Flamura, ianuarie 1971 (Anul 18, nr. 1909-1933)

1971-01-13 / nr. 1917

ANUL XVII, NR. 1917 MIERCURI, 13 IANUARIE 1971 4 PAGINI 30 BANI Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu la întreprinderi industriale din județul Prahova După cum este cunoscut, încă in primele zile de lucru ale anului în curs, tovarășul Nicolae Ceaușescu a întreprins o suită de vizite în întreprinderi indus­triale din județele Brașov și Sibiu, întîlniri de lucru in cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unitățile vizitate, din ministerele de resort, de la județe. Marți, 12 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășii Gheor­­ghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici și Vasile Patilineț s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere și colectivele de salariați, la locul lor de pro­ducție, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun“, între­prinderea pentru reparații de utilaj electric (I.R.U.E.) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică — Plopeni, Uzina de utilaj chimic și uzina „1 Mai“ Ploiești. Sinaia este cunoscută nu numai ca stațiune de odihnă, ci și prin una dintre cele mai importante în­­treprinderi constructoare de mașini — Uzina de mecanică fină, produ­cătoare de pompe de injecție. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea tova­rășului Nicolae Ceaușescu și a ce­lorlalți conducători de partid și de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însuflețite ce a dominat pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibran­tei primiri făcute secretarului ge­neral al partidului la Azuga, Buș­teni, Poiana Țapului de mii și mii de cetățeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în fața noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost în­­tîmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“, „P.C.R. — Ceaușescu“. Se fluturau stegulețe roșii și tricolore. Pe o mare pan­cartă era Înscrisă urarea „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu“. Primul secretar al Co­mitetului județean Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Ilie Cîșu, rosteș­te un cuvînt de bun sosit. Direc­torul uzinei, inginerul Aurel Bo­­ghici, prezintă oaspeților o expozi­ție unde sînt înfățișate principale­le produse ale întreprinderii. Vizi­tind hala­de automate și se­mifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general partidului se interesează de desfă­a­­șurarea procesului de producție, de modul de organizare a fluxului tehnologic. In hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătușului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de ca­litate Ion Monta, lăcătușului ajus­­tor Georgeta Voiculescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește discută cu muncitori despre prea­și cupările lor pentru creșterea pro­ducției și productivității muncii, se interesează de condițiile de lucru­ri de viață ale acestora. Muncitorii, tehnicienii și inginerii, întreg co­lectivul uzinei aflat la acea oră la locurile de producție, întrerup cî­­teva clipe activitatea și fac oaspe­ților o caldă primire. „Bine ați ve­nit în mijlocul nostru, tovarășe Nicolae Ceaușescu !“, „Să ne trăiți ani mulți, tovarășe secretar gene­ral al partidului !“ — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de prețuire și dra­goste pe care colectivul acestei mo­derne întreprinderi industriale, ca întregul nostru popor, se nutrește față de tovarășul Nicolae Ceaușescu: înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii și inginerii acestei uni­tăți pentru succesele obținute pînă în prezent și le urează noi victorii în actualul plan cincinal, care, în­că din primele zile, a început sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, constatând că în unitate există încă multe re­surse pentru mărirea volumului și ridicarea necontenită a calității