Flamura, octombrie 1970 (Anul 18, nr. 1830-1856)

1970-10-25 / nr. 1851

r ANUL XVII NR. 1851 DUMINICĂ, 25 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI, 30 BANI in ziarul de azi: I CONDEIE CARANSEBEȘENE Pagina a 2-a I SPORT. CONFIDENȚE I De pe cuprinsul județului I MEMENTO Programul Tv., Ra­dio, Cinematografe, Vremea. ■ ANUNȚURI, PU­BLICITATE. Pagina a 3-a • Știri, comentarii, telegrame de peste hotare. Pagina a 4-a Pridvorul Stațiunea piscicolă Vărădia Foto: M. POPESCU 25 — 31 octombrie SĂPTĂMÎNA ECONOMIEI fiini c­u­ Fiecare al treilea cetățean al județului — posesor al libretului C.E.C. II Soldul general actual al economiilor este de două ori mai mare decit cel din 1966 .I Fapte cu adîncă semnificație civică și patriotică B Convorbire cu tovarășul ION FLOARE, vicepreședinte al Consiliului popular județean, președintele Comisiei județene pentru amin­tirea acțiunii de economisire la C.E.C. — Ne aflăm în preajma unui eveniment de seamă — „Săptă­­mâna economiei“. Știm că și în alți ani s-au organizat aseme­nea acțiuni, ele vădindu-și de fiecare dată eficiența. Vă ru­găm să ne înfățișați modul in care se va desfășura în acest an acțiunea și ce iși propune ea. — In anii edificării României so­cialiste — ani de înflorire a eco­nomiei naționale și de ridicare continuă a bunăstării întregului nostru popor — organizarea a­­nuală a săptăminii economiei a devenit un eveniment tradițional. Bineînțeles, această acțiune nu are în vedere doar o simplă succe­siune de festivități, menită să con­fere relief sărbătoresc unor zile din cel mai îmbelșugat anotimp — toamna — d­, in primul rînd, sc­o­puri practice. Săptămîna economiei se desfășoară în întreaga tara între 25—31 octombrie, ultima zi a Săptăminii, 31 octombrie, coinci­­zînd cu Ziua Mondială a Econo­miei, ceea ce reflectă acordul ță­rii noastre cu această manifestare tradițională, organizată in scopul promovării și dezvoltării spiritu­lui de economie. Ea se concreti­zează în multiple și variate for­me de popularizare a acțiunii de economisire avînd, așa cum spu­nea cu ani în urmă marele nos­tru poet Tudor Arghezi „frumoa­sa menire de a cultiva și dezvolta în rîndurile cetățenilor de toate virstele, de la școlar pînă la pen­sionar, arta de a gospodări cu chibzuială bugetul familial și fie­care bănuț muncii“. — Cu ce bilanț se prezintă populația caraș-severineană la această importantă manifestare, de profunde semnificații so­ciale și civice . — Oamenii muncii din județul Caraș-Severin, gospodari harnici și pricepuți ai importantului po­tențial industrial, agricol și fores­tier de care dispune acest frumos colț de țară s-au dovedit în de­cursul timpului a fi înzestrați cu mult spirit de prevedere și econo­misire a banilor cîștigati prin muncă, in vederea acoperirii unor nevoi viitoare. — Vreți să ne înfățișați cîte­­va cifre bilanțiere ? — Soldul general al depunerilor făcute la C.E.C. de către cetățenii județului este in prezent cu 4,2 la sută mai mare decît în anul tre­cut și de 2 ori mai mare decit cel înregistrat în 1966. Amploarea și evoluția continuu ascendentă a mișcării de economisire — care are caracter de masă în țara noas­tră — își găsește temeiul în dez­voltarea impetuoasă a economiei naționale, creșterea venitului na­țional și a nivelului de trai a­ populației — obiectiv central al întregii politici a Partidului Co­munist Român. La ora actuală, în județul nostru există un număr de 111 960 depunători la C.E.C., re­venind un libret de economii la 3 locuitori . Gradul de dezvoltare a acțiunii de economisire este o­­glindit de rețeaua largă de unități de deservire C.E.C. ce funcționea­ză pe teritoriul județului și care cuprinde astăzi 142 unități, din care 110 în mediul rural. O bună parte dintre acestea au fost des­chise în ultima vreme. Din depu­nerile făcute la C.E.C., cetățenii și-au procurat numai in acest an un număr de 349 autoturisme (în valoare de circa 18 milioane lei) iar 7 autoturisme au fost acordate posesorilor de librete sub formă de cîștiguri, alături de numeroase și importante cîștiguri în bani, în cadrul operațiunilor de credita­re a populației, care au înregis­trat în ultimul timp o dezvoltare rapidă, au fost acordate cetățeni­­lor din județ 365 de împrumuturi, pentru construcția de locuințe pro- Convorbire consemnată de VIOREL BOARIU (Continuare ir# pap a 3-a) ! Încheierea sesiuni jubiliare a u.n.u. Președintele Nicolae Ceaușescu a luat parte la ședința festivă NEW YORK 24.