Flamura, mai 1970 (Anul 18, nr. 1703-1726)

1970-05-23 / nr. 1719

• o„o-o • • • « # * • * * * 4> aI e e « * • » # «_i PROLETARI OU­M TOATE ȚĂRILE UIMIȚI - VÂ ! ANUL XVIII NR. 1719 SIMBATA, 23 MAI 1970 ★ 4 PAGINI, 30 BANI IN INTERIOR. O De la Ministerul Poștelor și Telecomu­nicațiilor. O Programul TV pentru săptămîna de la 24 la 30 mai. O SPORT O De toate și de pretutindeni. Tovarășul Nicolae Ceaușescu in zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați în cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodna­­raș, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizi­tă operativă de lucru în județele Brăila și Galați, în care în aces­te zile au loc mari acțiuni de pre­venire și combatere a inundații­lor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele vești despre inun­dațiile abătute asupra unor așe­zări omenești — sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transil­vania și iată că, din nou, conti­nuu, forțele oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zone geografice, afectînd sate, ogoare mănoase și întreprinderi din par­tea de răsărit a țării, în vreme ce în localitățile greu lovite de furia revărsărilor Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba-Iulia, Mediaș, Sighișoara și multe altele — oa­menii muncii, răspunzînd cu un mnalt simț patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Bi­roului Executiv al Consiliului Na­țional al Frontului Unității So­cialiste, depun acum eforturi u­riașe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vie­ții, a activității economice și so­ciale pe făgașul normal, alte lo­calități și întinse suprafețe agri­cole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundațiilor. Pe tot parcursul drumului stră­bătut cu elicopterul, in județele Ilfov, Ialomița, Brăila, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coșurile fumegînde ale Combinatului de celuloză și hîrtie — Chișcani, fa­bricile și întreprinderile din zo­na industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele um­flate, pline de mii, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se în­dreaptă spre est, de-a lungul bra­țului Macin, pînă în apropierea orașului cu același nume din ju­dețul Tulcea. Peste tot, apele în­volburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor și case invadate sau înconjurate pină la prispă de ape. Și totuși, in acest imens teritoriu lichid, în mijlo­cul acestei mări miloase, există o uriașă oază de verdeață, netul­burată : Insula Mare a Brăilei. Situată între brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, această insu­lă a apărut pe hartă in 1964. Cu­noscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stu­fărișuri și păduri de sălcii, a de­venit în ultimii ani, datorită u­­nor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafață de peste 72 000 hec­tare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, to­talizează 1 400 km. In insulă a­i fost create­­ siste­me mări de desecare a bălților, cu 13 stații de pompare. în urma desecărilor, a defrișării stufărișu­rilor de pe 22 395 hectare și săl­ciilor de pe 17 500 hectare, supra­fața arabilă a ajuns la 56 000 hec­tare. începînd din 1965, pe pă­­mînturile smulse apelor s-au în­­înființat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37 000 hectare au obținut în medie 5 144 kg porumb la hectar. Numai can­titatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48 236 tone. Totodată, pe teritoriul insu­lei au fost create ferme de ani­male cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii acestor pămînturi noi se află­ de mai multe sâptămîni, încleștați intr-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători in momentele culminației undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu te­nacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al țării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează