Flacăra Moinestiului, 1959 (Anul 6, nr. 241-342)
1959-01-07 / nr. 241
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! gbim momi momi pis. ii iusfiim popouo «mii moihesti UERCURI 7 IANUARIE 1959 * 44 pagini 20 bani Bugetul de stat pe 1959 — programul unor noi înfâptuiri în anii din urmă, țara noastră, a cunoscut un mers viguros către bunăstare, către progres. Sub conducerea P.M.R., oamenii muncii construiesc baza economică a socialismului, care se evidențiază pe toate meleagurile patriei, sub forma unor numeroase uzine și fabrici, școli, spitale, cluburi și multe altele. Situațiile statistice arată că volumul producției industriale a crescut în 19v7, față de anul 1938, anul care a înregistrat cei mai înalți maici din timpul dominației burghezo-moșierești, cu 359%. Producția industrială de mijloace de producție prezintă un indice de 454%, iar cea a bunurilor de larg consum de 273%. Acești indici demonstrează în modul cel mai clar forța și vitalitatea panduirii noastre democrat-populare, marea capacitate partidului nostru de a conduce masele către orizontul nou, luaminos, arătat de știința marxist-leninistă. Anul 1958 a adus țării noi și însemnate succese. Patria noastră a produs, așa cum a arătat tov. Gh. Gheorghiu-Dej la Plenara C. C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958, față de același an 1938, de 5,6 ori mai multă fontă, de 3,3 ori mai mult oțel, de 2,6 ori mai mult cărbune, de 5,2 ori mai mult ciment etc. Bugetul de stat al R.P.R. pe anul 1959, scoate în evidență faptul că patria noastră va păși pe drumul unor noi și însemnate victorii., în urma creșterii producției industriale și agricole, în urma creșterii volumului construcțiilor, venitul național in 1959 va fi cu 13,5% mai mare decit in anul 1958. Acest fapt arată că puterea economică a patriei crește necontenit, că mergem cu pași siguri către o viață tot mai înfloritoare. Veniturile înscrise in buget, care se cifrează la 51.833 milioane de lei, se vor realiza mai ales din sectorul socialist al economiei. Iată deci că proprietatea socialistă asupra principalelor mijloace de producție, a transporturilor băncilor etc. stă la baza progresului nostru. Conform indicațiilor partidului, conform intereselor întregului nostru popor muncitor, cheltuielile înscrise in bugetul de stat vor fi puse în slujba dezvoltării într-un ritm mai intens a economiei și lărgirii acțiunilor social-culturale. O atenție deosebită se va da și în acest an finanțării investițiilor. Pe anul în curs, acestui capital i se vor repartiza 17,6 miliarde lei, deci cu 15% mai mult decit în anul 1958. în acest an se vor construi și moderniza drumuri, se va mări volumul construcțiilor de locuințe, se va începe construcția unor noi obiective industriale. 14,8 miliarde lei vor fi repartizați pentru creșterea activității productive a industriei. Producția întreprinderilor producătoare de mijloace de producție va crește cu 11,3%, iar a celor producătoare de bunuri de consum cu 8,1%. Se va da bătălia pentru creșterea volumului producției în industria de mașini, se va produce mai mult utilaj pentru rafinării și pentru industria chimică. Se vor desface în cadrul comerțului socialist mult mai multe mărfuri ca în anul trecut. Volumul acestora va depăși volumul cunoscut în anul 1950 cu aproape 2,6 ori. Un capitol important din Bugetul de stat pe anul 1959 se ocupă de agricultură, industrializarea socialistă a țării, progresul . (Continuare în pag. 3) SĂRBĂTORIREA POMULUI DE IARNĂ Sărbătorirea pomului de iarna a fost așteptată de copii și in anul acesta cu multă nerăbdare. Cadourile împărțite, serbările organizate au arătat grija și atenția de care se bucură cei mici. Despre acest lucru