Flamura, noiembrie 1970 (Anul 18, nr. 1857-1881)
1970-11-21 / nr. 1874
PROLETARI CIM TOATE ȚĂRILE UNITI -VA .r..MAJ. F.P.^T.SȚULUI JUDEȚEAN CARAȘ «SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ULLL» L» .....................................................................................................................ANUL XVII NR. 1874 SÎMBĂTĂ, 21 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI, 30 BANI A AZI ÎNCEPE ÎN JUDEȚ ȘTAFETA CULTURAL - ARTISTICĂ partidului1 Aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Român este un prilej de sărbătoare pentru întreaga țară, iar in intîmpinarea acestui eveniment in toate domeniile de activitate, se pregătesc și se obțin rezultate deosebite, ca un omagiu pentru înțeleaptă conducere, pentru tot ceea ce a făcut și face, pentru faptul că azi trăim liberi și suntem minori că purtăm titlul de cetățean al României socialiste. Artiștii amatori din județul nostru, români, germani, sârbi și de alte naționalități se pregătesc să aducă omagiul lor acestui măreț eveniment printr-un număr mai mare de spectacole ce se prezintă, prin ridicarea continuă a măiestriei, prin tot ceea ce se organizează la căminele culturale, cluburile și casele de cultură. In același timp cu manifestările inițiate pe plan central, ștafeta cultural-artistică „Cîntare partidului“ a fost concepută să antreneze cele mai bune formații artistice, cei mai buni interpreți care să întregească sărbătoreasca eântare înălțată partidului de întregul nostru popor. La dispoziția comunelor și orașelor de pe cele 8 trasee, pe care va călători șiafeta, se pun tot atitea albume in care fiecare va consemna o micromonografie a tuturor localităților componente. Dezvoltarea social-economică și edilitară a valențelor creșterea continuă a amplificarea cultural-artistice, rețelei invățămîn jucu, tradițiile și valorile spirituale vor fi susținute de copii după documente, fotografii ale celor mai importante obiective, date comparative, fotocopii etc. Ștafeta se declanșează in ziua de 21 noiembrie a.c [UNK] cind artiștii amatori din comuna Brebu o vor preda, in cadrul unui spectacol festiv, celor din comuna Văliug. De aici își continuă drumul pe Valea Birzavei, încheindu-și prima etapă la Bocșa. In ziua de 22 noiembrie, artiștii amatori din Buchin se deplasează cu ștafeta la vecinii lor din comuna Bolvașnița, de unde aceasta va parcurge Valea Timișului și Valea Cernei poposind la Băile Herculane. In ziua de 29 noiembrie ștafeta va fi dusă de luncavițeni La Mehadica de unde, trecind străbate întreaga prin Iablanița, Valea Almăjului pină la Bozovici. In ziua de 6 decembrie ștafeta va porni din Berzasca, prin Valea Dunării pină la Moldova Nouă, din Doban, străbătînd Bazinul superior al Carașului pină la Anina și din Firliug prin Valea Pogonișului și o pârtie din Valea Timișului pina la Caransebeș. In 13 decembrie își va începe drumul ștafeta din Forotic, străbătînd Valea Carașului pină la Oravița, iar in 20 decembrie artiștii amatori din Turnu Ruieni vor duce ștafeta care va fi purtată pe Valea Bistrei și va poposi la Oțelu Roșu. Incepind din 10 aprilie a anului 1971 pină în ziua de 8 mai, localitățile in care s-a încheiat prima etapă, vor duce ștafeta la Reșița, unde vor prezenta, cu această ocazie, spectacole. In ziua de 8 mai va avea loc in Reșița un mare spectacol la care își vor aduce contribuția cele mai bune formații artistice din întregul județ, care s-au evidențiat cu ocazia concursurilor republicane și a ștafetei „Cintare partidului“. Pe întreaga perioadă de desfășurare a acestei manifestări, la pregătirea și prezentarea spectacolelor vor trebui să contribuie cele mai bune formații ale așezămintelor culturale, ale sindicatelor, ale