Flacăra Moinestiului, 1959 (Anul 6, nr. 241-342)

1959-01-07 / nr. 241

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! gbim momi momi pis. ii iu­sfiim popouo «mii moihesti UERCURI 7 IANUARIE 1959 * 4­4 pagini 20 bani Bugetul de stat pe 1959 — programul unor noi înfâptuiri în anii din urmă, țara noastră, a cunoscut un mers viguros către bunăstare, către progres. Sub conducerea P.M.R., oamenii muncii construiesc baza economică a socialismului, care se evi­dențiază pe toate meleagurile patriei, sub forma unor numeroase uzine și fabrici, școli, spitale, cluburi și multe altele. Situațiile statistice arată că volumul producției industriale a crescut în­ 19v7, față de anul 1938, anul care a înregistrat cei mai înalți m­aici din timpul dominației burghezo-moșierești, cu 359%. Producția industrială de mijloace de producție prezintă un indice de 454%, iar cea a bunurilor de larg consum de 273%. Acești indici demonstrează în modul cel mai clar forța și vitalita­tea panduirii noastre democrat-populare, marea capacitate partidului nostru de a conduce masele către orizontul nou, lu­a­minos, arătat de știința marxist-leninistă. Anul 1958 a adus țării noi și însemnate succese. Patria noastră a produs, așa cum a arătat tov. Gh. Gheorghiu-Dej la Plenara C. C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958, față de ace­lași an 1938, de 5,6 ori mai multă fontă, de 3,3 ori mai mult oțel, de 2,6 ori mai mult cărbune, de 5,2 ori mai mult ciment etc. Bugetul de stat al R.P.R. pe anul 1959, scoate în evidență faptul că patria noastră va păși pe drumul unor noi și însemnate victorii.­­, în urma creșterii producției industriale și agricole, în urma creșterii volumului construcțiilor, venitul național in 1959 va fi cu 13,5% mai mare decit in anul 1958. Acest fapt arată că pu­terea economică a patriei crește necontenit, că mergem cu pași siguri către o viață tot mai înfloritoare. Veniturile­ înscrise in buget, care se cifrează la 51.833 milioa­ne de lei, se vor realiza mai ales din sectorul socialist al econo­miei. Iată deci că proprietatea socialistă asupra principalelor mijloace de producție, a transporturilor băncilor etc. stă la baza progresului nostru. Conform indicațiilor partidului, conform intereselor între­gului nostru popor muncitor, cheltuielile înscrise in bugetul de stat vor fi puse în slujba dezvoltării într-un ritm mai intens a economiei și lărgirii acțiunilor social-culturale. O atenție deosebită se va da și în acest an finanțării inves­tițiilor. Pe anul în curs, acestui capital i se vor repartiza 17,6 miliarde lei, deci cu 15% mai mult decit în anul 1958. în acest an se vor construi și moderniza drumuri, se va mări volumul con­strucțiilor de locuințe, se va începe construcția unor noi obiec­tive industriale. 14,8 miliarde lei vor fi repartizați pentru creșterea activită­ții productive a industriei. Producția întreprinderilor producă­toare de mijloace de producție va crește cu 11,3%, iar a celor producătoare de bunuri de consum cu 8,1%. Se va da bătălia pentru creșterea volumului producției în industria de mașini, se va produce mai mult utilaj pentru rafinării și pentru­­ in­dustria chimică. Se vor desface în cadrul comerțului socialist mult mai mul­te mărfuri ca în anul trecut. Volumul acestora va depăși volu­mul cunoscut în anul 1950 cu aproape 2,6 ori. Un capitol important din Bugetul de stat pe anul 1959 se ocupă de agricultură, industrializarea socialistă a țării, progresul . (Continuare în pag. 3) SĂRBĂTORIREA POMULUI DE IARNĂ Sărbătorirea pomului de iar­­na a fost așteptată de copii și in anul acesta cu multă nerăbdare. Cadourile împărțite, serbările organizate au arătat grija și a­­tenția de care se bucură cei mici. Despre acest lucru ne-au scris și doi dintre corespondenții noi- La I. M. Comănești în ziua de 28 decembrie 1958, in cadrul I. M. Comănești a fost sărbătorit tradiționalul pom de iarnă. Au fost distribuite jucării, dulciuri, obiecte de îmbrăcămin­te și încălțăminte la copiii sala­riaților, In valoare de aproape 10.000 lei.