Flacăra Iaşului, noiembrie 1973 (Anul 29, nr. 8433-8458)
1973-11-08 / nr. 8439
) ANUL XXX Nr. 8439 JO 18 NOIEMBRIE 1973 4 pagini 30 bani Pentru recuperarea integrală şi cît mai repede a restantelor linii partul de leMitele Mie euloffil le emirii maiin Condiţiile deosebite din primul semestru al acestui an au generat nerealizări însemnate la întreprinderea de transporturi auto Iaşi — unitate a cărui colectiv este bine cunoscut pentru hărnicia şi abnegaţia de care dă dovadă în îndeplinirea sarcinilor şi angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. De altfel, în cadrul ramurii, I.T.A. Iaşi se situează printre unităţile fruntaşe. Acest fapt, aşa cum era şi de aşteptat, nu a dus la automulţumire, ci la o mobilizare generală a forţelor pentru ieşirea din impas, pentru recuperarea integrală a restanţelor. Preocuparea tuturor constă în exploatarea la parametrii maximi a întregului parc de autovehicule. — Fiecare salariat din întreprinderea noastră — ne spunea ing. Adrian Luca, director tehnic la I.T.A. Iaşi , este conştient de efortul pe care trebuie să-l depună. De altfel, începînd din luna august am îndeplinit sarcinile şi am recuperat un volum important din restanţe. La sfîrşitul lunii octombrie mai aveam o restanţă doar de 258.000 tone expediate. Avînd în vedere ritmul în care am recuperat pînă acum rămînerile în urmă, preliminăm ca în luna decembrie să ne mai rămînă foarte puţin, în aşa fel încît vom putea încheia bilanţul anului 1973 cu indicatorii tehnico-economici îndepliniţi şi chiar depăşiţi. Intr-adevăr, din discuţiile purtate, a reieşit că, deja la sfîrşitul celor 10 luni din acest an ,s-au înregistrat depăşiri la unii indicatori. De pildă, pînă în prezent s-au transportat suplimentar peste 9 milioane de călători/km. Nerealizările la producţia marfă au atras şi diminuarea volumului de beneficii. Bunăoară, la 1 noiembrie nu se realizaseră peste 6 milioane lei beneficii. — Nerealizările la beneficii — neinforma tov. Gh. Paşa, contabilul şef al întreprinderii — sînt urmarea mai multor factori. In primul rînd, aşa cum e şi firesc, neîndeplinirea sarcinilor la producţia marfă a atras, pe de o parte, nerealizarea beneficiilor planificate, iar pe de altă parte depăşirea nivelului programat la cheltuielile de întreţinere şi exploatare cu 4,5 milioane lei. In al doilea rînd, aş remarca sistemul greoi de decontare pentru transporturile auto efectuate de noi, sistem care generează în prezent un volum însemnat de producţie marfă neîncasată de la beneficiari. La sfîrşitul lunii octombrie, de exemplu, soldul producţiei neîncasate a La întreprinderea de transporturi auto Iaşi fost de peste 10 milioane de lei. Se discută în prezent, la nivelul organelor ierarhic superioare, îmbunătăţirea actualului sistem de decontare în transporturile auto. — Şi cu toate acestea, a adăugat tov. Constantin Moiteescu, şeful biroului plan dezvoltare — colectivul nostru s-a străduit să lucreze în condiţii de eficienţă. Să dau doar un exemplu. In zece luni am realizat economii de 67 tone de benzină, economii echivalente cu consumul pe o zi a unui parc de 2.700 autovehicule. Sosirea, sezonului rece a impus o...pregătire corespunzătoare a activităţii. S-au iniţiat unele măsuri pentru întreţinerea şi repararea maşinilor în condiţii optime, executarea unor dispozitive de preîncălzire a motoarelor, asigurarea aerofermelor necesare, dotarea autovehiculelor cu lanţuri antiderapante, antigel ş.a., asigurarea stocului de carburanţi şi lubrifianţi. De asemenea, s-au creat condiţii pentru extinderea metodei de reparare a autovehiculelor prin schimbul de agregate. In acest sens, s-au asigurat fluxuri tehnologice optime, s-a mărit numărul de repere executate în cadrul reparaţiilor centralizate, se valorifică superior piesele rezultate de la dezmembrarea autovehiculelor casate. Paralel cu aceste preocupări, interlocutorii noştri ne-au informat şi