cooperației meșteșugărești și ale tineretului, in așa fel nicit să fie cu adevărat reprezentative pentru arta noastră amatoare. Corurile, grupurile vocale, echipele de teatru, colectivele de montaj, brigăzile artistice de agitație și interpreții individuali care participă alături de formațiile instrumentale și de cele coregrafice la aceste spectacole., vor include in repertoriul lor piese care reflectă viața nouă a satelor și orașelor patriei, rezultatele obținute in toate domeniile sub înțeleaptă conducere a partidului, care evocă trecutul de luptă al poporului nostru, cintind Partidul Comunist Român și România socialistă. VELIȘCU BOLDEA r Expoziție dedicată lui Friedrich Engels Cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Friedrich Engels, la biblioteca orășenească din Caransebeș, a fost deschisă recent o expoziție, care cuprinde principalele lucrări editate pe teme de filozofie, politică, istorie. Tot în cadrul acțiunilor închinate evenimentului se Înscrie și medalionul literar „Friedrich Engels — dascăl al clasei muncitoare", prezentat în fața unei asistente numeroase în sala bibliotecii de către profesoara Ileana Andronescu. ^TOi iuiiitium VIZITA ÎN BULGARIA A DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE ROMÂNE După întîlnirile prietenești cu populația Sofiei, încheierea convorbirilor oficiale și semnarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală româno-bulgar, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general Partidului Comunist Român, prealședintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri, într-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegația română formată din tovarășii Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, este însoțită de Lîcezar Avramov, Dancio Dimitrov, Kiril Nestorov, Span Gospodov. La Uzina de construcții de mașini Reșița Pentru a se garanta instalațiilor de ridicat și transportat o mai deplină siguranță in exploatare și o permanentă supraveghere tehnică, la nivelul serviciului mecanic șef al Uzinei de construcții de mașini Reșița, s-a întocmit (la începutul anului) un gradie în care s-au prevăzut termenele reviziilor și reparațiilor tehnice ale acestora. Ca urmare, era de așteptat din partea mecanicilor și maiștrilor din sectoarele de întreținere ale secțiilor să manifeste interesul cuvenit față de atribuțiile încredințate, executând lucrările la timp și de calitate. Dacă la secția cazangerie și utilaj industrial macaralele sunt bine întreținute și exploatate (aceasta fiind o rezultantă firească a preocupărilor de care dau dovadă Petru Gheorghe-Ion, mecanicul secției și maistrul sectorului de întreținere, Vasile Obersterescu și macaragiii Gheorghe Văduva, Petru Iancu, Constanța Enache, Maria Ungureanu și alții), nu același lucru se petrece la alte secții. La turnătoriile de oțel și fontă, la forjă, mecanică grea, boghiuri etc., instalațiile de ridicat și transportat sunt vitregite. La secțiile amintite verificările nu se fac conform graficelor, reviziile se execută in mod superficial, în vreme ce reparațiile accidentale (care rezultă de pe urma acestor neajunsuri) nu întrunesc atenția și calitatea cerută. Conducerea uzinei a luat unele măsuri pentru curmarea acestei stări. Iancu Barbu, (T.O.M.), Nicolae Mureșan și Ștefan Cervenko (de la forjă), Alois Jak (de la boghiuri) și alții au fost sancționați pentru tărăgănarea îndeplinirii sarcinilor. Cu toate acestea, la secțiile menționate multe macarale continuă să funcționeze deși au defecțiuni, care în numeroase cazuri (nefiind sesizate înlăturate la timp) generează accicidente. Așa s-a petrecut recent la turnătoria de oțel unde cablul de tracțiune de la macaraua numărul 465 nu a fost verificat cu