­­ Cei aproape 1.000 de copii și vîrstnici, prezenți în sala clubu­lui „1 Mai”, au apreciat cu a­­ceastă ocazie, frumosul program artistic prezentat de colectivul clubului, precum și manifestări­le copiilor de la grădiniță. SANDU TRAIAN corespondent La Căminul de copii Moinești în sala Clubului „23 August” din Moinești, copiii căminului de zi au prezentat, cu ocazia sărbă­toririi pomului de iarnă, un fru­­ mos program artistic. Moș Ge rilă, așteptat cu nerăbdare, a sosit și el, împărțind copiilor nu­meroase daruri. ECATERINA TUDOSE educatoare Gătește-te, soare, împodobește­­te cu acea haină a strălucirii pe care n-ai îmbrăcat-o niciodată în decursul necuprinselor milenii de existență: primul mesager al pămîntului, vîslește spre înălți­­mile-ți amețitoare să-ți aducă salutul oamenilor la acest în­ceput de an din secolul minuni­lor. Pregătește-te să găzduiești în jurul sferei tale de foc prima planetă artificială — creație a geniului oamenilor sovietici. Iată, racheta cosmică aleargă cu gîndul înghițind kilometri pe secundă. Aleargă cu a doua vi­teză cosmică : 11,2 kilometri pe Zile de început în munca întreprinderilor noastre Veseli și optimiști, am pășit cu toții într-un an nou, care se arată rodnic, încă de la început. După ce am ciocnit pahare și ne-am urat reciproc „La mulți ani“, ca niște harnici și buni gospodari, ne-am întors la tre­burile noastre, încă din primele zile ale anului, minerii au cobo­­­rit în galerii, sondorii au conti­nuat forajul, forestierii au­­ doborît arborii, într-un cu­­­­vînt, munca clocotitoare, nouă, a­u pornit din nou să-și facă auzită melodia, atît de cunoscută și iu­bită de noi toți. Minerii au coborât în abataje Minerii comă­­neșteni au coborît din nou în abataje. Ei au dus în a­­dîncuri de galerii hotărîrea de a ob­ține rezultate tot mai bune, în scopul realizării sarcini­lor ce le revin în acest an. Brigada cu cea mai fru­moasă depășire la de întreprinderea foraj Zemeș a terminat sarcinile de pian ale anului 1958 cu 32 de zile Înainte de termen, situîndu-se frun­tașă în cadrul în­treprinderilor pe­extracția cărbune­lui, se situează în aceste zile de în­ceput, cea condusă de tov. Anghel Zamboti, de la mi­na Rafira. Această brigadă de tineret și-a depășit planul la extracție cu 36%, tronifere ale Mol­dovei. Acum, în aceste zile de început, a­­flăm că brigada sondei 3 care este condusă de tov. Nicolae precum Stroilescu, și cea a sondei 1 P. S. Un succes de important la fel l-au obținut­­ minerii conduși de briga­dierul Petre Rusu, de la mina „7 No­iembrie“. Depăși­rea obținută de ei se cifrează la 33%. Fruntașă pe în­treprindere se si­tuează mina Asău, condusă de tovară­șul Petre Chirnoa­­gă, și-au depășit planul la metri fo­rați. Depășiri de plan au obținut și alte brigăzi, ceea ce dovedește că pe­troliștii au începu­t-o bine. Au început-o bine . Trucurile au adus bușteni din munți Cînd zorile au început să se re­verse peste culmi­le ce străjuiesc Comăneștiul, echi­pajul locomotivei C.F.F. nr. 311 se pregătea de drum. Cîteva semnale scurte, stridente și garnitura de tren, prima din acest an, a pornit să străbată calea lun­gă către inima munților.