ne-au scris și doi dintre corespondenții noi- La I. M. Comănești în ziua de 28 decembrie 1958, in cadrul I. M. Comănești a fost sărbătorit tradiționalul pom de iarnă. Au fost distribuite jucării, dulciuri, obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte la copiii salariaților, In valoare de aproape 10.000 lei. Cei aproape 1.000 de copii și vîrstnici, prezenți în sala clubului „1 Mai”, au apreciat cu această ocazie, frumosul program artistic prezentat de colectivul clubului, precum și manifestările copiilor de la grădiniță. SANDU TRAIAN corespondent La Căminul de copii Moinești în sala Clubului „23 August” din Moinești, copiii căminului de zi au prezentat, cu ocazia sărbătoririi pomului de iarnă, un fru mos program artistic. Moș Ge rilă, așteptat cu nerăbdare, a sosit și el, împărțind copiilor numeroase daruri. ECATERINA TUDOSE educatoare Gătește-te, soare, împodobeștete cu acea haină a strălucirii pe care n-ai îmbrăcat-o niciodată în decursul necuprinselor milenii de existență: primul mesager al pămîntului, vîslește spre înălțimile-ți amețitoare să-ți aducă salutul oamenilor la acest început de an din secolul minunilor. Pregătește-te să găzduiești în jurul sferei tale de foc prima planetă artificială — creație a geniului oamenilor sovietici. Iată, racheta cosmică aleargă cu gîndul înghițind kilometri pe secundă. Aleargă cu a doua viteză cosmică : 11,2 kilometri pe Zile de început în munca întreprinderilor noastre Veseli și optimiști, am pășit cu toții într-un an nou, care se arată rodnic, încă de la început. După ce am ciocnit pahare și ne-am urat reciproc „La mulți ani“, ca niște harnici și buni gospodari, ne-am întors la treburile noastre, încă din primele zile ale anului, minerii au coborit în galerii, sondorii au continuat forajul, forestierii au doborît arborii, într-un cuvînt, munca clocotitoare, nouă, au pornit din nou să-și facă auzită melodia, atît de cunoscută și iubită de noi toți. Minerii au coborât în abataje Minerii comăneșteni au coborît din nou în abataje. Ei au dus în adîncuri de galerii hotărîrea de a obține rezultate tot mai bune, în scopul realizării sarcinilor ce le revin în acest an. Brigada cu cea mai frumoasă depășire la de întreprinderea foraj Zemeș a terminat sarcinile de pian ale anului 1958 cu 32 de zile Înainte de termen, situîndu-se fruntașă în cadrul întreprinderilor peextracția cărbunelui, se situează în aceste zile de început, cea condusă de tov. Anghel Zamboti, de la mina Rafira. Această brigadă de tineret și-a depășit planul la extracție cu 36%, tronifere ale Moldovei. Acum, în aceste zile de început, aflăm că brigada sondei 3 care este condusă de tov. Nicolae precum Stroilescu, și cea a sondei 1 P. S. Un succes de important la fel l-au obținut minerii conduși de brigadierul Petre Rusu, de la mina „7 Noiembrie“. Depășirea obținută de ei se cifrează la 33%. Fruntașă pe întreprindere se situează mina Asău, condusă de tovarășul Petre Chirnoagă, și-au depășit planul la metri forați. Depășiri de plan au obținut și alte brigăzi, ceea ce dovedește că petroliștii au început-o bine. Au început-o bine . Trucurile au adus bușteni din munți Cînd zorile au început să se reverse peste culmile ce străjuiesc Comăneștiul, echipajul locomotivei C.F.F. nr. 311 se pregătea de drum. Cîteva semnale scurte, stridente și garnitura de tren, prima din acest an, a pornit să străbată calea lungă către inima munților. De sus, de la gurile de exploatare, au fost remorcate 7 trucuri încărcate cu bușteni. Mecanicul Petre Diaconu, fochistul N. Ciureanu și șeful de tren I. Stoica, împreună cu personalul în subordine, au înscris astfel prima realizare din anul acesta a I.F.E.T. Comănești, 71 m.c. de