producției, tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii întreprinderii și ministerului de re­sort să analizeze toate posibilitățile pentru depășirea prevederilor ini­țiale ale planului. Dialogul între oaspeți și gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrșitul actualului cincinal să ajungă la o producție de aproxima­se tiv 600.000 pompe­ de injecție, în unități convenționale, față de 310.000 cit era prevăzut inițial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe rá­iimul concepției și realizării de mașini, atît pentru necesități pro­prii, cît și pentru înzestrarea altor întreprinderi. Intrarea în orașul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă deasu­pra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea : „Bine ați venit, iu­biți conducători de partid și de stat“. Prima întilnire cu oamenii mun­cii din Cîmpina are loc la Uzina mecanică „Neptun“. O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea secretaru­lui general al partidului, a celor­lalți oaspeți, vine și Ana Teleges­­cu, cel mai virstnic cetățean al Cîmpinei, care, cu emoția firească a momentului, rostește : „Bine-ați venit în mijlocul nostru, tovarășe Ceaușescu. Am 88 de ani, dar în viața mea n-am cunoscut alt con­ducător mai popular și mai iubit decît dumneavoastră. Bine ați ve­nit !“ Directorul uzinei, Ferdinand Iancu, conduce pe oaspeți prin a­­ceasta importantă întreprindere producătoare de reductoare de vi­teză — piesă componentă la o ga­mă largă de agregate și instalații pentru industria constructoare de mașini — și de trolii pentru ascen­soare. Se trece mai întîi prin secția me­­canică-montaj. Numeroși munci­tori ies în calea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresîndu-i cuvinte dle bun venit. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prileju­iește un dialog între secretarul ge­neral al partidului și muncitorii adunați în jurul său despre felul în care muncitorii își îndeplinesc sarcinile de producție, despre con­dițiile lor de muncă și de viață. Gazdele informează pe oaspeți că an de an întreprinderea a fost în­tregită cu noi suprafețe de produc­ție. Dezvoltarea uzinei, arată se­cretarul general al partidului, poa­te cunoaște un ritm mai accentuat și recomandă conducerii ministeru­lui de resort, colectivului de con­ducere al întreprinderii să acorde în continuare o atenție sporită a­­cestei unități. Aici, la Cîmpina — precizează tovarășul Nicolae Ceaușescu — sunt muncitori cu o bogată experiență, cu o veche tradiție, potențial ce se cere valo­rificat pe trepte mai inalte. Luin­­du-se în discuție necesitățile pe ansamblu ale industriei metalurgi­ce și constructoare de mașini din Cîmpina, se emite ideea construi­rii unei turnătorii unice cu o ca­pacitate de 35.000 tone, realizabilă prin colaborarea tuturor beneficia­rilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează colectivului îndemnul mobilizator de a realiza, încă în 1973, sarcinile prevăzute pentru 1975. „Să revedeți planul, împreu­nă cu întregul colectiv de salariați — spune secretarul general — și pînă în februarie să prezentați un program de dezvoltare care să per­mită ca in 1973 să produceți 35.000 de reductoare, iar în 1975 să se a­­jungă la 45—50.000 bucăți“. De la „Neptun“, conducătorii de partid și de stat se îndreaptă spre o unitate alăturată — întreprinde­rea,­ de reparat utilaj electric (I.R.U.E.). aparținînd Ministerului Petrolului. întreprinderea este creația socia­lismului , s-a născut dintr-un mic atelier și aniversează 20 de ani de existență, anul acesta Pe drept cuvînt, despre uzină se spune că este un fel de m­ecanic-șef al eco­nomiei naționale, deoarece în ma­terie de reparații de utilaje și mo­toare electrice satisface necesită­țile mai tuturor ramurilor econo­miei noastre naționale. Discutînd cu conducerea între­prinderii, cu