­­ De sus, de la gu­rile de exploatare, au fost remorcate 7 trucuri încărca­te cu bușteni. Mecanicul Petre Diaconu, fochistul N. Ciureanu și șe­ful de tren I. Stoi­ca, împreună cu personalul în su­bordine, au înscris astfel prima reali­zare din anul a­­cesta a I.F.E.T. Comănești, 71 m.c. de bușteni aduși în depozit. Sondele nu pot aștepta ! Liniștea zilelor de odihnă s-a îm­prăștiat. Sîmbătă 3 ianuarie, munci­torii Bazei tubula­re Moinești au pus .Utilajele în func­țiune, au consultat programul de lu­cru și munca a în­ceput. Echipele de repa­rații turbine, con­duse de tovarășii Fănică Gavriliu și Toader Chiriac au executat revizii la două turbine și au făcut trei demon­tări. Strungarii N. Ro­tilă, Gh. Adăscăli­­ței și I. Bostan și-au depășit nor­mele de lucru cu circa 10%, că Rezultate în mun­­au obținut și echipele de probe prăjini, conduse de Mihai Mihăilescu și Ion Capătă, ca în general, mun­a fost încunu­nată de succes. *♦ ♦ ♦ + ♦ ♦ ♦ ♦ Pregătește-te soare! secundă. Aleargă cu repeziciu­nea închipuirilor din poveștile bunicilor, risipind eresurile cu vîrcolaci și apocalipse. 368.000 de kilometri de la pă­mînt! Discuție de o secundă: — Bun găsit lună, inspiratoa­re a poeziei / îți aduc primul salut al pămîntenilor. — Fii bine venit, primul e sol al pămîntului! Slăvit fie stea­gul roșu ce-ți flutură la bord, slăvite fie mințile care ți-au dat întruchipare și forță! Rămîi în jurul meu. Vei constata că nu sunt bună numai pentru inspirat poeții, port în mine nebănuite minuni care interesează oamenii. — Adio, adio, dragă lună! Din zbor ți am furat deja o parte din secretele tale și le-am trimis oamenilor care m-au creat. Cu­­rînd, oamenii vor ateriza pe trupul tău pietros și rece. Meni­rea mea e să merg mai departe, către înaltul­ înaltului, către soa­re — părintele luminii și căldu­rii, părintele vieții pe pămînt. Adic! 400.000 de kilometri, 500.000 de kilometri de la pămînt! Pregătește-te soare pentru a­­cea clipă siderală pe care ți au pregătit-o oamenii sovietici timp de 41 de ani, începînd cu asaltul Palatului de Iarnă. Tu, care de la apariția omului pe pămînt ai zîmbit de neștiința, de ereziile lui despre cosmos, pregătește-te acum să-i dezvălui toate tainele. Merită. Merită în primul fună poporul primei țări a dreptății, poporul care ți-a trimis primul vestitor.­­ Pregătește-te soare să întîmpini primul mesager al pămînteni­lor ! VASELE SPATARU CONSTITUIREA COMITETULUI RAIONAL PENTRU SĂRBĂTORIREA CENTENARULUI UNIRII ȚĂRILOR ROMÂNE în ziua de 31 decembrie 1958 a avut loc ședința de constituire a Comitetului raional de sărbă­torire a centenarului Unirii Ță­rilor Române. Comitetul raional este compus din următorii tovarăși: Dinu Constantin, secretar al Comite­tului raional de partid Moi­nești, Secăreanu Nicolae, direc­torul Trustului de foraj Moi­nești, Pandele Elena, președinta comitetului raional al femeilor, Grama Gheorghe, redactorul șef al ziarului „Flacăra Moineștiu­­lui“, Bilbîie Simion, secretarul Comitetului orășenesc de partid Comănești, Vieru Ioan, secretarul Comitetului executiv al­­ sfatului popular raional, Cojocaru Gheor­ghe, șeful secției de învățămînt și cultură a sfatului popular raional, Balăeș Aurel, directorul Casei raionale de cultură, Rusu Zonța, învățătoare, Dănescu Ni­colae, profesor de istorie, Popa Vasile, președintele raional de organizare comitetului U.C.F.S., Moroșanu Constantin, prim-secre­­tar al comitetului raional UTM, Năstăsescu Victor, președintele consiliului­ sindical raional, Ște­­fănescu Maria, profesoară de lim­ba romînă, Vasiliu Vera, profe­soară de geografie, Iftimoiu Gheorghe, președintele comitetu­lui raional A.R.L.U.S., Bucur Ale­xandru, directorul Școlii de 7 ani Dărmănești, Scorțana Ioan, pre­ședintele gospodăriei agricole co­lective din Grigoreni, Ioniță Ioan, secretar al organizației de bază de la Gaze-compresoare Tazlău, Balaban Iulian, inginer, între­prinderea de foraj Moinești, Vi­­șan Lina, muncitoare, Schela Ze­meș, Ciocan Nicolae, președinte­le comitetului raional de luptă pentru pace, Costea Puiu, strun­gar, Atelierul