­­ De la trimișii speciali , Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consacrată celebrării unui sfert de secol de existență a Orga­nizației Națiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfășurat, după cum se știe, timp de zece zile, intre 14 și 24 octombrie, sub de­viza „pace, justiție, progres“. La ora 10,45 (ora New York-ului), cînd delegațiile celor 127 de țări membre ale Organizației Națiunilor Unite au intrat în sala Adunării Generale, la pupitrul rezervat României au luat loc NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consi­liului de Stat al țării noastre, Dumitru Popescu, membru al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Gheor­­ghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la O.N.U. La ședința plenară au luat parte numeroși șefi de state și guverne, miniștri de externe, precum și alte personalități ale vieții politice in­ternaționale prezente la New York cu ocazia jubileului Națiunilor Unite. Deschizind ședința, Edward Ham­­bro, președintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru documente finale supuse e­­xaminării și aprobării sesiunii ju­biliare. Adunarea Generală a apro­bat in continuare aceste docu­mente . Declarația solemnă de rea­firmare a încrederii statelor in viabilitatea principiilor Cartei O.N.U., a angajamentului lor de a acționa pentru sporirea rolului și eficacității organizației, in scopul de a deveni un instrument eficace în întărirea securității internațio­nale și promovarea progresului tu­turor popoarelor; Declarația pri­vind strategia și metodele dez­voltării și lansarea celui de-al doi­lea Deceniu al O.N.U. pentru dez­voltare (1971-1980); Declarația cu privire la principiile relațiilor prie­tenești și cooperarea între state, un program de acțiune, sub forma unui document al O.M­.., conți­­nînd o serie de măsuri eficiente pentru lichidarea definitivă și cit mai urgentă a ultimelor vestigii ale colonialismului. Potrivit protocolului ședinței fes­tive, s-a dat apoi cuvintul unor vorbitori din diverse zone geogra­fice ale globului. Au rostit scurte alocuțiuni Okoi Arikpo, ministrul afacerilor externe al Nigeriei, San­­ga Kittihabhorn, ministrul aface­rilor externe al Tailandei, Stefan Jedrychowski, ministrul afacerilor externe al Poloniei, Mario Gibson Barboza, ministrul afacerilor ex­terne al Braziliei, Yvon Beaulne, reprezentantul permanent al Ca­nadei la Națiunile Unite. Evocînd activitatea Organizației Națiunilor Unite în cei 25 de ani, aspirațiile tuturor popoarelor spre o lume a păcii și cooperării, rolul pe care acest for internațional îl poate juca în dezvoltarea unor relații normale între state, bazate pe principiile Cartei, vorbitorii au exprimat un larg consens în ce privește sporirea în anii următori a eficacității O.N.U. Astfel, Stefan Jedrychowski a arătat, intre al­tele, că este de primă importanță realizarea universalității Organi­zației Națiunilor Unite și, în acest sens, restabilirea drepturilor legi­time la O.N.U. ale R. P. Chineze și admiterea ambelor state ger­mane. El a relevat, de asemenea, că e necesar ca relațiile dintre state să se bazeze pe principiile independenței și suveranității na­ționale, su­mei și avantajului reci­proc. Secretarul general al Organiza­ției Națiunilor Unite, U Thant, a pronunțat apoi în fața Adunării Generale o declarație în care a făcut, la început, bilanțul activi­tății desfășurate pînă acum de O.N.U. . Noi știm cu toții ceea ce Organizația Națiunilor Unite a rea­lizat și ceea ce ea n-a știut să înfăptuiască“., a spus U Thant. Vorbitorul a relevat că există nu­meroase probleme acute ce preo­cupă de multă vreme omenirea și cărora acest for internațional tre­buie să le găsească o soluționare, îndeplinindu-și astfel misiunea în­credințată de popoare și înscrisă, în urmă cu 25 de ani, in Carta Națiunilor Unite. El a apelat la statele membre să-și întărească eforturile pentru ca Organizația Națiunilor Unite să devină un in­strument eficace de rezolvare problemelor urgente ce confruntă a lumea contemporană. „Cursa înar­mărilor, cu riscurile sale de neier­tat și cu cele 200 de miliarde de dolari cu­ costă ea în fiecare an — a declarat U Thant — constituie un coșmar in comparație cu alte con­secințe ale rapidității progresului științific și tehnic“, Direcția ge­nerală în care noi trebuie să ac­i Continuare in pag. a IV-a) In