atenție — fiind uzat peste limita admisă — s-a rupt, pricinuind un accident grav, prin căderea și răsturnarea oalei cu oțel lichid. Firește că pentru evitarea unor asemenea accidente datorate slabei întrețineri și exploatări a macaralelor, se impun măsuri tot mai energice în vederea întăririi răspunderii personale a fiecărui macaragiu, a tuturor maiștrilor din sectoarele de întreținere. Este deci deosebit de important să se intensifice controlul macaralelor, la care să participe specialiști de la serviciul mecanic șef al U.C.M.R. și chiar de la Grupul de uzine Reșița, să se verifice săptămînal starea tehnică a macaralelor, acestea să fie date in revizii in conformitate cu graficele stabilite in fiecare secție. Pentru înfăptuirea acestor deziderate este însă nevoie de un mai mare interes și din partea conducerilor tehnico-administrative ale secțiilor. Nu e mai puțin adevărat insă că in privința întreținerii necoresunzătoare a macaralelor o parte le vină o poartă și conducerea uunei, cit și serviciul de aprovizionare. Afirmația are ca temei neritmicitatea în asigurarea pieselor de schimb și a aparatajelor electrice. Lipsesc cablurile de tracțiune, ceea ce face ca multe macarale să lucreze cu cabluri învechite, uzate. Or, de aici și pină la accidente calea e foarte scurtă. In plus, la U.C.M.R. există macarale care sunt un repaus de luni de zile. într-o asemenea situație se găsește macaraua fr. 244 de la secția boghiuri, macaraua cu brat din depozitul de laminate din Mociur și altele. De ce stau ? Pentru că le lipsesc anumite piese — apărători de protecție, limitatoare de sarcină, au angrenajele uzate etc. etc. Nu este oare nevoie de ele ? După cine știm, in repetate rânduri lipsa din producție a macaralelor determină pierderea multor ore și bunuri materiale. Așa că... Iată deci că atît serviciul de aprovizionare cit și serviciul mecanic șef au suficient timp de acțiune. E nevoie doar de mai multă preocupare din partea acestora pentru aducerea sau confecționarea pieselor de schimb necesare sutelor de macarale existente în ma ION VAD (Continuare in pag. a 3-a) Bolizii de metal suspendați scîrțîie pe șine KHîzU întreținerea și exploatarea macaralelor — gemene neglijate Piesele de schimb sunt...lipsă la apel Unii macaragii rămin „corigenți** la examenul de...conducere Respectarea cu rigurozitate a cotelor de prelucrare a tuturor pieselor este garanția calității întregului ansamblu. In foto , strungarul MIHAI BÎRÎU, de la U.C.M. Reșița controlează cu atenție cotele. ± m în orașul Botevgrad După ce coloana oficială a străbătut Munții Balcani, oaspeții s-au oprit în frumosul oraș Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea în oraș, o urare încadrată de drapelele românești și bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, exprimă sentimentele locuitorilor : „Bine ați venit, tovarăși români“. Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bulgaria—România, prietenie în veci“, „Trăiască și înflorească prietenia dintre Botevgrad și Ploiești“, orașe înfrățite ale celor două țări. In sunetele fanfarei, pionieri oferă oaspeților buchete de flori și cravate roșii Din mulțime se scandează . „Vecina Drujba“ (Prietenie veșnică). Primul secretar al Comitetului orășenesc al P.C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetățenilor orașului pentru prilejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Suntemi bucuroși a spus el, că legăturile intre Botevgrad și Ploiești — orașe înfrățite — între comuna Pravaț și comuna dumneavoastră natală Scornicești, pe care le întreținem de mai mulți ani, contribuie la aduncirea prieteniei tradiționale între popoarele noastre. Președintele sfatului popular orășenesc, Ivan Nikolaiovski a înmînat