bușteni aduși în depozit. Sondele nu pot aștepta ! Liniștea zilelor de odihnă s-a împrăștiat. Sîmbătă 3 ianuarie, muncitorii Bazei tubulare Moinești au pus .Utilajele în funcțiune, au consultat programul de lucru și munca a început. Echipele de reparații turbine, conduse de tovarășii Fănică Gavriliu și Toader Chiriac au executat revizii la două turbine și au făcut trei demontări. Strungarii N. Rotilă, Gh. Adăscăliței și I. Bostan și-au depășit normele de lucru cu circa 10%, că Rezultate în munau obținut și echipele de probe prăjini, conduse de Mihai Mihăilescu și Ion Capătă, ca în general, muna fost încununată de succes. *♦ ♦ ♦ + ♦ ♦ ♦ ♦ Pregătește-te soare! secundă. Aleargă cu repeziciunea închipuirilor din poveștile bunicilor, risipind eresurile cu vîrcolaci și apocalipse. 368.000 de kilometri de la pămînt! Discuție de o secundă: — Bun găsit lună, inspiratoare a poeziei / îți aduc primul salut al pămîntenilor. — Fii bine venit, primul e sol al pămîntului! Slăvit fie steagul roșu ce-ți flutură la bord, slăvite fie mințile care ți-au dat întruchipare și forță! Rămîi în jurul meu. Vei constata că nu sunt bună numai pentru inspirat poeții, port în mine nebănuite minuni care interesează oamenii. — Adio, adio, dragă lună! Din zbor ți am furat deja o parte din secretele tale și le-am trimis oamenilor care m-au creat. Curînd, oamenii vor ateriza pe trupul tău pietros și rece. Menirea mea e să merg mai departe, către înaltul înaltului, către soare — părintele luminii și căldurii, părintele vieții pe pămînt. Adic! 400.000 de kilometri, 500.000 de kilometri de la pămînt! Pregătește-te soare pentru acea clipă siderală pe care ți au pregătit-o oamenii sovietici timp de 41 de ani, începînd cu asaltul Palatului de Iarnă. Tu, care de la apariția omului pe pămînt ai zîmbit de neștiința, de ereziile lui despre cosmos, pregătește-te acum să-i dezvălui toate tainele. Merită. Merită în primul fună poporul primei țări a dreptății, poporul care ți-a trimis primul vestitor. Pregătește-te soare să întîmpini primul mesager al pămîntenilor ! VASELE SPATARU CONSTITUIREA COMITETULUI RAIONAL PENTRU SĂRBĂTORIREA CENTENARULUI UNIRII ȚĂRILOR ROMÂNE în ziua de 31 decembrie 1958 a avut loc ședința de constituire a Comitetului raional de sărbătorire a centenarului Unirii Țărilor Române. Comitetul raional este compus din următorii tovarăși: Dinu Constantin, secretar al Comitetului raional de partid Moinești, Secăreanu Nicolae, directorul Trustului de foraj Moinești, Pandele Elena, președinta comitetului raional al femeilor, Grama Gheorghe, redactorul șef al ziarului „Flacăra Moineștiului“, Bilbîie Simion, secretarul Comitetului orășenesc de partid Comănești, Vieru Ioan, secretarul Comitetului executiv al sfatului popular raional, Cojocaru Gheorghe, șeful secției de învățămînt și cultură a sfatului popular raional, Balăeș Aurel, directorul Casei raionale de cultură, Rusu Zonța, învățătoare, Dănescu Nicolae, profesor de istorie, Popa Vasile, președintele raional de organizare comitetului U.C.F.S., Moroșanu Constantin, prim-secretar al comitetului raional UTM, Năstăsescu Victor, președintele consiliului sindical raional, Ștefănescu Maria, profesoară de limba romînă, Vasiliu Vera, profesoară de geografie, Iftimoiu Gheorghe, președintele comitetului raional A.R.L.U.S., Bucur Alexandru, directorul Școlii de 7 ani Dărmănești, Scorțana Ioan, președintele gospodăriei agricole colective din Grigoreni, Ioniță Ioan, secretar al organizației de bază de la Gaze-compresoare Tazlău, Balaban Iulian, inginer, întreprinderea de foraj Moinești, Vișan Lina, muncitoare, Schela Zemeș, Ciocan Nicolae, președintele comitetului raional de luptă pentru pace, Costea