Flamura, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 1804-1829)

1970-09-16 / nr. 1817

Succes în noul an școlar­ NICOLAE PÄUNESCU Inspector general la Inspectoratul școlar județean Ca pe întreg cuprinsul țării, școlile din județul Caraș-Severin își deschid porțile în atmosfera de intensă activitate creatoare cu ca­re toți oamenii muncii se strădu­iesc să aducă noi împliniri vastu­lui program de făurire a societății socialiste. 15 septembrie prileju­iește — totodată — pentru educa­toarele, învățătorii și profesorii din această parte a țării, ca și pen­tru cei 55 de mii de elevi ai lor, manifestarea unor profunde senti­mente de bucurie și optimism, căci anul școlar 1970/1971 urmează să a­­dauge alte pagini efortului comun de înfăptuire a Directivelor celui de al X-lea Congres al partidului in domeniul învătămîntului și să sporească aportul școlii la progre­sul multilateral al României. într-adevăr, începînd cu această toamnă, acțiunea de transformare Înnoitoare a învățămîntului pe li­nia modernizării și perfecționării lui integrale se concretizează prin cuprinderea totală în clasa a I-a a copiilor în vîrstă de 6 ani și extin­derea duratei învățămîntului obli­gatoriu prin debu­tul clasei a X-a a Școlii generale. Sub aceste auspicii luminoase și încurajatoare, cei mai mici școlari, ca și cei care se vor afla în ulti­ma clasă de liceu sau școală pro­fesională sunt întîmpinați sărbăto­rește în clasele împodobite cu flori, în laboratoarele și atelierele pregătite pentru primele experien­țe și lucrări practice. Cu toții plea­că la drum cu gîndul că-și pot re­aliza cele mai cutezătoare năzuin­țe și aspirații, dar și satisfacția de a li­ se fi creat condiții corespun­zătoare pentru viată și învățătură : sălile noi de clasă construite în ultima vreme, materialele didacti­ce moderne și cărțile care au spo­rit avuția cabinetelor și bibliote­cilor școlare, mobilierul nou cu care au fost înzestrate cămine, cantine, școli. Sub îndrumarea învățătorilor și profesorilor, cu sprijinul activ și dinamic al organizațiilor de pio­nierii și U.T.C., elevii școlilor noas­tre au datoria să învețe cu sîr­­guință pentru a-și îmbogăți neîn­cetat cunoștințele și să dovedească prin întreaga lor activitate și com­portare că sunt dergni de încrede­rea și solicitudinea cu care sunt înconjurați de partid și popor. Sarcina obținerii unor rezultate superioare în pregătirea și educa­rea tineretului școlar, potrivit im­perativelor impuse de stadiul ac­tual de dezvoltare economică, la­15 septembrie dimineața. Reși­ța industrială este năpădită de ti­nerețe. A început școala. Marea, munții, vacanțele la bunici au ră­mas undeva în amintirile elevilor așezați cuminți, cu miinile la spate, in bănci. Alte ginduri ii frămintă acum : tainele manua­lelor, izvorul de înțelepciune pe care îl vor găsi în fiecare pagină. ... Marius Pănescu nu are de­cit 6 ani, a intrat acum în clasa intii și încă dorește să devină so­cială și politică din tara noastră, incumbă cadrelor didactice răs­punderi dintre cele mai importan­te, o permanentă perfecționare a muncii didactice. In anul școlar 1970/1971, învă­țătorii și profesorii trebuie să mi­liteze cu mai multă putere de con­­vingere pentru participarea activă a elevilor la întregul proces de învățămînt, al asocierii efective a acestora la realizarea unor sarcini legate de viitoarea integrare în producție și viața socială. întregul corp didactic este da­tor să folosească fiecare prilej spre a pregăti tineretul școlar pen­tru munca productivă, mergînd pe criteriul educației prin muncă și pentru muncă, finalizînd metodele de educare și instruire atît în con­vingeri și cunoștințe ferme cit și în fapte. Se impune să imprimăm proce­sului de învățămînt un caracter formativ tot mai pregnant, învățîn­­du-i pe elevi să gîndească și să judece, apelind