in insulă, la marginea satului Salcia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sunt întîmpi­­nați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetului ju­dețean­­ Brăila al P.C.R., și de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii. In fața unei hărți a insulei, Nicolae Ceaușescu este tovarășul informat în amănunțime despre starea di­gului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămint și fascine a rezistat și re­zistă în fața viiturilor. O porțiune de 3 100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm de coronamentul di­gului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lun­gime de 11 000 m, unde viitura se ridică pînă la 60­—70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pe­ricol. In aceste locuri se concen­trează acum term­ic energiile exis­tente in insulă. 3 800 de localnici, ajutați de 1 300 de ostași, de ma­șini, bacuri și utilaje grele, 60 000 de saci de pămint, fascine și alte materiale de construcție — imen­se forțe umane și materiale sînt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, cul­turile de porumb de pe 35 000 hectare și de floarea-soarelui, pe 6 000 hectare, sunt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîți să apere cu dîrzenie această ma­re avuție, locuitorii insulei, nu precupețesc nici un efort, mun­cind zi și noapte, pentru ridicarea și consolidare digurilor aflate in pericol. Totuși, pentru orice even­tualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30 000 de animale au fost evacuate. Este pregătită în amănunțime și evacuarea popu­lației, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicop­ter, ușor de recunoaștere... To­varășul Nicolae Ceaușescu urmă­rește atent lucrările ce se desfă­șoară în zona de amonte a incin­tei, între Salcia și Mărașu, pe porțiunile de dig unde apele flu­viului revin tot mai amenință­toare, atingînd o cotă cu aproa­pe 5 metri mai înaltă decit ni­velul mediu. Conducătorul parti­dului și statului nostru recoman­dă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate for­țele, să se facă tot ce e omeneș­te posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate aceste păminturi care valorează enorm pentru economia națională. Nu se mai urmează cursul si­nuos al Dunării Vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcția Brăila. Este un spectacol pe cit de contradictoriu, pe atit de fas­cinant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pină a­­cum cîțva ani „Balta“, împără­ție a apelor și sălciilor plingătoa­­re, astăzi Insula Mare a Brăilei,­­ este o oază de liniște in care cul­turile se dezvoltă normal și oa­menii muncesc la cîmp cu calm­ și liniște de parcă petecul acesta de pămint s-ar afla nu înconju­rat de apele viforoase și murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci și zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deosebește cu u­­șurință culturile de porumb de cele de floarea-soarelui, pe cele de grîu de cele de lucerna. Sunt în plină desfășurare lucrările de întreținere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă și, că­­zînd în sus, îndreaptă spre apa­ratele de zbor gesturi prietenești, flutură batiste. Mulți din cei de jos știu că în trecere se află se­cretarul general al partidului, to­varășul Nicolae Ceaușescu, ne­obositul conducător, care nu pre­getă o clipă, care nu precupețeș­te nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de apri­gă luptă cu stihiile și unde sfatul și îndrumarea sa sunt mai mult decât oriunde necesare. Aici, așadar, digurile, care în­cing ca o centură Insula, au re­zistat și vor rezista. Aici se va ■a lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floarea-soarelui va pă­ta cu galbenul ei auriu vaste în­tinderi de pămint. Brăila. Se aterizează pe stadio­nul nou al orașului, aflat intr-un înaintat stadiu de construcție. Mii și mii de cetățeni ai Brăilei, a­­flând­ că in orașul lor — vestitul oraș dunărean azi important cen­tru al industriei constructoare de mașini grele, al industriei hîrtiei și celulozei, al șantierelor, va sosi secretarul general al partidului — i-au ieșit în intimpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndemnul și sfatul. Prim secretarul Comitetului orășenesc de partid, primarul Brăilei, tov. Radu Constantin, adresează to­varășului Nicolae Ceaușescu, în numele locuitorilor orașului și al său personal, calde și simțite cu­vinte de gazdă. Spre Uzina ..Progresul“... De o parte și de alta a străzi­lor, brăilenii, tineri și vîrstnici, inundă trotuarele, aplaudă cu în­suflețire. „Progresul“, una din principa­lele întreprinderi producătoare de utilaje rutiere și de construcții, numără aproape 7 000 de salariați — muncitori, ingineri, tehnicieni. (Continuare în pag. a 3-a) ­ Inimă lînga inimă, I umăr lingă umăr­ ­­u­­­ , băieți care în aceste zile și-au trimis alături de modestele­­ lor daruri inima, plină de dragoste fierbinte copiilor din­­ Mediaș, sau Satu Mare, celor din Vaslui, Galați sau Brăila.­­ In numai 24 de ore de la deschiderea centrelor de colectare­­ a obiectelor pentru sinistrați, elevii din Reșița au dăruit­­ peste zece mii de diferite obiecte; mii de caiete și diverse­­ alte rechizite au trimis și cei din Bocșa. Darul lor este poate i mărunt, dar semnificația este deosebită. ... Anii adunați apasă greu pe umerii pensionarei Maria I Bumbauer. Rareori o intilnesc vecinii pe stradă. Dar ecou­­­­rile suferințelor ce încearcă pe locuitorii din unele județe­­ ale țării au ajuns și la ea. A adunat ce i s-a părut mai bun­i din casă — lenjerie de pat, tacîmuri, îmbrăcăminte etc. A­­ rugat o rudă apropiată să le ducă la centrul de colectare a­l­­ obiectelor pentru sinistrați. „Știi că, eu nu pot merge. Du-le tu. Sunt pentru oame­­­nii care au muncit o viață întreagă, ca și noi. Durerea lor­­ este și a noastră. Inima mea îmi spune că trebuie să fiu ț­­ lângă ei, că așa trebuie să fac. ... Inima clocotitoare a tineretului, de pe întreg cu­ i­prinsul țării, bate în aceste zile mai puternic. Simțămintele , de datorie, onoare, generozitate, de unitate monolitică cu­­ întregul popor, de la ideal au devenit realități care se­­ con­­­­cretizează in acțiuni, iu fapte. U.T.C.-știi de la U.C.M.M.A. I Bocșa au hotărît să construiască în afara orelor de program,­­ punți și porți metalice, ferestre, pentru întreprinderile ce­­ GH. NICULITA (Continuare ín pag. a 3-a) țț Sportivii din județ acționează Răspunzind chemării­­ Frontului Unității Socialiste pentru ajutorarea­ populației din jude­țele sinistrate, sportivii din județul nostru au organizat zilele trecute mai multe competiții, sumele încasate fiind destinate celor care au avut de suferit de pe urma calamităților. Pe stadionul din Valea Domanului — Reșița a avut loc un meci de fotbal între C.S.M. Reșița — Minerul Anina, la Bocșa s-au întîlnit echipe­le Metalul Bocșa — Minerul Moldova Nouă, la Caransebeș s-a desfășurat un turneu fotbalistic la care au luat parte echipele Metalul Oțelu Roșu, C.E.I.S., Victoria și C.F.R., iar la Băile Herculane, fotbaliștii din localitate, cei din To­­pleț și echipa Minerul din Bocșa au oferit oa­menilor muncii două întîlniri fotbalistice —. ț - ț In fabrici și uzine MAI MULT, MAI BUN, MAI REPEDE__ Prioritate întreprinderilor din zonele calamitate! La liniile de laminare de la Uzina din Oțelu Roșu se mun­cește la temperaturi înalte. De la oră, la oră sporesc cantitățile de tablă, de profile. Prevederile de plan, dimensionate la capaci­tatea reală a utilajelor, sunt sistematic depășite. Același ritm il consemnăm și la laminoarele reșițene, unde de la începutul anului s-a realizat o producție suplimentară de 3 500 tone tablă și profile. Aici, în aceste zile, prioritate au co­menzile pentru căile ferate și pentru uzi­nele din zonele calamitate Siderurgiștii fac tot ce