Puiu, strungar, Atelierul central Moinești, Dîrlău Nicolae, brigadier, Schela Zemeș, Moraru Mitrița, inginer, Trustul de extracție Moinești, Lazarovici Avram, activist de partid, Șufaru Gheorghe, activist de partid. Ca președinte al comitetului raional a fost ales tov. Năstăsescu Victor, președintele consiliului sindical raional. Comitetul a luat în discuție planul de sărbătorire a împlinirii a 100 de ani de la Unirea Țărilor Române: în ziua de 24 ianuarie 1959 va avea loc sesiunea festivă a sfatului popular raional. Pe ziua de 18 ianuarie 1959, Casa raională de cultură, împreună cu cultură, secția de învățămînt și vor organiza o ședință festivă unde se vor susține lucrări științifice pe tema unirii, în raion, în ziua de 24 ianuarie vor avea loc serbări populare, susținute de formațiile artistice de amatori; de asemenea, la cluburi și la colțurile roșii, S.R.S.C., împreună cu secția de învățămînt și cultură, vor elabora conferința : „100 de ani de la Unire“. Biblioteca raională va susține pînă la data de 24 ianuarie manifestări literare, închinate acestui eveniment, în întreprinderi mari și la centrele de comune se vor organiza joi ale tineretului cu programe adecvate sărbătoririi centenarului unirii și alte activități. Spor la munca,tovarăși! A început un an nou. Un nou an cu visuri, cu planuri, dar și cu sarcini noi. Drept program economic, pe baza căruia să ne unim eforturile, avem un document de o deosebită însemnătate: Raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej, prezentat la Plenara C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958. In el, sunt enumerate succesele pe care le-am obținut: producem mai mult oțel și fontă, mai multe mașini și utilaje, mai multe produse chimice. în magazine găsim mai multe alimente, mai multe obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte. Produse cu inscripția: „Fabricat în R.P.R.” pornesc în țările Orientului Apropiat, în Egipt și Siria. Trimitem mașini și utilaje in Cehoslovacia, Polonia, Austria, Grecia, Turcia. Penicilina românească este solicitată de multe țări de pe glob. Acestea toate sînt rodul muncii, creației noastre. Pentru că muncim bine, noi, oamenii muncii din R.P.R., trăim mai bine ca înainte. Avem la dispoziție cluburi și cămine culturale, creșe și spitale, stații balneo-climaterice. Becul electric, simbolul civilizației și puterii, împrăștie întunericul în mii de orașe și sate. La lumina lor citim in cărți și ziare despre viitorul nostru, despre marile construcții de la Borzești și Săvinești, de la Bicaz și din Delta Dunării. Raportul se referă mai ales la sarcini. Avem datoria să facem din anul 1959 un an de uriaș avînt creator, un an de mari înfăptuiri in domeniul construcțiilor, al fabricării de mașini și utilaje, al sporirii producției în industria extracției de țiței, al măririi producției de sortimente valoroase din lemn. Alături de toți cetățenii patriei, oamenii muncii din raionul Moinești au luat cunoștință de marile obiective la îndeplinirea cărora trebuie să contribuie și sunt hotărâți să nu precupețească nici un efort pentru aceasta. Dovada vie a acestui fapt o reprezintă caracterul de masă pe care l-a luat discutarea cifrelor de plan pe anul 1959. La întreprinderea de foraj Zemeș, în schelele de extracție, la Rafinăria nr. numărul 8 Dărmănești, propunerilor menite să contribuie la îmbunătățirea muncii se ridică la multe sute. Participarea maselor de muncitori la elaborarea de măsuri eficiente, care să ducă la îmbunătățirea proceselor tehnologice, constituie chezășia faptului că se va fora mai mult, mai bine și mai ieftin, că se va extrage mai mult țiței și că rafinerii vor da o producție de o mai bună calitate, economice mai în