Flamura, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 1804-1829)

1970-09-16 / nr. 1817

Succes în noul an școlar NICOLAE PÄUNESCU Inspector general la Inspectoratul școlar județean Ca pe întreg cuprinsul țării, școlile din județul Caraș-Severin își deschid porțile în atmosfera de intensă activitate creatoare cu care toți oamenii muncii se străduiesc să aducă noi împliniri vastului program de făurire a societății socialiste. 15 septembrie prilejuiește — totodată — pentru educatoarele, învățătorii și profesorii din această parte a țării, ca și pentru cei 55 de mii de elevi ai lor, manifestarea unor profunde sentimente de bucurie și optimism, căci anul școlar 1970/1971 urmează să adauge alte pagini efortului comun de înfăptuire a Directivelor celui de al X-lea Congres al partidului in domeniul învătămîntului și să sporească aportul școlii la progresul multilateral al României. într-adevăr, începînd cu această toamnă, acțiunea de transformare Înnoitoare a învățămîntului pe linia modernizării și perfecționării lui integrale se concretizează prin cuprinderea totală în clasa a I-a a copiilor în vîrstă de 6 ani și extinderea duratei învățămîntului obligatoriu prin debutul clasei a X-a a Școlii generale. Sub aceste auspicii luminoase și încurajatoare, cei mai mici școlari, ca și cei care se vor afla în ultima clasă de liceu sau școală profesională sunt întîmpinați sărbătorește în clasele împodobite cu flori, în laboratoarele și atelierele pregătite pentru primele experiențe și lucrări practice. Cu toții pleacă la drum cu gîndul că-și pot realiza cele mai cutezătoare năzuințe și aspirații, dar și satisfacția de a li se fi creat condiții corespunzătoare pentru viată și învățătură : sălile noi de clasă construite în ultima vreme, materialele didactice moderne și cărțile care au sporit avuția cabinetelor și bibliotecilor școlare, mobilierul nou cu care au fost înzestrate cămine, cantine, școli. Sub îndrumarea învățătorilor și profesorilor, cu sprijinul activ și dinamic al organizațiilor de pionierii și U.T.C., elevii școlilor noastre au datoria să învețe cu sîrguință pentru a-și îmbogăți neîncetat cunoștințele și să dovedească prin întreaga lor activitate și comportare că sunt dergni de încrederea și solicitudinea cu care sunt înconjurați de partid și popor. Sarcina obținerii unor rezultate superioare în pregătirea și educarea tineretului școlar, potrivit imperativelor impuse de stadiul actual de dezvoltare economică, la15 septembrie dimineața. Reșița industrială este năpădită de tinerețe. A început școala. Marea, munții, vacanțele la bunici au rămas undeva în amintirile elevilor așezați cuminți, cu miinile la spate, in bănci. Alte ginduri ii frămintă acum : tainele manualelor, izvorul de înțelepciune pe care îl vor găsi în fiecare pagină. ... Marius Pănescu nu are decit 6 ani, a intrat acum în clasa intii și încă dorește să devină socială și politică din tara noastră, incumbă cadrelor didactice răspunderi dintre cele mai importante, o permanentă perfecționare a muncii didactice. In anul școlar 1970/1971, învățătorii și profesorii trebuie să militeze cu mai multă putere de convingere pentru participarea activă a elevilor la întregul proces de învățămînt, al asocierii efective a acestora la realizarea unor sarcini legate de viitoarea integrare în producție și viața socială. întregul corp didactic este dator să folosească fiecare prilej spre a pregăti tineretul școlar pentru munca productivă, mergînd pe criteriul educației prin muncă și pentru muncă, finalizînd metodele de educare și instruire atît în convingeri și cunoștințe ferme cit și în fapte. Se impune să imprimăm procesului de învățămînt un caracter formativ tot mai pregnant, învățîndu-i pe elevi să gîndească și să judece, apelind