central Moinești, Dîrlău Nicolae, brigadier, Schela Zemeș, Moraru Mitrița, inginer, Trustul de extracție Moinești, Lazarovici Avram, activist de partid, Șufaru Gheorghe, activist de partid. Ca președinte al co­mitetului raional a fost ales tov. Năstăsescu Victor, președintele consiliului sindical raional. Comitetul a luat în discuție planul de sărbătorire a împlini­rii a 100 de ani de la Unirea Ță­rilor Române: în ziua de 24­­ ia­nuarie 1959 va avea loc sesiunea festivă a sfatului popular raio­nal. Pe ziua de 18 ianuarie 1959, Casa raională de cultură, împre­ună cu cultură, secția de învățămînt și vor organiza o ședință festivă unde se vor susține lu­crări științifice pe tema unirii, în raion, în ziua de 24 ianuarie vor avea loc serbări populare, susținute de formațiile artistice de amatori; de asemenea, la cluburi și la colțurile roșii, S.R.S.C., împreună cu secția de învățămînt și cultură, vor elabo­ra conferința : „100 de ani de la Unire“. Biblioteca raională va susține pînă la data de 24 ia­nuarie manifestări literare, în­chinate acestui eveniment, în întreprinderi mari și la centrele de comune se vor organiza joi ale tineretului cu programe a­­decvate sărbătoririi centenarului unirii și alte activități. Spor la munca,tovarăși! A început un an nou. Un nou an cu visuri, cu planuri, dar și cu sar­cini noi. Drept program economic, pe baza căru­ia să ne unim eforturile, avem un document de o deosebită însemnătate: Raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej, prezentat la Plena­ra C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958. In el, sunt enumerate succesele pe care le-am obținut: producem mai mult oțel și fontă, mai multe mașini și utilaje, mai multe produse chi­mice. în magazine găsim mai multe alimente, mai multe obiecte de îmbră­căminte și încălțăminte. Produse cu inscripția: „Fabricat în R.P.R.” pornesc în țările Orien­tului Apropiat, în Egipt și Siria. Trimitem ma­șini și utilaje in Ceho­slovacia, Polonia, Aus­tria, Grecia, Turcia. Pe­nicilina românească este solicitată de multe țări de pe glob. Acestea toate sînt rodul muncii, crea­ției noastre. Pentru că muncim bi­ne, noi, oamenii muncii din R.P.R., trăim mai bine ca înainte. Avem la dispoziție cluburi și cămine culturale, creșe și spitale, stații bal­­neo-climaterice. Becul e­­lectric, simbolul civili­zației și puterii, împrăș­tie întunericul în mii de orașe și sate. La lumina lor citim in cărți și zia­re despre viitorul nos­tru, despre marile con­strucții de la Borzești și Săvinești, de la Bicaz și din Delta Dunării. Raportul se referă mai ales la sarcini. Avem datoria să facem din a­­nul 1959 un an de uriaș avînt creator, un an de mari înfăptuiri in dome­niul construcțiilor, al fa­bricării de mașini și u­­tilaje, al sporirii pro­ducției în industria ex­tracției de țiței, al mă­ririi producției de sorti­mente valoroase din lemn. Alături de toți cetățe­nii patriei, oamenii mun­cii din raionul Moinești au luat cunoștință de marile obiective la înde­plinirea cărora trebuie să contribuie și sunt ho­­tărâți să nu precupețeas­că nici un efort pentru aceasta. Dovada vie a acestui fapt o reprezintă carac­terul de masă pe care l-a luat discutarea cifre­lor de plan pe anul 1959. La întreprinderea de fo­raj Zemeș, în schelele de extracție, la Rafină­ria nr. numărul 8 Dărmănești, propunerilor menite să contribuie la îmbunătățirea muncii se ridică la multe sute. Par­ticiparea maselor de muncitori la elaborarea de măsuri eficiente, care să ducă la îmbunătăți­rea proceselor tehnologi­ce, constituie chezășia faptului că se va fora mai mult, mai bine și mai ieftin, că se va ex­trage mai mult țiței și că rafinerii vor da o producție de o mai bu­nă calitate, economice mai în condiții