condiții avantajoase. Oamenii muncii din agricultură, ascultând îndemnul partidului, pășesc în număr tot mai mare pe drumul muncii unite. Recent, un grup de țărani muncitori din comuna Măgirești au format o nouă întovărășire agricolă; alți țărani din comunele și satele raionului nostru cer să intre în unitățile agricole cooperatiste, convinși fiind că în acest mod își vor crea o situație materială mai bună, pe baza creșterii producției la hectar. în decursul acestui an, pe ogoarele patriei noastre trebuie să se aplice mai intens agrotehnica, trebuie să se obțină mai multe produse agro-alimentare. Sarcinile anului 1959 sunt considerabil mai mari ca cele ale anului trecut. Pentru deplina lor realizare, organele și organizațiile de partid trebuie să-și îmbunătățească stilul de muncă, să-și mărească eforturile pentru a mobiliza masele de oameni ai muncii într-o întrecere mai vie, mai plină de conținut. Ele vor trebui să conducă în așa fel comitetele sindicale, incit acestea să mențină o permanentă legătură cu masele, să le insufle mai mult elan și mai multă vigoare în muncă. Tineretul, acest uriaș rezervor de energii, capabil de adevărate acte eroice pe frontul muncii pașnice, trebuie să devină un și mai bun constructor al vieții noi, un și mai energic militant pe frontul îndeplinirii sarcinilor. El trebuie să plece de la premiza că tot ceea ce construiește, îi aparține, ca făurește o viață îmbelșugată de care se va bucura din plin. Avem o economie echilibrată, cu perspective de viitor minunate. Avem posibilitatea să privim în viitor și privim cu încredere, convinși că viitorul ne rezervă numai victorii, știm cu toți ce avem de făcut pentru viitor. Știe și minerul, și petrolistul, știe tînărul și bătrînul, elevul și țăranul. Din sarcina generală, uriașă, fiecăruia ne revine cite o părticică. Să ne străduim s-o îndeplinim în modul cel mai onorabil. Deci, pentru anul 1959, sper la muncă tovarăși ■' Lumină în satul Lapoș Așezat pe o coastă de deal, satul Lapoș nu-i despărțit decît de cîțiv kilometri de orașul Comănești. Numeroși muncitori forestieri și energeticieni, mineri, care locuiesc în acest sat, s-au gîndit să-și instaleze lumină electrică. Pentru aceasta, nu trebuiau decît să lege așezarea lor de puternicul izvor de energie electrică — Termocentrala Comănești. După ce au analizat posibilitățile tuturor gospodarilor satului, au format un comitet de inițiativă în care au intrat cetățeni de nădejde, printre care figurează și tovarășii Ion. C. Ardeleanu, Gh. Marian, Vasile Mocanu, secretarul organizației de partid din sat, Elena Florian, Toader Simionescu și alții. Alături de muncitorii I. Ceară, I. Potoroacă, Mihai Paiu, Dumitru Tunam, ing. Cornel Săvinescu de la Termocentrala Comănești, au lucrat, timp de aproape o lună de zile la întinderea rețelei și la montarea transformatorului numeroși oameni din sat. Și iată că momentul cel mare a sosit. In seara zilei de 29 decembrie s-a aprins primul bec. El a ars pînă noaptea tîrziu, în fața cooperativei. Acesta a fost primul rod al muncii comune depusă de săteni, alături de muncitorii termocentralei. A doua zi, în ziua de 30 decembrie, lumina a strălucit in multe case. Aniversarea zilei de 30 Decembrie, ziua de naștere a Republicii Populare Romîne, gospodarii din Lapoș au hotărît s-o facă la școală. Sătenii, veniți aici, îmbrăcați sărbătorește, au felicitat pe cei ce au muncit mai cu sîrg. Au mulțumit, prin cuvîntul comitetului de inițiativă, comitetului raional de partid pentru sprijinul dat în realizarea acestei vechi năzuînți — electrificarea satului. Acum, in Lapoș, realizările regimului democrat-popular ies in evidență chiar și noaptea. Căci există lumină electrică.