este omenește posibil pentru a răspunde prezent tuturor solicitărilor suplimentare. In două decade Din abatajele minei Anina primim zilnic vești despre abne­gația și hărnicia cu care lucrează minerii, pentru a scoate din a­­dîncuri mai mult cărbune. mai într-o singură zi ei au su­dat în plus 17 tone de cărbune. Ți­­nînd seama că azi, țara are ne­voie de o producție cit mai ma­re, întregul colectiv al întreprin­derii a hotărît să-și suplimenteze angajamentele luate în întrece­rea socialistă. Mărturii ale înaltei conștiințe patriotice i Limbajul cifrelor, al calculelor reci, matematice nu poate­­ . Să exprime multitudinea sentimentelor, puternicul spirit de , o solidaritate umană care se degajă, in aceste zile de grea i­l cumpănă, pentru o parte din populația țării. Cifrele, datele, ț­i pot măsura doar efortul material, valoarea lui intrinsecă, i J atitea mii, de zeci de mii sau milioane de lei pe care le­­­­ trimitem celor loviți de urgia sinistrului. Dar dincolo de 1 4 cifre, oricât de mari ar fi ele, se află valori și mai mari. i­­ ? Acestea nu pot fi măsurate, nu au etaloane de comparație. ... Școlărița care și-a donat păpușa cu rochiță și pan­­­­i ghicuțe roșii, ghiozdanul pe care l-a purtat in primul­ an de - J școală a trimis și o parte din inima ei, spre o altă fetiță ,­­ care, poate, nu mai are pe nimeni să-i dăruiască măcar­­ t zîmbetul de mamă. Aidoma ei sunt mii și mii de fetițe și ! ALĂTURI DE ÎNTREGUL POPOR Primul „Prezent” la chemarea partidului pentru ajutorarea si­nistraților, s-au rostit colectivele unităților e­­conomice. Ceferiștii de la Depoul din Oravița, au hotărît în unanimita­te să asigure manoperă în vederea executării de piese de schimb nece­sare bunei a mijloacelor funcționări de trans­port pe căile ferate din Ardeal și Moldova. Sa­lariații întreprinderii „GRANITUL”, după o atentă studiere a posibi­lităților de care dispun, au hotărît ca prin or­ganizarea de activități patriotice și prelungirea voluntară a unor schim­buri de lucru,, să reali­zeze pînă la finele anu­lui un spor valoric de 80.000 lei la producția de mobilă. De asemenea, din contribuțiile bă­nești directe, reprezen­tînd contravaloarea u­­nei zile de muncă, sala­riații oferă suma de 142.000 lei. Angajamen­tul luat de ÎNTREPRIN­DEREA DE GOSPO­DĂRIE ORĂȘENEAS­CA pentru mărirea pro­ducției vizează un plus de 285.000 lei la pro­ducția globală­ de 217.000 la producția marfă și un beneficiu suplimentar de 100.000 lei. De altfel, pe ansam­blul întreprinderilor și instituțiilor din Oravița, contribuția directă ofe­rită pentru ajutorarea sinistraților și recupera­rea grabnică a pagube­lor provocate de calami­tate, reprezentînd con­travaloarea unei zile de muncă, lunar, pină la sfirșitul anului, se ridică la aproape 2 000 000 lei. GEORGE LADIMA In comuna Ocna de Fier, se adună zilnic articole de îmbrăcăminte și încălță­minte, precum și produse alimentare. în fotografia de sus prezentăm: un grup de femei, soții de minieri oferindu-și darurile. Stațiunea balneară Herculane. Alături de populația locală, sute de vizitatori, oameni ai muncii veniți la tratament, se prezintă la centrul de colectare a obiecte­­lor pentru cei loviți de urgia apelor. Foto . P. DUMriggȘCU Producție suplimentară Ia secțiile Uzinei constructoare de mașini din Reșița se consem­nează zi de zi rezultate supe­rioare în producție. în primele două decade au fost date peste plan 250 KW motoare electrice, 65 tone utilaj pentru industria metalurgică. Aceste produse se a­­daugă celor realizate anterior ri­­dicând astfel contribuția uzinei la diminuarea pierderilor suferite de țară în urma inundațiilor. Răspundere și competență Cine și cum controlează calitatea producției Votată recent de către Marea Adunare Națională, Legea pri­vind asigurarea și controlul cali­tății produselor, încununează un șir lung de măsuri luate de partid și de stat pentru continua îmbu­nătățire