şi zootehnişti, medici veterinari şi economişti din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile şi formele cele mai moderne de organizare a producţiei şi a muncii, care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportului întreprinderilor agricole de stat la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naţionale. In prima zi de lucru, consfătuirea s-a ţinut pe secţii de specialitate—culturi de cîmp; legume şi cartofi; pomicultură ; viticultură; vaci pentru lapte; taurine pentru carne; ovine; porcine; păsări şi animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecţionare continuă a activităţii în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor adoptate de partid, în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniţi în plen, participanţii la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluţionate în acest sector al economiei naţionale. Luînd cuvintul în deschiderea şedinţei plenare, tovarăşul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, a subliniat în cadrul lucrărilor Consfătuirii pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat a avut loc solemnitatea înmînării unor înalte distincţii ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfăşurată în anii construcţiei socialiste, pentru contribuţia personală adusă la dezvoltarea unităţilor agricole în care lucrează, precum şi pentru obţinerea an de an a unor producţii sporite, ridicarea continuă a productivităţii muncii şi a rentabilităţii unităţilor, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii Socialiste" şi Medalia de aur „Secera şi Ciocanul" tovarăşilor : Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vodă, judeţul Ialomiţa, Marin Dobre- mecanic agricol la I.A.S. Hîrşova, judeţul Constanţa, Gheorghe Lungu — mulgător la I.AS. Iaşi, Cristache Musler— tractorist la I.A.S. Teremia Mare, judeţul Timiş, Nicolae Sechei — mulgător la I.A.S. Turda, judeţul Cluj, Mihai Stănescu — medic veterinar, director la I.A.S. Arad, Ioan I. Vlad — inginer agronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă şi contribuţia adusă la dezvoltarea agriculturii socialiste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I, tovarăşilor Iosif Banc — vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Nicolae Giosan — preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producţie şi economico-financiară a întreprinderilor agricole de stat, a fost că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului şi statului nostru de consultare largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei naţionale, In scopul analizării temeinice a activităţii desfăşurate în diferite compartimente ale economiei şi vieţii sociale, găsirii căilor şi mijloacelor de valorificare a rezervelor de creştere continuă a eficienţei muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfăşurate în lumina preţioaselor indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea făcută la şedinţa de lucru de la Comitetul Central al partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura judeţului Ialomiţa şi în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie și întreprinderile de industrie alimentară, astfel incit fermele şi întreprinderile agricole de stat să-şi îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răspundere trasate de partid. Tot în şedinţa plenară de joi, tovarăşul Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor cu privire la activitatea întreprinderilor agricole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată, au fost prezentate concluziile dezbaterilor și proconferit „Ordinul Muncii" clasa I tovarăşilor : Ion P. Bora — inginer agronom, director la I.A.S. Segarcea, judeţul Dolj, Gheorghe St. Costache—, maistru mecanic la I.A.S. Puchenii Mari, judeţul Prahova, Iacob D. Deneş — maistru grădinar la I.A.S. Codlea, judeţul Braşov, Vasilica Diaconu — inginer agronom, şef de fermă la I.A.S. Popeşti—Sere, municipiul Bucureşti, Ana C. Fîşcu — mulgătoare la I.A.S. Variaş, judeţul Timiş, Adolf Mihai Kristoff — maistru viticol, şef de fermă la I.A.S. Mediaş, judeţul Sibiu, Valerian Negoiţă — inginer agronom, director la I.A.S. Bacău, Marin Gh. Tudoran — inginer horticultor, director la I.A.S. Medgidia, judeţul Constanţa, Stan M. Ţîrlea — inginer zootehnist, director general la Trustul pentru producţia avicolă, Constantin Zgîrvaci — tractorist la I.A.S. însurăţei, judeţul Brăila. „Ordinul Muncii" clasa a II-a tovarăşilor : Urania Stela Alexandrescu — medic veterinar şef de fermă la I. A. S. Buzău, judeţul Buzău, Lucia T. Bîrca — inginer zootehnist la I.A.S. Mihăileşti, judeţul Ilfov, Ana T. Brătianu — îngrijitoare de păsări la I.A.S Avicola Craiova, judeţul Dolj, Ion V. Breban — tractorist la I.A.S. Deta, judeţul Timiş, Dumitru I. Călin — mulgător la I.A.S. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, Alexandru M. Cocoşilă — inginer agronom, director general la I.A.S. Urziceni, judeţul Ilfov, Vasile Cosmuţa — inginer zootehnist, director general al Trustului pentru îngrăşarea porcilor Ştefan Demeny — inginer zootehnist, director la I.A.S. Avicola Mureş, judeţul Mureş Constantin I. Gip — inginer agronom, director la I.A.S Ograda, judeţul Ialomiţa, Gheorghe N. Heluţa — mulgător la I.A.S. Bîrlad, judeţul Vaslui, Mihail T. Kantz — mecapunerile din secţiile de specialitate. In şedinţele pe secţii şi In plenara consfătuirii au luat cuvintul 160 de delegaţi şi invitaţi care, pe fundalul realizărilor obţinute în unităţile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic şi autocritic a deficienţelor care mai există pe linie tehnică, economică şi organizatorică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea şi depășirea prevederilor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activităţi pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii şi nivelul ridicat al discuţiilor, valoarea propunerilor făcute de majoritatea participanţilor sunt mărturii grăitoare ale competenţei profesionale şi experienţei bogate ale lucrătorilor din agricultura de stat, expresia preocupărilor lor de perfecţionare a muncii şi folosire mai judicioasă a capacităţilor de producţie, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de răspundere trasate de conducerea de partid şi de stat. In cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea înmînării titlului de „Erou al Muncii Socialiste" şi Medalia de aur „Secera şi Ciocanul“, precum şi de ordine si medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, (continuare în pag. a 3-a nizator la I.A.S. Sibiu, judeţul Sibiu, Octavian N. Lambru -inginer agronom, director la I.A.S. Murfatlar, judeţul Constanţa, Gheorghe Manu - inginer agronom, director general al Direcţiei agricole, judeţul Vaslui, Ion Moldovan — şeful Departamentului Industriei Alimentare, din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Augustin I. Nemeş — îngrijitor porcine la Complexul Gorneşti, judeţul Mureş, Marin I. Otu — mulgător la I.A.S. Robăneşti, judeţul Dolj, Dumitru D. Pestantia —inginer zootehnist, director la I.A.S. Oradea, judeţul Bihor, Ion M. Spineanu — muncitor viticultor la I.A.S. Odobeşti, judeţul Vrancea, Dumitru Gh. Ştirbu — tehnician agricol, şef de fermă la I.A.S. Studina, judeţul Olt, Ion Teşu — şeful Departamentului Agriculturii de Stat din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Ion N. Toma—inginer agronom, director la I.A.S. Prejmer, judeţul Braşov, Francisc F. Vintze — mecanic agricol la I.A.S. Udvinis, județul Arad, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa a III-a tovarășilor; Ion S. Burcea —inginer agronom, director general în Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Florin Chitu — adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Nicodim N. Dăian — economist, consilier la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Ecaterina Drăghici — inginer agronom, șef de fermă la I.A.S. Ciubega, judeţul Dolj, Alexandru Ienciu — tehnician agronom, director la I.A.S. „30 Decembrie", municipiul Bucureşti, Emil N. Ionescu — inginer agronom, director la I.A.S. Valea Călugărească, judeţul Pra(continuare In pag. a 3-a| Solemnitatea înmînării unor înalte distincţii încărcarea buştenilor dimensionaţi cu ajutorul Podu Iloaiei. încărcătorului frontal, la depozitul Cenuşa din cadrul sectorului de exploatare Foto: L. STRATULAT — corespondent