mai larg la experiența lor de viață, stimulîndule creativitatea și gândirii, transformînd flexibilitatea fiecare obiect de studiu dintr-un exercițiu de memorare într-o sursă elevată de satisfacții intelectuale și estetice și, prin aceasta, mijloc de căpetenie în educația patriotică și moral-cetățenească. Exmatriculând pentru totdeauna din munca noastră formalismul și rutina, manifestând combativitate și intransigență față de neajunsuri acolo unde acestea vor încerca să-și facă loc, obtinînd colaborarea familiei in rezolvarea problemelor care se vor ivi, fiecare cadru didactic — învățător sau profesor— poate fi încredințat că bilanțul anului școlar pe care-l începem acum se va concretiza in rezultate care să ne dea dreptul la cele mai mari satisfacții și mulțumiri. Privind încrezători răspunderile ce decurg din aplicarea în viață a sarcinilor care stau în fata școlii noastre, urez tuturor elevilor și părinților lor, tuturor educatoarelor, învățătorilor și profesorilor din judetul nostru fericire și sănătate, să obțină cele mai mari succese în hotărîrea de a închina toate energiile creatoare operei de ridicare a învățămîntului pe noi trepte, la care îl îndreptățesc tradițiile sale: hărnicia și talentul poporului nostru, condițiile create școlii în statul nostru socialist, mindria unor personalități în formare“ — opina Tiberiu Este un program de muncă, Crai, un ideal de viață pe care anul care începe îl va pune la încercare. Le-o dorim să iasă învingători ! Dar omul acesta nu înseamnă numai debutul celor de-o șchioapă și nostalgica despărțire de viața școlărească a celor de 18 ani, ci constituie și anul inui de muncă al cîtorva proaspăt absolvenți ai institutelor de invățămint In drum spre școală Toto : P. DUMITRESCU DSn cuprins • Întîla zi a unei biografii 9 In activitatea policlinicii sînt necesare anumite intervenții ... chirurgicale 9 Colecție de semnături sau mijloace eficiente de control? fl SPORT 9 Fel de fel 9 Televiziune—cinema—radio j ► lin , I III miiiiiiw hmmin ■ [UNK] ~ • ■ mm»» ANUL XVII NR. 1817 0 MIERCURI, 16 SEPTEMBRIE 1970 0 4 PAGINI, 30 BANI SÎDERURGIȘTII DIN OȚELU ROȘU AU ÎNDEPLINIT CINCINALUL Depășind an de an sarcinile ce se reveneau, sîderurgiștii din Oțelu Roșu au îndeplinit cu aproape patru luni mai devreme nivelul producției globale prevăzută pentru actualul cincinal, pînă ieri, a și fost realizată peste prevederile inițiale o producție globală de 270 milioane lei. Potrivit calculelor făcute la serviciul planificării pină la sfîrșitul perioadei, siderurgiștii vor da peste planul cincinal inițial 121 000 tone de oțel și 70 000 tone de laminate. In anii cincinalului în secțiile uzinei au fost asimilate noi mărci de oțeluri și profile laminate, a sporit eficiența muncii productive. Astfel, față de anul de bază, 1965, productivitatea muncii a sporit cu 30 la sută. In aceste zile în oțelărie, la laminoare se muncește intens pentru depășirea angajamentelor luate pe anul în curs. Ținînd seamă de rezultatele dobîndite pică ieri există condiții ca angajamentul anual la producția marfă să fie realizat încă în această lună. Creșterea producției de lapte în ferma de vaci presupune un complex de măsuri Sectorul creșterii animalelor la întreprinderea agricolă de stat din Măureni a început să se dezvolte din anul 1958. Lipsa unei profilări și specializări a făcut ca într-o perioadă de peste 10 ani rezultatele să nu se ridice la un nivel de eficiență care să asigure o rentabilitate ridicată. Din anul 1967, s-a pus problema specializării, alegîndu-se ca specie de bază taurinele. Dacă la început această specie se creștea pentru o producție mixtă, carne și lapte, treptat, atenția a fost îndreptată spre specializarea fermei în creșterea vacilor pentru lapte. Această