a calității și aspectului produselor pe care le realizăm. De aceea se impune ca in fiecare unitate productivă să se întăreas­că compartimentul C.T.C. cu ca­dre competente, in măsură să-și pună „poansonul“ doar pe acele piese și produse finite care co­respund intereselor economiei noastre naționale, sunt competiti­ve pe piața mondială. Pentru a vedea felul în care este organizat compartimentul de control în Uzina constructoare de mașini din Reșița, cine intră în componența acestuia, dacă es­te dotat cu instrumente și apara­tură de control corespunzătoare nivelului producției etc., am stat de vorbă cu cîțiva dintre factorii care răspund de activitatea con­trolului tehnic de calitate. Pornind de la ideea că un con­trolor de calitate trebuie mai în­­tîi de toate să aibă el o... cali­tate, adică să fie un om cu pre­gătire corespunzătoare, capabil să controleze produsele ieșite din mina unui muncitor de înaltă ca­lificare, inginerul Nicolae Simion, șeful serviciului, ne-a informat că salariații acestui sector își perfecționează an de an pregăti­rea profesională. Ei participă la cursul de minim tehnic în cadrul căruia studiază și discută pres­cripțiile și demonstrațiile noi. Imbogățindu-și cunoștințele teh­nice, controlorii își sporesc com­petența de a „judeca“ calitatea unui produs. In planul , serviciului învățămînt al uzinei este prevă­zut a se organiza in curînd un curs de perfecționare, la care vor lua parte circa 30 de controlori care își desfășoară activitatea în sectoarele de fabricație a recipi­­enților sub presiune. Sunt și a­­cestea semne ale preocupărilor pentru continua îmbogățire a ni­velului tehnic al acelora care sunt puși să vegheze zi și noapte la calitatea producției. Ei au înțeles că activitatea con­trolului de calitate începe cu mult mai înainte ca un produs să fie finalizat, adică de la recepționa­­rea materialelor și a materiilor prime, controlorul avînd obliga­ția de a refuza intrarea în depo­zite și magazii a materialelor ne­corespunzătoare. Din investigațiile făcute au reieșit însă și situații cînd au fost încălcate dispozi­țiile controlului Astfel, deși u­­nele dopuri pentru căldări, ori­ficii de turnare etc., care se fo­losesc la oțelăria specială, au fost respinse la timp de către orga­nele controlului tehnic, ele au fost totuși folosite (se suprapun dispozițiile șefilor ?!) în produc­ție. Ce a urmat e simplu de de­dus : rebuturi cauzate de inclu­ziuni, retasuri etc., pricinuind în același timp și pierderea unor în­semnate cantități de oțel lichid prin scurgeri. Pentru a se evita în viitor asemenea neajunsuri, or­ganele C.T.C.-ului trebuie lăsate să-și exercite întocmai misiunea pentru care au fost create. Aspec­te neplăcute se ivesc și în cazul unor modele livrate de secția mo­­delărie, turnătoriilor din Mociur. Datorită în bună parte și faptului că, modelele nu au fost verificate înainte de a ajunge la turnătorii, defectele s-au depistat abia în GHEORGHE JIȚA (Continuare în pag. a 3-a) A VI-a sesiune a Consiliului popular județean Miercuri, 27 mai 1970, ora în sala de ședințe a Casei de cul­­­­tură a sindicatelor din Reșița, va avea loc cea de a VI-a sesiune ordinară a Consiliului popular județean. Sesiunea va avea ca or­dine de zi . Informare privind modul cum s-au îndeplinit măsurile stabilite prin hotărîrile Consiliului popu­lar județean, precum și principa­lele sarcini ce au stat in fața Comitetului executiv in perioada de la ultima sesiune. Validarea mandatelor deputa­ților aleși la alegerile din 17 mai 1970 în circumscripțiile electorale județene 86 și 125. Proiectul de hotăriri cu privi­re la îmbunătățirea activității Co­mitetului executiv al Consiliului popular județean, municipal, oră­șenești ,și rom miale pe linia re­zolvării propunerilor făcute de alegători. Raport de activitate al com­i­siei permanente de drumuri transporturi și telecomu icații. Măsuri organizatorice.

Next