adjunctul ministrului petrolului, Ion Nicolae, prezent în uzină, tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniază necesitatea extinderii permanente a producției întreprin­derii, în cooperarea cu alte unități similare din țară și locale. Ca și în întreprinderile vizitate anterior, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește în dreptul mai multor locuri de muncă, stă de vorbă cu numeroși muncitori, cărora le solicită părerea asupra condițiilor de muncă, asupra posi­bilităților de extindere a producției și îmbunătățire a calității produse­lor. Ultimul obiectiv vizitat la Cîm­pina este Uzina mecanică, profilată pe fabricația pompelor de extracție, tijelor de pompaj și a altor piese aferente instalațiilor de extracție și foraj. In încheierea vizitei la această întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu a recomandat utilizarea intensivă a suprafețelor de produc­ție, arătînd că sunt condiții ca uzi­na cîmpineană să fabrice toată ga­ma de pompe de extracție, scule de foraj și prăjini de pompare din oțe­luri românești superioare, pentru acoperirea atît a nevoilor interne, cît și a solicitărilor la export. Dis­cuțiile dintre oaspeți și gazde au dus la concluzia că pe baza unor studii aprofundate producția glo­bală a uzinei poate să se dubleze în actualul cincinal și poate să se diversifice, îndeosebi, prin autouti­­laje și autodotare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a recomandat primarului orașului Cîmpina, Ion Rusan, altor reprezen­tanți ai organelor de partid și de stat cu care s-a întîlnit să ia mă­suri pentru înfrumusețarea conti­nuă a localităților județului, pentru crearea unor noi unități comerciale în vederea rezolvării operative a problemelor de aprovizionare a populației. Următoarea etapă înscrisă pe iti­­nerariul vizitei de lucru in județul Prahova este Plopeniul, reședința unei importante întreprinderi con­structoare de mașini. In timpul vizitării principalelor secții de producție, oaspeții au pri­lejul să ia cunoștință de modul de organizare a muncii, de măiestria profesională a muncitorilor, din mîinile cărora ies mașini și utila­je de înaltă calitate. Peste tot, oaspeții sunt întimpi­­nați de muncitori cu deosebită în­suflețire. Maistrul Ioni Ciolacu, îi spune se­cretarului general : — Partidul se poate bizui pe noi, așa cum noi ne bizuim întot­deauna pe partid și la bine și la greu. Vom face tot ce stă în pu­terile noastre pentru a spori pro­ducția de mașini-unelte. Vom dis­cuta la apropiata adunare genera­lă a salariaților și vom stabili mă­surile privind bunul mers al mun­cii în uzina noastră. — E bine spus uzina noastră, deoarece dumneavoastră, în cali­tate dublă de producători și pro­prietari ai mijloacelor de produc­ție aveți cuvîntul hotărîtor. De alt­fel, adunarea salariaților trebuie să fie forul care să aprecieze în ce măsură Comitetul de direcție și-a făcut sau nu datoria. Așa în­țelegem noi democrația socialistă, spune secretarul general. In discuția avută cu cadrele de conducere, cu ministrul industriei construcțiilor de mașini, tovarășul Nicolae Ceaușescu cere să se în­tocmească un program cu privire la dezvoltarea uzinei. In comuna Păulești localnicii fac conducătorilor de partid și de stat o călduroasă primire. — Aveți o cooperativă bună ? — întreabă tovarășul Nicolae Ceaușescu. — Rezultatele din ultimul an sunt mulțumitoare și ne-am străduit să pregătim cît mai bine recolta din vara ce vine. Gheorghe Stoica­ răspunde primarul Pentru noi șe­dința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie, măsurile adoptate pentru îmbunătățirea activității în agricultură, mărirea retribuțiilor și a pensiilor au însemnat un pu­ternic sprijin în muncă, un îndemn de a ne spori eforturile pentru a culege roade mai bogate. Secretarul general al partidului urează cooperatorilor