despre măsurile întreprinse pentru pregătirea activităţii anului viitor, pentru un demaraj bun încă din prima zi. „Sarcinile din planul pe 1974 — ne spunea ing. A. Luca — vor spori cu circa 8 la sută, faţă de realizările preliminate pe acest an. Potenţialul uman şi tehnic al întreprinderii ne dă garanţia onorării lor ireproşabile. Avem în vedere faptul, printre altele, că în 1974 va continua procesul de reînnoire a parcului, în special cu autovehicule de mare tonaj. In prezent, ne preocupăm intens pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor, avînd în vedere că noile autovehicule sunt moderne şi presupun cunoştinţe noi, pentru buna lor exploatare şi întreţinere"1. — Care este stadiul încheierii contractelor economice? — Peste 80 la sută din sarcinile anului viitor — ne-a spus tov. C-tin Mafteescu — au fost contractate cu beneficiarii. Cu furnizorii nu am ajunsă încă la acest nivel, dar nu putem spune că avem probleme deosebite. In scurt timp, sperăm să încheiem acţiunea de contractare. Convorbirea cu factorii de răspundere de la întreprinderea de transporturi auto Iaşi ne-a demonstrat încă o dată hotărîrea acestui harnic colectiv de a recupera în cel mai scurt timp restanţele, de a încheia un bilanţ pozitiv pe 1973, de a pregăti temeinic activitatea anului viitor. Promitem că vom reveni pentru a consemna rezultatele înregistrate. Eugeniu ZIDARIŢA /A In fruntea obştei Vorbim la început cu învăţătorul pensionar Gheorghe Lungu despre vreme, despre toate cite le vedem pe lingă casa sa bine gospodărită. După un timp, considerînd introducerea făcută, gazda ne dă a înţelege că putem să-i mărturisim scopul vizitei. - Am dorit să vă cunoaştem, tovarăşe Lungu, deoarece în comuna Voineşti sînteţi considerat printre cei mai buni gospodari. Aş, mi-a rămas faima de pe vremea and umblam cu cleşte, ciocan şi cuie la mine şi mă apucam de dres cîte ceva cu elevii mei ,pe unde apucam. - Ca să fim în ton cu dumneavoastră , aş, dacă ar fi vorba numai despre atît ! Am aflat că de vreo două decenii sînteţi deputat comunal, că în această calitate aţi antrenat oamenii şi aţi muncit efectiv şi dumneavoastră la numeroase acţiuni patriotice. Văd că ştiţi multe despre mine. - Ni se pare că „vinovaţi" sînt oamenii care ne-au vorbit cu entuziasm despre activitatea învăţătorului care timp de 40 de ani a slujit în comuna în care s-a născut. De aceea vă vom pune puţine întrebări. Vă rog, de pildă, să-mi explicaţi cum aţi izbutit să învingeţi inerţia unora în faţa noului ? Am avut de furcă adeseori cu încăpăţînarea, neîncrederea, frica unor oameni atunci cînd trebuiau să apuce pe un drum nou. Pentru că am înţeles că vreţi să vă vorbesc în special despre activitatea mea de deputat, vă voi spune că succesul în multe acţiuni l-am obţinut foarte simplu , prin exemplul personal. Un caz. La noi era o vorbă : „Nu punem, flori, că se strică fără însemnări gard !" Adică asta însemna că oamenilor care voiau să pună flori le era frică de cei care rup florile. Eu am pus şi la stradă, s-au mai rupt, dar au şi rămas. Au încercat şi alţii, şi, iaca, acum comuna noastră din primăvară pînă în toamnă e plină de flori. — Cînd aţi intrat în şcoală ca învăţător ? Din 1929 încoace am avut mii de elevi cărora le-am îndrumat paşii. Tot atîtea mii de începuturi, învăţătorul pensionar a început apoi să-mi povestească de-a fir-a-păr despre izbînzile oamenilor din satul Voineşti şi din toate satele comunei. Despre activitatea căminului cultural. Despre locuinţele frumoase ale sătenilor, despre toate şcolile noi dăruite copiilor din această loca- litate, despre celelalte o biective social-culturale aipărute pe harta comunei. D in aproape toate aceste realizări ştiam că se află înglobate şi dragostea, şi pasiunea omului încărun- ţit la datorie : ridicarea ţ comunei sale natale spre î o lumină nouă. A fost, aproape în toate, cel din- \ tîi. Şi acum - simbolic sau