avanta­joase. Oamenii muncii din a­­gricultură, ascultând în­demnul partidului, pă­șesc în număr tot mai mare pe drumul muncii unite. Recent, un grup de țărani muncitori din comuna Măgirești au format o nouă întovă­rășire agricolă; alți ță­rani din comunele și satele raionului nostru cer să intre în unitățile agricole cooperatiste, convinși fiind că în a­­cest mod își vor crea o situație materială mai bună, pe baza creșterii producției la hectar. în decursul acestui an, pe ogoarele patriei noastre trebuie să se aplice mai intens agrotehnica, tre­buie să se obțină mai multe produse agro-ali­­mentare. Sarcinile anului 1959 sunt considerabil mai mari ca cele ale anului trecut. Pentru deplina lor realizare, organele și organizațiile de partid trebuie să-și îmbunătă­țească stilul de muncă, să-și mărească eforturile pentru a mobiliza mase­le de oameni ai muncii într-o întrecere mai vie, mai plină de conținut. Ele vor trebui să condu­că în așa fel comitetele sindicale, incit acestea să mențină o permanen­tă legătură cu masele, să le insufle mai mult elan și mai multă vigoare în muncă. Tineretul, acest uriaș rezervor de energii, ca­pabil de adevărate acte eroice pe frontul mun­cii pașnice, trebuie să devină un și mai bun constructor al vieții noi, un și mai energic mili­tant pe frontul îndepli­nirii sarcinilor. El tre­buie să plece de la pre­­miza că tot ceea ce con­struiește, îi aparține, ca făurește o viață îmbelșu­gată de care se va bucu­ra din plin. Avem o economie echi­librată, cu perspective de viitor minunate. A­­vem posibilitatea să pri­vim în viitor și privim cu încredere, convinși că viitorul ne rezervă nu­mai victorii, știm cu toți ce avem de făcut pentru viitor. Știe și minerul, și petro­listul, știe tînărul și bă­­trînul, elevul și țăranul. Din sarcina generală, u­­riașă, fiecăruia ne revi­ne cite o părticică. Să ne străduim s-o îndepli­nim în modul cel mai onorabil. Deci, pentru anul 1959, sper la muncă tovarăși ■' Lumină în satul Lapoș Așezat pe o coastă de deal, sa­tul Lapoș nu-i despărțit decît de cîțiv kilometri de orașul Co­mănești. Numeroși muncitori forestieri și energeticieni, mineri, care locuiesc în acest sat, s-au gîndit să-și instaleze lumină electrică. Pentru aceasta, nu trebuiau de­cît să lege așezarea lor de puter­nicul izvor de energie electrică — Termocentrala Comănești. După ce au analizat posibilită­țile tuturor gospodarilor satului, au format un comitet de iniția­tivă în care au intrat cetățeni de nădejde, printre care figurează și tovarășii Ion. C. Ardeleanu, Gh. Marian, Vasile Mocanu, secreta­rul organizației de partid din sat, Elena Florian, Toader Simi­­onescu și alții. Alături de muncitorii I. Ceară, I. Potoroacă, Mihai Paiu, Dumi­tru Tunam, ing. Cornel Săvines­­cu de la Termocentrala Comă­nești, au lucrat, timp de aproape o lună de zile la întinderea re­țelei și la montarea transforma­torului numeroși oameni din sat. Și iată că momentul cel mare a sosit. In seara zilei de 29 decembrie s-a aprins primul bec. El a ars pînă noaptea tîrziu, în fața coo­perativei. Acesta a fost primul rod al muncii comune depusă de săteni, alături de muncitorii ter­mocentralei. A doua zi, în ziua de 30 de­cembrie, lumina a strălucit in multe case. Aniversarea zilei d­e 30 Decembrie, ziua de naștere a Republicii Populare Romîne, gos­podarii din Lapoș au hotărît s-o facă la școală. Sătenii, veniți aici, îmbrăcați sărbătorește, au felicitat pe cei ce au muncit mai cu sîrg. Au mulțumit, prin cuvîntul comite­tului de inițiativă, comitetului raional de partid pentru spriji­nul dat în realizarea acestei vechi năzuînți — electrificarea satului. Acum, in Lapoș, realizările re­gimului democrat-popular ies in evidență chiar și noaptea. Căci există lumină electrică.

Next