orientare a avut la bază atît considerente interne legate de economia întreprinderii, cît și considerente locale, urmărindu-se pe această cale să se asigure aprovizionarea cu lapte proaspăt a centrelor urbane — Reșița și Bocșa. O dată profilarea stabilită, toată atenția specialiștilor ca și a lucrătorilor din sectorul izootehnic a fost îndreptată în direcția îndeplinirii sarcinilor stabilite. Astfel, dacă în anul 1967 ferma noastră a livrat consumului 1 017 000 litri lapte, în 1969 cifra a crescut la 1 388 300 litri, în acest an vom depăși 1 400 000 litri. Sporirea cantității de lapte de la un an la altul se datorește și creșterii efectivului de vaci mulgătoare, dar mai cu seamă ridicării nivelului producției pe cap de vacă furajată. In cadrul fermei am întreprins măsuri pentru îmbunătățirea calității animalelor și creșterii producției acestora. în primul rînd, am acordat o atenție deosebită selecției. Pentru a putea urmări și conduce procesul de selecție am introdus o evidență riguroasă a producției fiecărui animal în parte. Pe această bază vacile au fost grupate in loturi de producție și furajat în mod diferențiat. Cunoscînd calitățile mamelor, cît și a reproducătorilor masculi, avem posibilitatea să reținem în loturile de selecție numai acele vițele care provin din părinți cu Însușiri bine determinate. De bună seamă, ca în procesul de selecție organizarea judicioasă a reproducției este hotărîtoare. Prin sistemul de montă artificială am avut posibilitatea să folosim numai reproducători de valoare biologică foarte ridicată. Așa bunăoară, taurul Cortrac provine dintr-o mamă care a avut producția medie de 6 968 litri de lapte pe an, iar taurii Fraus și Alma provin din mame cu o producție de peste 9 000 de litri. Mai mult acești tauri sunt din rasa Holstein, și prin folosirea lor s-a urmărit realizarea unei încrucișări de absorbție pe materialul autohton — Bălțata românească. Metișii rezultați pe această cale au intrat in producție încă din 1968, astfel că în prezent din totalul de 547 vaci, 173 sunt metise și pină în 1973 întregul efectiv va fi compus din metișe. Prin această încrucișare potențialul de producție al rasei hallate românești crește cu 24 pînă la 30 la sută, afirmație pe care o facem în urma măsurătorilor efectuate pe timp de 3 ani. Trebuie să menționăm aici că reproducția, reprezentată prin monte și fătări, comportă multă atenție pentru ca să asigure un nivel constant al producției de lapte pe tot parcursul anului. Dintre măsurile adoptate în fermă ne oprim mai cu seamă asupra metodei de repetare a montei. Pentru a asigura prinderea de la primele călduri se efectuează un număr de 3—4 însămînțări la intervale de 10—12 ore. La exemplarele care totuși repetă căldurile se aplică cu rigurozitate tratamentele de stimulare a ovulației. Prin aplicarea acestor măsuri s-a reușit ca în perioada anilor 1967—1970 să realizăm un procent de natalitare de 83—86 la sută, iar în acest an, în 8 luni am obținut viței de la 76 la sută din efectivul de vaci. Atît selecția cît și reproducția, conduse în mod științific, cunoscîndu-se dinainte obiectivele urmărite, dau rezultatele scontate numai dacă se asigură și celelalte condiții privind furajarea și îngrijirea animalelor, în anii precedenți însă nu s-a reușit o organizare corespunzătoare a producerii furajelor, lucru ce s-a resimțit în producția animalelor. În urma unui studiu detaliat, începînd din acest an am reușit să stabilim sortimentul de furaje cu cel mai mare randament, în condițiile terenurilor aferente fermei și anume dintre leguminoase, ghizderul și dintre anuale sorgul hibrid, care asigură furaje îndestulătoare, atît ca masă verde, siloz, cît și fin uscat de bună calitate. In acest fel animalele au asigurat pe tot parcursul