ţ nu - are onoarea să fie i primul care ia cazmaua în * mînă cînd se începe un nou edificiu de interes ob- ^ ştesc. Oamenii s-au în- văţat aşa sau poate comu- ' nistul, deputatul Gh. Lun- \ gu n-ar putea să accepte să fie altfel. A fost ani la rînd directorul căminu- lui cultural, preşedintele comisiei de revizie sau membru în consiliul de ’ conducere al C.A.P., preşe- ţ dintele comisiei de jude- cată... Şi-a făcut treaba , cu pasiune şi pricepere. A- ) cum, de cînd s-a pensio- nat, are mai mult timp ^ liber. Aleargă mult pentru rezolvarea unor treburi ob- şteşti. Ba mai găseşte o vreme şi pentru nepoţei. Ne-am despărţit de to- t varăşul Lungu, gospodarul , de la casa cu nr. 529 din Voineşti, cu sentimentul că facem parte din cele 40 de promoţii care au pri- mit în dar o fărîmă de în-ţelepciune de la acest om care ştie să trăiască şi să muncească la cotele superioare ale omeniei. Mircea NAIDIN Ritmul alert al construcţiilor din ţara noastră a impus industrializarea execuţiei lucrărilor. IN IMAGINE, cîteva instalaţii din noua şi moderna bază de producţie a Trustului de construcţii industriale Iaşi, bază care facilitează munca desfăşurată pe şantiere, Combinatul Intercooperatist Uricani pentru creşterea păsărilor 40 de tone de carne peste plan O dată cu maturizarea sa profesională, colectivul de lucrători de la Combinatul intercooperatist Uricani pentru creşterea păsărilor înscrie pe graficul întrecerii socialiste, succese tot mai de seamă. Anul acesta, de exemplu, acest harnic colectiv (director, medicul veterinar Ion Nicuţă) a livrat pe piaţă, peste prevederile de plan, 40 de tone de carne de pasăre. Pînă la sfîrşitul anului se prevede realizarea, peste sarcinile de plan, a unei producţii de circa 100 tone de carne de pasăre. O nouă promoţie de mecanici pentru locomotiveleDiesel" Puternicele locomotive „Diesel“ cu care este dotatdepoul C.F.R.’ Paşcani impun o îmbunătăţire substanţială a pregătirii din punct de vedere profesional a cadrelor. Nu, de mult, celor 16 mecanici ce lucrează pe locomotive „Diesel“ electrice autorizaţi la viteză de 120 km./h., cum sunt: Slătineanu C., Bunduc Gh., Răţoi Nicolae, Andrei Mircea, Chişcaru Gh., Irina Mihai, Isache C-tin, Mihăilă Vasile, Potîrnac Aurel, li s-au alăturat un alt număr de mecanici ce au fost promovaţi şi autorizaţi la trenul cu viteză de 120 km/h, obţinînd la examinări calificative de bine şi foarte bine. Printre aceştia putem număra pe mecanicii Isachi Gh. C-tin, Pantază Ion, Agarici Petru, Puiu Mihai, Manciuc Vasile, Fălţiceanu Mihai. De asemenea, au fost promovaţi şi autorizaţi un număr de 16 tovarăşi ca fochişti locomotivă şi mecanici ajutori ce au obţinut calificative de bine şi foarte bine, printre aceştia numărîridu-se Vîrlan Petru, Apetri Ion, Pleşcăn Ioanşi alţii. VASILE PRODALEA mecanic de locomotivă în pagina a 2-a TINEREȚE, IDEALURI, RĂSPUNDERI Brigada redacţiei— la drum: comuna DOLHEŞTI Pregătirile de iarnă nu trebuie să înceapă o dată cu căderea zăpezii Viscolul şi temperatura scăzută din cele două zile care au trecut recent — 31 octombrie şi 1 noiembrie — a fost ca un semn prevestitor al iernii mai mult sau mai puţin îndepărtate. Pentru unii, apariţia primilor fulgi de zăpadă nu a constituit o surpriză neplăcută, date fiind pregătirile terminate la vremea cuvenită. Pe alţii, însă — printre care şi pe gospodarii din Dolheşti — iarna i-a luat ca din oală. S-a nimerit să vizităm comuna în a doua zi de viscol. — Dacă am fi avut un răgaz de numai două—trei săptămâni de timp frumos, totul ar fi fost în ordine — ne-a spus primarul Ioan Platon. Bine că am asigurat din timp combustibilul necesar instituţiilor din comună. Am adus 90 tone de lemne pentru foc şi 60 tone de cărbuni. Combustibilul a şi fost repartizat şi transportat la fiecare unitate în parte. — Şi noi am asigurat fondul de mărfuri în cazul izolării comunei — s-a grăbit să ne informeze şi preşedintele