Editura politică a apărut: In Toolae Ceaușescu Expunere la Asociația de politică externă din New York, 22 octombrie 1970 în complexul de măsuri adopta­te în vederea îndeplinirii sarcini­lor stabilite prin programul jude­țean de dezvoltare a zootehniei, acțiunea de profilare a producției animaliere joacă un rol deosebit­ de important Prin profilare urmărit ca in fiecare unitate s­a să se exploateze acea specie și cate­gorie de animale care găsește con­diții optime de creștere, atît din punct de vedere al spațiilor de ca­zare, al asigurării nutrețurilor, ci­ corespunzătoare, nn planul de pro­ducție pe anul în curs ei au pre­văzut ca îngrășătoria să se aducă un venit­ bănesc de­ 333 550 lei. Acum, cînd suntem­ aproape de sfîr­­șitul anului, rezultă că veniturile planificate se vor realiza cel mult, în proporție de 20 la sută. Cum s-a ajuns la această situa­ție, atît de nesatisfăcătoare ? Față de 100 taurine îngrășate prevăzute să fie livrate, s-au vîn­­dut pînă acum doar 20, iar dÎa­rea unității și pentru popularea îngrășătoriei, ne dăm și mai bine seama de felul cum se muncește la Ticvaniu Mic. Așa bunăoară, deși în grajd sînt peste 50 de lo­curi libere, s-a tărăgănat zile la rînd preluarea vițeilor repartizați de la unitățile vecine, C.A.P. Ră­­chitova și Broșteni, fiind nece­sară intervenția directă a ingine­rului Valeriu Bulmeza, directorul adjunct la Direcția agricolă jude- Dispecerat perfecționat La oțelăria Martin a Combi­natului siderurgic Reșița se află în curs crearea unui sis­tem perfecționat de dispecerat. Dotat cu aparatură electronică modernă și deservit de spe­cialiști cu inaltă calificare, noul sistem va permite dispe­cerului central al oțelăriei să culeagă cu maximum de rapi­ditate informații și să dispună măsuri operative pentru buna desfășurare a activității. Deci­ziile privesc cel puțin 20 de locuri „cheie“ ale procesului de producție, cum ar fi: ca­binele de comandă ale cuptoa­relor, laboratorul de analize rapide a calității metalului, ba­rele de pregătire, turnare și sor­tare, grupul energetic, curăță­toria de lingouri, hardina de zgură și serviciul de coordona­re a producției din cadrul Cen­tralei siderurgice. Perfecționa­rea dispeceratului se înscrie pe linia unei acțiuni mai largi, desfășurată și pe alte planuri ale activității combinatului re­­șițean, menită să asigure o ba­ză științifică conducerii pro­ducției. Profilarea pe...hîrtie nu duce la rentabilizarea sectorului zootehnic și sub aspectul organizării muncii și valorificării producției. Multe din fermele specializate au și demonstrat, prin rezultatele obținute, eficiența acțiunii. Mai sunt­ însă unele consilii de condu­cere ale cooperativelor agricole de producție care au înțeles doar să lichideze anumite categorii de animale, fără să se preocupe în același timp de întregirea efecti­velor din categoria pe care s-au profilat și să urmărească realizarea sarcinilor stabilite prin plan. O ast­fel de situație am întilnit la C.A.P. Ticvaniu Mic. Cooperatorii de aici au hotărît să se ocupe de îngrășa­rea tineretului taurin. Pentru a­­­­ceasta, unitatea dispune de două grajduri cu o capacitate de 200 locuri precum și o bază furajeră cei 64 tăurași din îngrășătorie doar 7—8 vor mai ajunge în acest an la greutatea corespunzătoare pen­tru a putea fi valorificați. Nu se poate spune că unitatea nu a avut condiții. Baza furajeră a fost îndestulătoare in tot timpul verii și, de asemenea, sunt de pe acum depozitate toate nutrețurile necesare pentru efectivele planifi­cate să fie iernate. Din păcate, fu­rajele din cîmp nu au ajuns în ies­lea animalelor, nici în cantități suficiente și nici la timp. Motiva­rea, adusă de Hilger Oskar, ingi­nerul șef al cooperativei, că din lipsa de oameni nu s-a putut or­ganiza o echipă de deservire cu furaje și deci nu a avut cine să recolteze și să transporte nutrețul, nu este în nici un caz concludentă. Sectorul zootehnic — destul de mic, cuprinzînd circa 100 taurine și 600 ovine­— este condus de un brigadier și a avut îngrijitorii ne­cesari. Dar atît consiliul de con­ducere cît și inginerul șef al coo­perativei au admis de la începutul anului un sistem de lucru nestimu­lator. Fiind retribuiți cu norme fixe, este firesc ca îngrijitorii să nu urmărească sporurile de greu­tate, ca atunci cînd acestea ar fi fost legate de un sistem de coin­teresare. De altfel, în evidențele cooperativei nici nu se poate