tovarășului Ceaușescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferită potrivit hotărîrii Comitetului orășenesc al Partidului Comunist Bulgar și a Sfatului popular orășenesc. „Așa cum aurul nu ruginește — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia românobulgară să strălucească veșnic". Primit cu vii aplauze, cu ovațiile mulțimii, a răspuns tovarășul niCOLAE CEAUȘESCU. Hiiiiiiiiii Hiiuiffliniiiifliii Biuiiiifiii Affliffliniiiiniiiinm i::!iiaiU Baiiiifflirainiiiii Hiiuii!iiiii«film film «ni!im fiiii;HHiiinniiin^ Din cuprins : | 1 ■ DE TOATE ȘI DE PRETUTINDENI (în pagina a 2-a) 1 IN FEL DE FEL • SPORT • MEMENTO • PUBLICITATE. 1 (în pagina a 3-a) ji 1 ii Știri, telegrame de peste hotare 1 (în pagina a 4-a) | ^ll!l!l!lllll!llllll!l!liil!!!lll!ll!lll!lllllll!lllllll!lll!i!llllPI!lllll!ll!!llll!ll!lill!!!lll!!illIIIIll!!ll!lllllll!ll!illlllll!ll!lll!!lllllll!!llllllllllliiilillll!l!ll!llllllllllllll^^tS Ouvîntul NICOLAE Dragi tovarăși. Aș dori in primul rind, să mulțumesc primului secretar al municipiului Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locuitorilor acestui frumos oraș, pentru primirea călduroasă pe care ne-ați făcut-o, pentru cuvintele exprimate la adresa prieteniei dintre România și Bulgaria. Doresc, totodată, să vă adresez un salut frățesc din partea delegației noastre, a populației orașului Ploiești cu care sînteți înfrățiți, din partea locuitorilor comunei mele natale. Ne bucură mult faptul că vizita pe care o facem in Bulgaria și semnarea Tratatului de prietenie și colaborare intre România și Bulgaria s-au transformat intr-o adevărată sărbătoare a prieteniei dintre țările noastre. (Aplauze). In discuțiile pe care le-am avut cu tovarășul Jivkov și cu ceilalți membri ai delegației bulgare am convenit să acționăm continuu pentru întărirea prieteniei și colaborării între partidele și popoarele noastre, considerind că aceasta corespunde atît voinței tuturor locuitorilor țărilor noastre, intereselor făuririi noii orînduiri în România și Bulgaria, cit și cauzei socialismului și păcii în întreaga lume. (Aplauze). în Cunoaștem că poporul bulgar este preajma Congresului al X- tovarășului CEAUȘESCU lea și știm, de asemenea, că orașul dumneavoastră lucrează pentru in timpina cu rezultate cât mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, în încheiere, să urez organizației de partid, tuturor oamenilor muncii din Botevgrad succese tot mai mari in intîmpinarea Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă doresc multă fericire și multă sănătate. (Aplauze). Cuvintele conducătorului partidului și statului nostru au fost primite cu un deosebit entuziasm de miile de cetățeni care aclamă îndelung pentru prietenia românobulgară. Tinere fete oferă oaspeților pîine și sare, frumoase obiecte de artă populară . Străbătînd orașul într-o mașină deschisă, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Todor Jivkov răspund aclamațiilor îndelungi ale locuitorilor. In localitățile de pe întregul traseu pină la Vrața—Skraveda, Novacene, Mezdra — sute și sute de locuitori întîmpinâ cu deosebită căldură pe oaspeți Peisajul este dominat de stînci semețe, pavăze naturale în atîtea momente grele din frămîntata istorie a poporului bulgar, locuri de adăpost pentru numeroasele grupuri de partizani în timpul războiului de eliberare antifascist. (Continuare în pag. a IV-a) Azi, la posturile de radio și televiziune Sâmbăta, 21 noiembrie, în jurul orei 8,30, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct, de la Sofia, ceremonia plecării delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie in Republica Populară Bulgaria. Vizita în Republica Socialistă România a delegației de partid și de stat a Republicii