cooperativei de consum, Adrian Radu. Satul Brădiceşti este cel mai expus izolării prin înzăpezire şi de aceea ne-am concentrat eforturile pentru constituirea, în magazinul acestui sat, a unui fond suficient de mărfuri : 4,5 tone de petrol, precum şi paste făinoase, sare, chibrituri etc. De altfel, vă puteţi convinge la faţa locului ! Şi ne-am convins că... una-i vorba şi alta-i fapta. In biroul primarului era, bineînţeles, cald şi bine. Dar în cele două imobile ale şcolii din centrul civic, elevii, profesorii şi învăţătorii aveau paltoanele pe ei şi căciulile în cap. In una din sălile de clasă am observat că abia atunci se făcea focul în sobă, deşi era trecut de ora 9. — Nu am lemne tăiate — se plîngea, pe bună dreptate, femeia de Serviciu Hariela Pădure. Şi tot la aceleaşi două imobile, am mai observat, la cercevelele ferestrelor, spaţii destul de largi ca vîntul rece şi zăpada să pătrundă lesne, iar la una din sălile de clasă, uşiţa sobei de teracotă abia se ţinea în locaşul ei. Frig era şi în imobilul dispensarului medico-sanitar. In staţionarul de copii se aflau cîţiva puşti înfofoliţi pînă la vîrful nasului. Cu o asemenea temperatură, la dispensar nici vorbă nu putea fi de niscaiva consultaţii. — De ce n-aţi făcut foc în sobe? — Lemne avem, dar nu-s tăiate — ne-a răspuns asistenta medicală de serviciu, suflînd de zor în căuşul palmelor. Aşadar, „povestea“ de la cele două şcoli,se repeta şi aici. Frig era, de asemenea, şi în birourile cooperativei de consum, la bufetul din satul de centru şi în cele două săli de clasă ale şcolii vechi din satul Brădiceşti. La această şcoală nu se adusese nici măcar cantitatea de lemne ce i-a fost repartizată. — Doar ieri i-am spus tovarăşului director Claudiu Alexa să aibă grijă de focurile din şcoală — a încercat primarul o slabă justificare. Şi pentru că tot eram în Brădiceşti, am trecut pe la magazinul sătesc. In aşa-zisul fond de marfă al magazinului— susţinut energic, în vorbe, de preşedintele cooperativei numai cu o oră înainte— abia dacă mai erau 3 tone de petrol , lipseauşi chibriturile, ca şi alte produse. Cit despre căldură — nici gînd. Subliniem că nici pipă în ziua vizitei noastre în Dolhești, la cooperativa de consum nu era adus combustibilul necesar anotimpului rece ,și nici nu se instalaseră încă sobele în magazine sau în birouri. — De ce, tovarășe Radu? Că doar pădurea se află la doi paşi de comună. Şi, după cîte ştim, aţi primit la timp repartiţie de, tăiere şi puteaţi aduce, o dată cu primăria, întreaga cantitate de lemne cuvenită cooperativei de consum. Am văzut că nu duceţi lipsă nici de sobe... Răspunsul s-a lăsat penibil de mult aşteptat ca, in cele din urmă, să vină cu o ridicare de umeri : — De ce să mă ascund pe după degete? Recunosc că a fost o neglijenţă din partea mea Chiar dacă tov. Adrian Radu şi-a făcut, într-un fel, „autocritica“, nu ne putem opri să nu completăm , mai rar aşa gospodar ca preşedintele cooperativei de consum din Dolheşti! Adăugăm la acestea şi zidurile celor două construcţii ridicate la roşu — noile imobile ale primăriei şi secţiei de mecanizare — dar rămase, pe iarnă, fără acoperişuri. Au lipsit cumva fondurile băneşti sau materialul de construcţii? Nici una, nici alta. A lipsit în schimb grija celor care ar fi trebuit s-o aibă ca noile construcţii să iasă la primăvară nedeteriorate de zăpada sau apa ploilor. Drept ar fi ca eventualele pagube să nu fie suportate din buzunarul statului sau al obştei, ci din cel al vinovaţilor. Amintim şi de drumul comunal care leagă centrul civic de şoseaua Iaşi — Huşi şi care taie, in cîteva locuri, coamele ulor movile, formînd deschideri largi, adevărate locuri prielnice înzăpezirii. gospodăreşte ar fi fost să, se aşeze, aici, parazăpezi Am insistat întrucîtva şi asupra condicilor pe care buna desfășurare a activităţii culturale de masă o impune în perioada anotimpului rece. Măsurile