mai larg la ex­periența lor de viață, stimulîndu­­le creativitatea și gândirii, transformînd flexibilitatea fiecare o­­biect de studiu dintr-un exercițiu de memorare într-o sursă elevată de satisfacții intelectuale și esteti­ce și, prin aceasta, mijloc de că­petenie în educația patriotică și moral-cetățenească. Exmatriculând pentru totdeauna din munca noastră formalismul și rutina, manifestând combativitate și intransigență față de neajunsuri acolo unde acestea vor încerca să-și facă loc, obtinînd colaborarea familiei in rezolvarea problemelor care se vor ivi, fiecare cadru di­dactic — învățător sau profesor— poate fi încredințat că bilanțul a­­nului școlar pe care-l începem a­­cum se va concretiza in rezulta­te care să ne dea dreptul la cele mai mari satisfacții și mulțumiri. Privind încrezători răspunderile ce decurg din aplicarea în viață a sarcinilor care stau în fata șco­lii noastre, urez tuturor elevilor și părinților lor, tuturor educatoa­relor, învățătorilor și profesorilor din judetul nostru fericire și să­nătate, să obțină cele mai mari succese în hotărîrea de a închina toate energiile creatoare operei de ridicare a învățămîntului pe noi trepte, la care îl îndreptățesc tra­dițiile sale: hărnicia și talentu­l poporului nostru, condițiile create școlii în statul nostru socialist, mindria unor personalități în for­mare“ — opina Tiberiu Este un program de muncă, Crai, un ideal de viață pe care anul care începe îl va pune la încercare. Le-o dorim să iasă învingători ! Dar om­ul acesta nu înseamnă numai debutul celor de-o șchioa­pă și nostalgica despărțire de viața școlărească a celor de 18 ani, ci constituie și anul inu­i de muncă al cîtorva proaspăt absol­venți ai institutelor de invățămint In drum spre școală Toto : P. DUMITRESCU DSn cuprins • Întîla zi a unei biografii 9 In activitatea policlinicii sînt necesare anu­mite intervenții ... chirurgicale 9 Colecție de semnături sau mijloace efici­ente de control? fl SPORT 9 Fel de fel 9 Televiziune—ci­nema—radio j ► lin , I III m­iiiiiiw hmmin ■ [UNK]­­ ~ • ■ mm»» ANUL XVII NR. 1817 0 MIERCURI, 16 SEPTEMBRIE 1970 0 4 PAGINI, 30 BANI SÎDERURGIȘTII DIN OȚELU ROȘU AU ÎNDEPLINIT CINCINALUL Depășind an de an sarcinile ce se reveneau, sîderurgiștii din Oțelu Roșu au îndeplinit cu a­­proape patru luni mai devreme nivelul produc­ției globale prevăzută pentru actualul cincinal, pînă ieri, a și fost realizată peste prevederile ini­țiale o producție globală de 270 milioane lei. Po­trivit calculelor făcute la serviciul planificării pină la sfîrșitul perioadei, siderurgiștii vor da peste planul cincinal inițial 121 000 tone de oțel și 70 000 tone de laminate. In anii cincinalului în secțiile uzinei au fost asimilate noi mărci de oțeluri și profile laminate, a sporit eficiența muncii productive. Astfel, față de anul de bază, 1965, productivitatea muncii a sporit cu 30 la sută. In aceste zile în oțelărie, la laminoare se muncește intens pentru depășirea angajamen­telor luate pe anul în curs. Ținînd seamă de re­zultatele dobîndite pică ieri există condiții ca angajamentul anual la producția marfă să fie realizat încă în această lună. Creșterea producției de lapte în ferma de vaci presupune un complex de măsuri Sectorul creșterii animalelor la întreprinderea agricolă de stat din Măureni a început să se dez­volte din anul 1958. Lipsa unei profilări și specializări a făcut ca într-o perioadă de peste 10 ani rezultatele să nu se ridice la un nivel de eficiență care să asigu­re o rentabilitate ridicată. Din a­­nul 1967, s-a pus problema spe­cializării, alegîndu-se ca specie de bază taurinele. Dacă la înce­put această specie se creștea pentru o producție mixtă, carne și lapte, treptat, atenția a fost în­dreptată spre specializarea fer­mei în creșterea vacilor pentru lapte. Această orientare a avut