anului masă verde proaspătă sau însilozată cît și fin de leguminoase. Pentru perioada de iarnă silozul din porumb nu lipsește din rație. Bineînțeles că rațiile de furajare se întocmesc pe grupe de animale, diferențiat in funcție de nivelul producției. Dr. VASILE STOIANOVICI șeful fermei zootehnice de la I.A.S. Măureni (Continuare in pag. a 3-a) MHIII ;...h Evoluția șeptelului, strîns corelată cu selecția Furajarea rațională și o îngrijire corespunzătoare, condiții obligatorii pentru evidențierea însușirilor bune Premieră industrială La Fabrica de articole de cauciuc din orașul Drăgășani, județul Vilcea, a intrat in funcțiune, cu 45 zile înainte de termen, linia de talpă de cauciuc cu o capacitate de 2000 tone pe an. Se apreciază că parametrii proiectați vor fi atinși încă în acest an. De asemenea, se află în probe tehnologice secția de încălțăminte. Potrivit calculelor, devansarea termenelor de finalizare a investițiilor va permite obținerea unei producții de 5 milioane lei peste prevederile planului anual. (Agerpres) Gînduri la început de drum fer. Știe să numere pînă la 100, a învățat să însăileze literele de tipar : „Vreau să știu multe și să mă fac mare“ — ne-a spus. Lingă el, o codană cu ochi verzi, Mariana Jurca, se juca mîndră cu primul ei ghiozdan. A fost în această vară la bunici unde a avut suficient timp să mediteze „serios“ la viitorul ei. Acum este hotărîtă : vrea să devină profesoară. Pină atunci mai sunt cîteva amănunte de rezolvat, să învețe să numere și să scrie, să știe bine tot ce va găsi prin manuale. . . ... La Liceul nr. 1 un grup de tineri stătea mai retras. Erau „cei mari“,, cei mai vârstnici din liceu , clasa a Xll-a. La finele anului școlar ii va aștepta examenul, de bacalaureat, „pe care-l așteptăm cu nerăbdare, pentru că este primul examen serios din viața noastră“ — ne-a spus Eugen Iordache. „Fiind cei mai mari din liceu, va trebui să fim un exemplu in muncă și conduită tuturor elevilor, fapt care ne dă superior, acum la prima lor întâlnire cu catedra. ..Emoții ? Cred că am totuși.. . Sunt diriginte și abia aștept cunoștința cu viitorii mei elevi. Despre munca ce mă așteaptă pot să vă spun prea puține acum. Eventual peste o lună. .ne spunea cu cîteva zile in urmă, într-o scurtă trecere prin Reșița, profesorul Ioan Stoia, de la Școala generală din Șosea Montană. O dată cu primele frunze ale toamnei, școlile și-au recăpătat voioșia cotidiană. Cite visuri, ambiții, ginduri frumoase și mari, cîte idei năstrușnice și șotii colegiale nu vor cunoaște pereții vivi în anul care vine. Cataloagele se vor umple încetul cu încetul cu note (sperăm numai bune!) și pe măsură ce timpul va trece cu toții vor fi mai deștepți. Bucuria revederii va deveni astfel, o bucurie a împlinirilor. OLGA NAGY VASILE BOGDAN Incepînd cu acest an de învățămrnt, elevii din Grădinari au la dispoziție o nouă școală cu 10 clase, • i Oameni și cocser Șeful de echipă Ion Băieților, mașinist pe mașina de șarjare da la cocseria reșițeană, nu a intirziat niciodată la schimb. Punctual, și-a pontat fișa și, mereu la aceeași oră, în funcție de schimbul în care lucra, urca pe mașină. Preia munca din mers și se pregătește pentru o nouă șarjă. La fiecare 20 de minute celulele de cocsificare sunt golite și reumplute cu cărbunele care, supus temperaturilor înalte, va deveni cocs. Din 1956, de cînd lucrează aici, s-a obișnuit cu munca și tovarășii de lucru. Ba mai mult chiar, în cei 14 ani a avut timp să-și înțeleagă mașina pe care o mînuiește și să o îndrăgească. — Munca pe care ți-ai ales-o trebuie să-ți fie dragă — reflecta el, îmi place să arăt altora rezultatele muncii mele. Lucrez cu multă dragoste pentru că știu că cocsul este necesar furnalelor, fantei, tuturor inimilor de fier ale tării