succese, să­nătate, fericire luîndu-și rămas bun de la cei prezenți. ... Este ora prinzului. Din noul cartier Nord și pină în centrul o­­rașului mii și mii de ploieșteni au venit in întîmpinarea conducători­lor de partid și de stat. In piața centrală a orașului, conducătorilor de partid și de stat li se oferă tra­diționala pîine și sare. Se intonează Imnul de stat, după care tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă garda de onoare. Prima vizită de lucru în muni­cipiul Ploiești are loc la uzina de utilaj chimic. Directorul general, ing. Eugen Tom­a, prezintă oaspe­ților citeva din cele mai recente realizări ale colectivului de aici. In hala cazangeriei tovarășului Nicolae Ceaușescu ii sunt prezen­tate procedeele moderne cu care sunt realizate imensele recipiente cilindrice și sferoidale. Maistrul Paul Kaulis, muncitorii Cornel Caranfil și Ion Vîslan răspund la întrebările tovarășului Ceaușescu și se angajează în Nicolae fața secretarului general al partidului să depună eforturi sporite pentru îndeplinirea exemplară a planului anual. Se­ vizitează apoi secția de rul­menți nestandarizați — prima fa­brică de rulmenți din țară — a că­­­­rei producție e., destinată riașicija­­țiilor de foraj, laminoarelor etc. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dă indicația să se accentueze profila­rea uzinei pe utilaj chimic și rul­menți speciali. ■—Avînd în vedere experiența pe care o aveți, spune secretarul general al partidului, vă propun să realizați în colaborare cu Fa­brica de mașini-unelte și agregate — București o mașină de rectifi­cat inele pentru rulmenți. De ase­meni, este absolut necesar să asi­gurați aici, pe standuri de probă, funcționarea utilajelor în condiții similare cu cele din exploatare pentru a se evita orice deficiențe calitative. — Avem unele dificultăți în a­­provizionarea ritmică cu laminate și oțel, spune directorul întreprin­derii. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dis­cută pe loc cu tovarășul Maxim Berghianu, președintele Comitetu­lui de Stat al Planificării, cu minis­trul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram, asupra măsu­rilor operative necesare pentru re­zolvarea acestei situații. Aflînd că in acest an în uzină se vor realiza prin autodotare 40 de noi utilaje, secretarul general partidului consideră că acesta ar­e doar un început și indică să se al­(Continuare in pag. a lit­a) Combinatul siderurgic Reșița. Tehnica modernă este tot mai mult folosită in munca de laborator. O dovadă este și aparatul quantovac, cu care a fost dotat laboratorul rapid de la O.S.M. , la care lucrează laborantul Ștefan Iorga (in clișeul nostru). Foto : I. MATTO In pagina a ll-a Ce ne spune cercetarea solurilor din județul Caraș-Severin J in ajutorul inginerilor și tehnicienilor La Fabrica de rechizite școlare și tehnice din cadrul Combinatu­lui de exploatare și industrializa­re a lemnului din Timișoara a in­trat în producția de serie noua riglă politehnică și rigla miniatu­rală de buzunar, instrumente de calcul concepute și realizate de inginerul timișorean Iosif Hon­­drea. Noile rigle, care întrunesc caracteristici tehnice și de calcul superioare celor cunoscute pe plan internațional, au fost brevetate ca invenții românești, fiind deosebit de apreciate de specialiști. La aceste rechizite tehnice adăugat recent și noua riglă s-a de calcul de formă circulară, asimi­lată, de asemenea, în producție in­dustrială. Executată din material plastic și prevăzută cu aceleași gradații și scări de calcul ca cele liniare, noua riglă are o uti­li­litate universală în tehnică și pro­iectare, în activitatea științifică și didactică. In prezent, această întreprindere, care realizează re­chizite școlare și tehnice pentru toate domeniile de producție și de învățămînt din țară, produce la nivel industrial un număr de șase tipuri de