stabilite Al .17X7171?IV Al SEVERIN I. BLRGHELE (continuare în pag. a 3-a). în pagina a 4-a \ i • Sesiunea j î O.N.U. ! \ • Conferința * \ general—europeană \ \ pentru securitate v j și cooperare ' In ultimul timp, industria locală colaborează tot mai mult cu întreprinderile de interes republican. Ca urmare, întreprinderea judeţeană de industrie locală Iaşi realizează lucrări de o deosebită complexitate. IN IMAGINE : Un aspect de la Fabrica de bunuri de larg consum şi prelucrări metalice, unde se execută o comandă de interes republican. Şi colectivul de muncă al Inspectoratului silvic Iaşi raportează în aceste zile succese deosebite în activitatea pe care o desfăşoară. Astfel, după cum ne informează ing. I. Sivu, directorul inspectoratului, producţia unităţilor silvice a fost depăşită, pînă în prezent cu 15 la sută. La export, sarcinile anuale au fost îndeplinite şi depăşite cu 5 procente, livrîndu-se cantităţi importante de fructe de pădure, zmeură cultivată, produse vînătoreşti şi apicole etc. De asemenea, în acest an fazaneria Corneşti a livrat la export 6.500 de fazani. La împăduriri s-au realizat 1.400 de hectare, depăşindu-se astfel sarcinile pentru anul 1973. S-a pus un accent deosebit pe introducerea răşinoaselor şi a plopului euramerican în scopul creării de arborete' producătoare de lemn pentru celuloză. Totodată, amintim şi faptul că în sectorul investiţii planul pe cele 10 luni, trecute din acest an, ■ a fost depăşit cu 11 procente. Colectivul Inspectoratului silvic Iaşi, în frunte cu comuniştii, s-a angajat să realizeze planul de stat şi angajamentele pe anul 1973 cu cel puţin 15 zile mai devreme. Inspectoratul silvic Iaşi A îndeplinit şi depăşit indicatorii //////////////////////////////////////////////////^ ! Obligaţii ale fiecăruia **». Ca orice om chibzuit, cu vederi largi, ieşeanul scrutează viitorul şi îşi ia măsuri de prevedere care să-l ferească de unele surprize. La noi, la Iaşi, de exemplu, încă nu se pune cu acuitate problema poluării. Dar asta înseamnă să aşteptăm răspîndirea noxelor ca să nu ne mai putem trage sufletul ? Nu-i i in firea noastră. De aceea, trebuie apreciată ca lăudabilă dezbaterea iniţiată de edilii Iaşului într-o recentă se Isiune a Consiliului popular municipal pe tema poluării mediului. De altfel, această dezbatere n-a rămas fără urmări, a fost elaborată o hotărîre în care sunt incluse măsuri concrete. Fără îndoială că obligaţia de a lupta împotriva poluării nu revine în exclusivitate întreprinderilor şi instituţiilor ieşene, ci fiecărui cetăţean. In mai-sus-amintita sesiune, profesorul universitar Petru Brânzei demonstra că zgomotele produse de autovehicule, în special de autobuze, au efecte traumatizante. Adică de ce şoferii, mecanicii auto n-ar porni o campanie de verificare tehnică a autovehiculelor, care să ducă la dispariţia ori măcar diminuarea acestor zgomote ? Dar strigările, cîntecele urlate în ore tîrzii de noapte ale chefliilor nu-i tot poluare fonică ? A reţinut atenţia şi pledoaria '■ profesorului universitar Mihai Răvăruţ ' în favoarea ocrotirii spaţiilor verzii, a arborilor. Aceste elemente naturale sînt nişte eficiente arme împotriva poluării. Şi-atunci de ce să trecem nepăsătorii pe lingă vreun copil sau chiar matur care se distrează rupind gardurile vii ori crengile copacilor ? Să ne punem astfel de întrebări şi să acţionăm. Avem destule de făcut în aceste privinţe, dar şi-n altele: pe străzi este încă mult praf, pe lingă blocuri, dar mai ales pe spaţiile virane sînt aruncate gunoaie menajere, pîrîu- ! rile şi riurile găzduiesc cantităţi mari de reziduuri cu miros greu suportabil etc. Şi ceea ca stă în puterea noastră, să facem. Ca nişte oameni prevăzători , şi buni gospodari, cum ne place să spu-î nem că suntem. Silviu COSTINESCU / ff/rffmumt/wummm/mum/muu/mnX In pagina a 3-a Unii continuă aratul și noaptea, alții nu folosesc din plin nici ziua-lumină A