la bază atît considerente interne le­gate de economia întreprinderii, cît și considerente locale, urmă­ri­ndu-se pe această cale să se a­­sigure aprovizionarea cu lapte proaspăt a centrelor urbane — Reșița și Bocșa. O dată profilarea stabilită, toa­tă atenția specialiștilor ca și a lu­crătorilor din sectorul izootehnic a fost îndreptată în direcția în­deplinirii sarcinilor stabilite. Ast­fel, dacă în anul 1967 ferma noas­tră a livrat consumului 1 017 000 litri lapte, în 1969 cifra a crescut la 1 388 300 litri, în acest an vom depăși 1 400 000 litri. Sporirea cantității de lapte de la un an la altul se datorește și creșterii e­­fectivului de vaci mulgătoare, dar mai cu seamă ridicării nivelului producției pe cap de vacă fura­jată. In cadrul fermei am întreprins măsuri pentru îmbunătățirea cali­tății animalelor și creșterii pro­ducției acestora. în primul rînd, am acordat o atenție deosebită selecției. Pentru a putea urmări și conduce procesul de selecție am introdus o evidență riguroasă a producției fiecărui animal în parte. Pe această bază vacile au fost grupate in loturi de produc­ție și furajat în mod diferențiat. Cunoscînd calitățile mamelor, cît și a reproducătorilor masculi, a­­vem posibilitatea să reținem în loturile de selecție numai acele vițele care provin din părinți cu Însușiri bine determinate. De bună seamă, ca în procesul de selecție organizarea judicioasă a reproducției este hotărîtoare. Prin sistemul de montă artifi­cială am avut posibilitatea să fo­losim numai reproducători de va­loare biologică foarte ridicată. Așa bunăoară, taurul Cor­trac pro­vine dintr-o mamă care a avut producția medie de 6 968 litri de lapte pe an, iar taurii Fraus și Al­ma provin din mame cu o produc­ție de peste 9 000 de litri. Mai mult acești tauri sunt din rasa Hols­tein, și prin folosirea lor s-a ur­mărit realizarea unei încrucișări de absorbție pe materialul au­tohton — Bălțata românească. Metișii rezultați pe această ca­le au intrat in producție încă din 1968, astfel că în prezent din to­talul de 547 vaci, 173 sunt metise și pină în 1973 întregul efectiv va fi compus din metișe. Prin această încrucișare poten­țialul de producție al rasei halla­te românești crește cu 24 pînă la 30 la sută, afirmație pe care o fa­cem în urma măsurătorilor efec­tuate pe timp de 3 ani. Trebuie să menționăm aici că reproducția, reprezentată prin monte și fătări, comportă multă atenție pentru ca să asigure un ni­vel constant al producției de lap­te pe tot parcursul anului. Dintre măsurile adoptate în fermă ne o­­prim mai cu seamă asupra meto­dei de repetare a montei. Pentru a asigura prinderea de la prime­le călduri se efectuează un număr de 3—4 însămînțări la intervale de 10—12 ore. La exemplarele ca­re totuși repetă căldurile se apli­că cu rigurozitate tratamentele de stimulare a ovulației. Prin a­­plicarea acestor măsuri s-a reu­șit ca în perioada anilor 1967—1970 să realizăm un procent de natalitare de 83—86 la sută, iar în acest an, în 8 luni am ob­ținut viței de la 76 la sută din efectivul de vaci. Atît selecția cît și reproducția, conduse în mod științific, cunos­­cîndu-se dinainte obiectivele ur­mărite, dau rezultatele scontate numai dacă se asigură și celelal­te condiții privind furajarea și îngrijirea animalelor, în anii pre­cedenți însă nu s-a reușit o orga­nizare corespunzătoare a produ­cerii furajelor, lucru ce s-a re­simțit în producția animalelor. În urma unui studiu detaliat, înce­­pînd din acest an am reușit să stabilim sortimentul de furaje cu cel mai mare randament, în con­dițiile terenurilor aferente fermei și anume dintre leguminoase, ghizderul și dintre anuale sorgul hibrid, care asigură furaje îndes­tulătoare, atît ca masă verde, si­loz, cît și fin uscat de bună cali­tate. In acest fel animalele au a­­sigurat pe tot parcursul anului masă