rigle de calcul și peste 100 de tipuri de rechizite școlare și de uz tehnic. Diversificarea cii este asigurată producției fabri­în continuare prin proiectarea și realizarea u­­nei noi serii de instrumente de măsurat și de calcul, printre care un raportor rapid, un echer cu unghiuri variabile, o riglă de re­ducție cu două scări și una pen­tru topografi, o riglă pentru apa­rate de desen cu scări multiple etc. (Agerpres) CORNEREVA - LOCUL I pe județ în Între­cerea PATRIOTICAI Compusă din citeva zeci de sate, răspindite pe mai bine de 30 km, comuna Cornereva s-a prezentat la bilanțul muncii patriotice pe 1970 cu realizări dintre cele mai frumoase. Este suficient să arăt, că valoarea totală a înfăptuirilor pe a­­cest tărîm se cifrează la 2 356 000 lei, la care se adaugă 260 800 lei e­­conomisiți la bugetul local cu pri­lejul unor construcții finanțate de stat. Sumele respective depășesc cu 617 400 lei angajamentul luat la început de an, ca răspuns la che­marea la întrecere lansată de Con­siliul popular al comunei Armeniș. Este pentru prima dată când co­muna noastră ocupă un loc de frun­te pe județ în întrecerea patrio­tică, ceea ce — s-o recunoaștem deschis — ne bucură deopotrivă pe toți locuitorii acestor sate de mun­te, altădată lăsate în voia soartei. Conduși de comitetul comunal de partid, ne-am propus să realizăm nenumărate obiective in anul care a trecut avîntîndu-ne cu tot elanul în activitatea de pe șantierele de interes obștesc și, modești fiind, nu ne gindeam sa ne clasăm chiar pe primul loc ! Vestea adusă de ziarul „Flamura“ pă, în urma analizării temeinice a rezultatelor întrecerii, noi ocupăm locul intîi pe județ, s-a răspîndit cu iuțeală în toate sa­tele, iar primul gind care a pus stăpînire pe noi este ca în anul în curs să consolidăm succesele de pînă acum. Și aceasta pentru că, fiecare cetățean își iubește comuna și face totul pentru prosperitatea și înfrumusețarea ei continuă. Ne dăm seama că tot ceea ce se rea­lizează în comună este spre binele tuturora, este în interesul familii­lor noastre, ca și a societății in general. Scriind aceste rînduri , cel mai greu lucru mi-a fost oprirea asu­pra numelor consătenilor eviden­țiați pe șantierele muncii patrio­tice. Din rîndul celor 53 de depu­tați ai Consiliului popular comunal sunt de reținut, în primul rînd, to­varășii Petru Ursulescu, Iancu Dui­­cu, Nicolae Urdăreanu, Ilie Brinzei II, Dumitru Novăcescu, Nicolae Drăghicescu, Gheorghe Lăpădătes­­cu, Ion Ungureanu, Crista Vălu­­șescu, Maria Belcotă, Luca Răduța, Maria Stoia, Dumitru Stîngu și Gheorghe Bonda. împreună cu co­mitetele de cetățeni din sate, ei au activat neobosit la mobilizarea ce­tățenilor, conducînd totodată lucră­rile, ceea ce nu i-a împiedicat să participe nemijlocit și la efec­tuarea lucrărilor propriu-zise, e­­xemplul lor fiind, de altfel, princi­palul mijloc de mobilizare. Vorbind de ceea ce am făcut, trebuie să arăt că eforturile săte­nilor au fost canalizate asupra a șase obiective mai importante dintre care cinci sint și terminate. Este vorba de construirea a trei că­mine culturale, în satele Dolina, Ineleț și Bogîltin (ultimul va fi gata anul acesta), extinderea spa­țiilor de școlarizare potrivit cu ne­voile generalizării învățămîntului de 10 ani, construcția unui bloc alimentar la Spitalul mixt din satul ILIE BRÎNZEI președintele comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Cornereva (Continuare In pag. a 2-a) Meritul fiecărui cetățean! La I.M. Moldova Nouă obiectivul principal rămîne: Reducerea cheltuielilor materiale In repetate rînduri secretarul general al partidului a subliniat necesitatea inițierii unei acțiuni de masă pentru creșterea sistema­tică a eficienței economice. Pentru noi, minerii, imperativul enunțat este cu atît mai stringent, cu cât datorită unor condiții care uneori ne depășesc, mai apelăm la