con­stata creșterea în greutate a tine­retului taurin din îngrășătorie, în­­trucît brigadierul Ion Coteț nu a făcut­ cîntăririle lunare. Iată, deci, adevăratele cauze ale nerealizărilor. Dacă mai adăugăm și faptul că aceeași lipsă de preo­cupare s-a manifestat ia conduce­reană, pentru organizarea prelu­ării acestor animale. Creșterea animalelor constituie pentru cooperatorii din Ticvaniu Mic principala resursă de realizare a veniturilor bănești. După cum rezultă din cele relatate, ca urmare a unei insuficiente preocupări conducerii cooperativei, veniturile a planificate din zootehnie nu se vor realiza în acest an, lucru ce se va resimți puternic în bugetul unită­ții. Întrucît cooperativa dispune de o bază furajeră puternică, este necesar să se tragă concluziile co­respunzătoare din activitatea a­­cestui an și să se întreprindă mă­suri hotărîte atît pentru redresa­rea producției anului curent, cît mai cu seamă pentru asigurarea cadrului necesar pentru realizarea producției anului viitor. Și in alte cooperative agricole Ing. AL. POPOVICI (Continuare in pag. a 3-a) ZIUA FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNII Înscrisă la loc de cinste în ronica eroicelor lupte purtate de poporul român pentru eli­berarea sa națională și socială, ziua de 25 octombrie are o a­­d­încă semnificație. La această dată, cu 26 de ani în urmă ar­mata română lupt înd umăr la umăr cu armata sovietică, a izgonit trupele hitleriste-hortis­­te de pe ultima palmă de pă­­mânt românesc, desăvirșind e­­liberarea întregului teritoriu al României de sub jugul fascist. Sărbătorirea Zilei Forțelor Armate a devenit un simbol al recunoștinței poporului nos­tru față de vitejia și spiritul de jertfă dovedite de militarii români în războiul antihitlerist, o expresie a prețuirii pe care oamenii muncii o acordă ar­matei țării. Continuatoare a glorioaselor tradiții de luptă ale poporului, Portele Armate ale Republicii Socialiste România constituie o realizare de seamă a politicii partidului și statului nostru, o parte integrantă a transformă­rilor revoluționare, a edificării noii orînduiri sociale în patria noastră. Este un merit istoric al Par­tidului Comunist Român și un izvor de mîndrie patriotică fap­tul că întreaga armată română a trecut de partea poporului, întorcînd armele împotriva tru­pelor hitleriste- Dînd dovadă de neînfricare în fața dușma­nului, unitățile militare împreu­nă cu formațiunile de luptă pa­triotice, avind sprijinul larg al populației, au zdrobit, in decurs de numai 8 zile, forțele hitle­riste din Capitală, partea cen­trală, de sud, sud-est și sud vest a țării. In același timp, desfășurate pe un front de 1 400 km, trupele române au menținut un mare cap de pod în Podișul Transilvaniei și Ba­nat, acoperind astfel trecători­­le din Carpații Meridionali, ce­ea ce a avut o importanță deo­sebită pentru desfășurarea ul­terioară a operațiilor militare: împreună tică, armata cu armata sovie­română a conti­nuat lupta pentru eliberarea părții de nord-vest a României și apoi dincolo de hotarele patriei, în Ungaria, Cehoslova­cia și Austria pînă la înfrîn­gerea definitivă a armatelor fasciste și încheierea victorioa­să a războiului în Europa, în întreaga perioadă a războiului au fost angajate în bătălii e­fective însumînd peste o jumă­­­tate de milion de oameni. Tru­pele române au pătruns prin gre­le lupte peste 1 000 de kilometri in dispozitivul inamic, au stră­bătut 20 masive muntoase, au forțat­­2 cursuri mari de apă și au eliberat 3 831 localități, dintre care 53 orașe, 170 000 Lt. col. ION NEAGU (Continuare în pag a 3-a) Noi produse destinate industriei energetice, petroliere și chimice La Uzina metalurgică din Bacău au fost in­troduse in producția de serie 10 prototipuri de robineți cu sferă, avînd două și trei căi de dis­tribuție și închidere, cu diametre cuprinse între 50 și 125 mm. Noile produse vor fi utilizate în industria energetică, petroliferă și chimică pentru transportul lichidelor corozive și a gazelor. Ele au un înalt nivel de etanșare , care elimină pier­derile lichidelor sau gazelor și, totodată, sunt mai ușoare decît tipurile cunoscute cu 30—40 la sută. Robineții industriali, realizați de specialiștii din Bacău, după o concepție originală, oferă posibili­tatea echipării cu mecanisme de acționare, electri­ce, pneumatice sau hidraulice, și pot fi folosiți în linii tehnologice mecanizate sau automatizate.

Next