Democrate Germane alea invitația Comitetului Central Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, o delegație de partid și de stat a Republicii Democrate Germane, condusă de Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, și Willi Stople, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lunii decembrie a.c. o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. Am intîlnit echipa lui Ion Teacă în noua zonă industrială a Reșiței, la Mociur, într-o muncă de o deosebită importanță : extinderea și degroșarea instalației electrice a unei prelungiri la hala de forjă. In imensitatea de sticlă și fier era frig. La două tablouri de forță, cu o migală de ceasornicar, firele își luau locul in făgașul ce le era destinat. Gesturi scurte lipsite de teatralitatea faptului neobișnuit, dialoguri fiinte de concentrarea eite unui moment dificil. Sus, pe macara, alții. Priveau din cinci in cinci in jos să vadă ce mai fac oamenii pe pămint. Unul fluiera o melodie. De dincolo, de după pereți, răzbătea forfota producției, uruitul mașinilor care, în atmosfera de precizie in care totul e încercat cu cintarul, primea dimensiunile unei încordări explicabile. Este locul să vorbim despre pasiune. Propriu-zis electricienii lui Teacă sunt medici suigeneris ai întreprinderilor locale, cei care montează inima și arterele ce vor da viață mașinilor. Responsabilitatea nu este mică. Ei i se adaugă insă permanenta sete de cunoaștere : trebuie să știe totul sau aproape totul. Cine se limitează astăzi a fi un simplu electrician nu izbutește să facă mare lucru. El trebuie să fie in același timp sudor, zidar, lăcătuș. Scurtă fișă biografică : echipa lui Ion Teacă înseamnă 25 de muncitori și 14 ucenici, adică 39 de oameni. In cei patru ani de cinci sunt împreună nu s-a înregistrat nici un conflict, nici un refuz de a executa o anume lucrare, nici o absență nemotivată. — Cu credeți că vi se datorează din toate acestea, tovarășe Teacă ? — Mai nimic. Greutățile noastre sunt cele ale tuturor : uneori ne lipsesc materialele, alteori suferim din cauza nepregătirii fronturilor de lucru, nu am ajuns încă să-i convingem pe toți oamenii să se califice. Deși avem in echipă 12 muncitori calificați și 7 cu specializare, nu aș putea spune că am făcut totul in această direcție. Ne-am bucurat că l-am convins pe unul dintre noi, Ion Blaj, să-și continue studiile. A terminat liceul, iar acum este in ultimul an la Institutul de subingineri. O sudură realizată la temperatura arcului voltaic al muncii leagă indestructibil pe fiecare om de celălalt, iar acest lucru nu s-a dezmințit cu nici o ocazie. Să rememorăm un exemplu de acum, cițiva ani, pe cind lucrau la Bocșa, la instalațiile unei hale de construcții metalice în condiții cu totul deosebite: fluxul producției continua și o singură clipă de ezitare putea avea un deznodămînt nedorit. In orele acelea dilatate de concentrarea muncii in care fiecare centimetru pătrat de materie cenușie era aglomerat de buimăceala de întrebări și răspunsuri stăruitoare, in timp ce ochii alegeau locul intervenției,, mina minui a încordat instrumentele iar firele electrice se supuneau decile vrerii omului, atunci cind totul se numea operativitate și, implicit, spirit de răspundere, a trecut propriu-zis prin focul încercării, al marii încercări, echipa lui Ion Teacă. — Eram conștienți de pericol, I-am dăscălit eu pe oameni, dar fără ajutorul efectiv a doi colaboratori ai mei, Iosif Bodea și Aurel Balaș, nu cred că aș fi răzbit. Am avut încredere in ei și... Aparent nu s-a intimplat mare lucru, lucrarea a fost dată mai repede in folosință, nu s-a înregistrat nici un accident de muncă. VASILE BOGDAN (Continuare in paga a 3-a) Arcul voltaic al prieteniei L