noastre. Mi-a spus aceste lucruri pufăind din țigară, într-o mică pauză, negru de funingine, pe fata asprită de dogoarea cuptoarelor. Știi că lucrează într-un sector cheie al secției, că de priceperea lui depinde calitatea cocsului, că experiența acumulată, pe care o împărtășește cu generozitate celor mai tineri, este un bun cîștigat după mulți ani de eforturi și frămîntări... ... Cînd l-am solicitat pe Mircea Leucan să-mi răspundă la cîteva întrebări, m-a privit scrutător apoi a fugit după mașina de descărcat, din care tocmai cădea spectaculos cocsul incandescent. Și, cu o boată, a adunat cîteva bucăți răzlețite aruncîndu-le în grămada care a început să se răcească. Intr-o discuție anterioară maistrul Dumitru Andrițoiu îmi spunea că Mircea Seucan este cu adevărat un om de bază. Abia de un an și ceva lucrează la cocserie și a avut atîta curiozitate și putere de muncă, încît în foarte scurt timp a deprins toate îndeletnicirile cocsarilor. A lucrat și la cărbune și la încărcare și la descărcare. Astăzi, unde este o problemă mai dificilă de rezolvat, Seucan este cel solicitat să dea o mină de ajutor. O face pentru că știe atît de multe lucruri care sînt folositoare colegilor săi de muncă. — Unii îmi reproșează că mă bag în toate, că nu am pic de pace și că vreau să știu totul. Atunci îmi spun : iasă-i în pace să vorbească ! Și îmi văd de ale mele din moment ce nu fac rău nimănui. Șeful secției, inginerul Radolce Nicolin, îmi spunea: — Deși nu a venit de mult între noi, Seucan SERGIU CEZAR (Continuare în pag. a 7-a) Marea Meridiane Africă albă Țara cea mai cunoscută din lume — Africa de Sud — ar dori să-și impună superioritatea vecinilor săi, apropiați sau îndepărtați, în domeniul armelor convenționale și — de ce nu — a celor nucleare. Din 1965, Pretoria a fost utilată cu o rețea de radar pentru alarmă de la mare distanță : împreună cu două alte „state albe“ din Africa — Portugalia și Rhodesia —, ea dispune de 70 de bombardiere și peste 100 de avioane de vânătoare. Ambițiosul său program militar prevede în plus achiziționarea avioanelor de tipul „Mirage III“ și a cîtorva bombardiere KS Buccaneer — care pot transporta bombe atomice — precum și instalarea, în colaborare cu Franța, a unui sistem modern de apărare antiaeriană, numit „Cactus“. Printre altele, arma atomică ar fi un atau prețios pentru Pretoria in actualele ei alianțe politice Africa de Sud ar dori de fapt să iasă din izolarea în care a fost plasată, în politica sa de apartheid și de embargoul instaurat de O.N.Un acest scop ea a pus în aplicare, încă de acum zece ani, un vast plan strategico-diplomatic care tinde, pe de o parte, să-i asigure un joc in rîndul alianței atlantice și, pe de altă parte, un rol conducător în întreaga emisferă sudică. Această strategie se exercită pe trei planuri diferite. La In Africa , susținerea financiară și diplomatică de către Pretoria a regimului colonial portughez și a Rhodesiei, exercitarea de presiuni economice asupra unor țări africane — Coasta de Fildeș sau Madagascar — considerate ca cele mai „înțelegătoare“ față de Africa de Sud. 2. — In alianța atlantică , Pretoria își multiplică apelurile către N.A.TO., pozind în cea mai sigură susținătoare a acestei organizații în emisfera sudică. (Cum noul drum al petrolului trece pe la Capul Bunei Speranțe, un punct strategic vital, aceste apeluri au din ce în ce mai mult șansa să fie ascultate). 3. — Pe planul emisferei sudice , Africa de Sud agită proiectul unei vaste alianțe „albe“ care ar îngloba sudul continentului african și America Latină, și care ar fi susceptibil de a interesa Australia și Noua Zeelandă. Deja discuții preliminare au fost angajate cu Argentina și Brazilia în vederea unei alianțe militare. (Le Nouvel observateur — Paris).