verde proaspătă sau însilo­­zată cît și fin de leguminoase. Pentru perioada de iarnă silozul din porumb nu lipsește din rație. Bineînțeles că rațiile de furajare se întocmesc pe grupe de anima­le, diferențiat in funcție de ni­velul producției. Dr. VASILE STOIANOVICI șeful fermei zootehnice de la I.A.S. Măureni (Continuare in pag. a 3-a) MHIII ;...h Evoluția șeptelului, strîns corelată cu selecția Furajarea rațională și o îngrijire cores­punzătoare, condiții obligatorii pentru evi­dențierea însușirilor bune Premieră industrială La Fabrica de articole de cauciuc din orașul Drăgășani, județul Vilcea, a intrat in funcțiune, cu 45 zile înainte de ter­men, linia de talpă de cauciuc cu o capacitate de 2­000 tone pe an. Se apreciază că parametrii proiectați vor fi atinși încă în acest an. De asemenea, se află în probe tehnologice secția de încălțăminte. Potrivit calculelor, devansarea termenelor de finalizare a investițiilor va permite obținerea unei producții de 5 milioane lei peste prevederile planului anual. (Agerpres) Gînduri la început de drum fer. Știe să numere pînă la 100, a învățat să însăileze literele de tipar : „Vreau să știu multe și să mă fac mare“ — ne-a spus. Lin­gă el, o codană cu ochi verzi, Ma­riana Jurca, se juca mîndră cu primul ei ghiozdan. A fost în a­­ceastă vară la bunici unde a avut suficient timp să mediteze „se­rios“ la viitorul ei. Acum este ho­­tărîtă : vrea să devină profesoa­ră. Pină atunci mai sunt cîteva a­­mănunte de rezolvat, să învețe să numere și să scrie, să știe bi­ne tot ce va găsi prin manuale. . . ... La Liceul nr. 1 un grup de tineri stătea mai retras. Erau „cei mari“,, cei mai vârstnici din liceu , clasa a Xll-a. La finele a­­nului școlar ii va aștepta exa­menul, de bacalaureat, „pe care-l așteptăm cu nerăbdare, pentru că este primul examen serios din viața noastră“ — ne-a spus Eu­gen Iordache. „Fiind cei mai mari din liceu, va trebui să fim un exemplu in muncă și conduită tu­turor elevilor, fapt care ne dă superior, acum la prima lor în­tâlnire cu catedra. ..Emoții ? Cred că am totuși.. . Sunt diriginte și abia aștept cunoștința cu viitorii mei elevi. Despre munca ce mă așteaptă pot să vă spun prea pu­ține acum. Eventual peste o lu­nă. .ne spunea cu cîteva zile in urmă, într-o scurtă trecere prin Reșița, profesorul Ioan Stoia, de la Școala generală din Șosea Montană. O dată cu primele frunze ale toamnei, școlile și-au recăpătat voioșia cotidiană. Cite visuri, am­biții, ginduri frumoase și mari, cîte idei năstrușnice și șotii cole­giale nu vor cunoaște pereții vivi în anul care vine. Cataloagele se vor umple încetul cu încetul cu note (sperăm numai bune!) și pe măsură ce timpul va trece cu toții vor fi mai deștepți. Bucuria revederii va deveni astfel, o bucu­rie a împlinirilor. OLGA NAGY VASIL­E BOGDAN Incepînd cu acest an de în­­­­vățămrnt, elevii din Grădinari au la dispoziție o nouă școală cu 10 clase, • i Oameni și cocser Șeful de echipă Ion Băieților, mașinist pe mașina de șarjare da la cocseria reșițeană, nu a intir­­ziat niciodată la schimb. Punctual, și-a pontat fișa și, mereu la ace­eași oră, în funcție de schimbul în care lucra, urca pe mașină. Preia munca din mers și se pregătește pentru o nouă șarjă. La fiecare 20 de minute celulele de cocsificare sunt golite și reumplute cu cărbu­nele care, supus temperaturilor înalte, va deveni cocs. Din 1956, de cînd lucrează aici, s-a obișnuit cu munca și tovarășii de lucru. Ba mai mult chiar, în cei 14 ani a avut timp să-și înțeleagă mași­na pe care o mînuiește și să o îndrăgească. — Munca pe care ți-ai ales-o trebuie să-ți fie dragă — re­flecta el, îmi place să arăt altora rezultatele muncii mele. Lucrez cu multă dragoste pentru că știu că cocsul este necesar furnalelor, fantei, tuturor inimilor de fier a­­le tării noastre. Mi-a spus aceste lucruri pufăind din țigară, într-o mică pauză, negru de funingine, pe fata aspri­tă de dogoarea cuptoarelor. Știi că lucrează într-un sector cheie al secției, că de priceperea lui de­pinde calitatea cocsului, că expe­riența acumulată, pe care o îm­părtășește cu generozitate celor mai tineri, este un bun cîștigat după mulți ani de eforturi și fră­­mîntări... ... Cînd l-am solicitat pe Mircea Leu­can să-mi răspundă la cîteva întrebări, m­-a privit scrutător a­­poi a fugit după mașina de des­cărcat, din care tocmai cădea spectaculos cocsul incandescent. Și, cu o b­oată, a adunat cîteva bu­căți răzlețite aruncîndu-le în gră­mada care a început să se răceas­că. Intr-o discuție anterioară mais­trul Dumitru Andrițoiu îmi spu­nea că Mircea Seucan este cu ade­vărat un om de bază. Abia de un an și ceva lucrează la cocserie și a avut atîta curiozitate și putere de muncă, încît în foarte scurt timp a deprins toate îndeletniciri­le cocsarilor. A lucrat și la căr­bune și la încărcare și la descăr­care. Astăzi, unde este o proble­mă mai dificilă de rezolvat, Seu­can este cel solicitat să dea o mi­nă de ajutor. O face pentru că știe atît de multe lucruri care sînt fo­lositoare colegilor săi de muncă. — Unii îmi reproșează că mă bag în toate, că nu am pic de pa­ce și că vreau să știu totul. A­­tunci îmi spun : iasă-i în pace să vorbească ! Și îmi văd de ale me­le din moment ce nu fac rău ni­mănui. Șeful secției, inginerul Rad­ol­ce Nicolin, îmi spunea: — Deși nu a venit de mult între noi, Seucan SERGIU CEZAR (Continuare în pag. a 7-a) Marea Meridiane Africă albă Țara cea mai cunoscută din lu­me — Africa de Sud — ar dori să-și impună superioritatea veci­nilor săi, apropiați sau îndepăr­tați, în domeniul armelor conven­ționale și — de ce nu — a celor nucleare. Din 1965, Pretoria a fost utila­tă cu o rețea de radar pentru a­­larmă de la mare distanță : îm­preună cu două alte „state albe“ din Africa — Portugalia și Rho­desia —, ea dispune de 70 de bombardiere și p­e­s­t­e 100 de avioane de vânătoare. Ambițiosul său program militar prevede în plus achiziționarea avioanelor de tipul „Mirage III“ și a cîtorva bombardiere K­S Buccaneer — c­are pot transporta bombe atomi­ce — precum și instalarea, în co­laborare cu Franța, a unui sis­tem modern de apărare antiaeria­nă, numit „Cactus“. Printre altele, arma atomică ar fi un atau prețios pentru Preto­ria in actualele ei alianțe politice Africa de Sud ar dori de fapt să iasă din izolarea în care a fost plasată, în politica sa de apart­heid și de embargoul instaurat de O.N.U­­n acest scop ea a pus în aplicare, încă de a­­cum zece ani, un vast plan stra­­tegico-diplomatic care tinde, pe de o parte, să-i asigure un joc in rîndul alianței atlantice și, pe de altă parte, un rol conducător în întreaga emisferă sudică. Această strategie se exercită pe trei pla­nuri diferite. La In Africa , susținerea finan­ciară și diplomatică de către Pre­toria a regimului colonial portu­ghez și a Rhodesiei, exercitarea de presiuni economice asupra u­­nor țări africane — Coasta de Fil­deș sau Madagascar — considera­te ca cele mai „înțelegătoare“ fa­ță de Africa de Sud. 2. — In alianța atlantică , Pre­toria își multiplică apelurile că­tre N.A.T­O., pozind în cea mai sigură susținătoare a acestei or­ganizații în emisfera sudică. (Cum noul drum al petrolului trece pe la Capul Bunei Speranțe, un punct strategic vital, aceste ape­luri au din ce în ce mai mult șansa să fie ascultate). 3. — Pe planul emisferei sudi­ce , Africa de Sud agită proiec­tul unei­ vaste alianțe „albe“ ca­re ar îngloba sudul continentului african și America Latină, și care ar fi susceptibil de a interesa A­­u­stralia și Noua Zeelandă. Deja discuții preliminare au fost an­gajate cu Argentina și Brazilia în vederea unei alianțe militare. (Le Nouvel observateur — Paris).

Next