sub­venții bugetare. Pentru a putea acționa conști­ent pe linia reducerii dotațiilor, comitetul de direcție a cerut unor colective de tehnicieni și econo­miști să identifice influențele în­tregului sistem de condiții asupra nivelului cheltuielilor de produc­ție la 1­000 lei producția marfă și, respectiv, asupra volumului sub­vențiilor bugetare. Cunoașterea acestora încă din faza de elabora­re a planului economico-financiar, a permis luarea unor măsuri care să asigure mobilizarea rezervelor interne existente și anihilarea, fie măcar parțială, a pierderilor gene­rate de menținerea ridicată a indi­celui de fluctuație a forței de muncă, nerealizarea la timp de către antreprenori a unor obiec­tive de investiții menite să asigu­re capacitatea de producție și de transport necesară realizării, în condițiile unor cheltuieli minime, a planului de producție aferent. In domeniul organizării produc­ției și a muncii, comitetul de di­recție, secțiile compartimentelor specializate au urmărit stabilirea unor norme de muncă fundamen­tate științific care să asigure un raport corespunzător între consu­mul de muncă pe unitatea de pro­ducție și salariile realizate de for­mațiile de lucru. De asemenea, s-a urmărit îmbunătățirea aprovi­zionării locurilor de muncă în subteran cu cele necesare. Ca urmare a condițiilor create, a ac­tivității proprii, formațiile conduse de Teodor Bulgaru, Costinaș Ma­cavei, Gheorghe Onofrei au depă­­șit lună de lună sarcinile ce le re­veneau. E drept, însă, că mai sunt încă multe de făcut și un viitor vom acționa hotărît ca la toate lo­curile de muncă să se realizeze producții superioare. Avînd în vedere ponderea rela­tiv mare a cheltuielilor materiale de producție în prețul de cost, e­­forturile s-au concentrat, în speci­al, în această direcție. Serviciile tehnic, planificare și contabilitate urmăresc consumurile specifice studiind limitele de consum redu­se. Acțiunea a avut efectul dorit. In 1970 am reușit să economisim 2­007 mc lemn de mină, 21 tone flotanol, 23 t­­antat amilic și 3 tone silicat de sodiu. Nu ne-au scăpat din atenție nici materiale mărunte, pentru care au fost sta­bilite plafoane valorice pe secții de producție și de deservire, în acest fel s-a asigurat un control permanent asupra consumurilor de materiale in strînsă corelație cu realizarea planului. Prin rațio­nalizarea consumului de energia electrică s-a reușit reducerea con­sumurilor la extracție cu 1,37­ kwh/1 000 tone, și la prelucrare cu 1,05 kwh/1 000. Totalul economii­lor la acest element de cheltuieli se cifrează la 483 000 lei. Reducerea­­ cheltuielilor neeco­­nomicoase generate de imobiliză­rile în stocuri supranormative și debitori la limita maximă posibilă a constituit o altă preocupare a organului de conducere colectivă al întreprinderii. Aici, considerăm necesar să menționăm că în timp ce în anii precedenți volumul me­diu al dobînzilor bancare pentru împrumuturile restante se cifrau la 850 000 lei, în anul 1970 a fost redus la 184 000 lei, în căutarea posibilităților de re­ducere a donațiilor de stat, colecti­vul întreprinderii noastre a trecut la executarea în regie a reparații­lor capitale la unele utilaje. Am optat pentru o asemenea soluție deoarece dacă reparațiile erau e­­fectuate în alte unități ne costau cu 25-50 la sută în plus. Creînd condițiile necesare am putut repa­ra în atelierul central, mai multe utilaje, realizînd un spor de pro­ducție marfă de­­ 36 000 lei. S-au evidențiat prin contribuția adusă atelierul central și sectorul elec­tromecanic de la secția mină. Realizarea ritmică a planului de producție marfă vîndută și încasa­tă, precum și îmbunătățirea struc­turii acesteia, a constituit pentru colectivul întreprinderii noastre o altă cale prin care s-a asigurat realizarea unor economii de pes­te 500 000 lei la subvențiile buge­tare. Am menționa in acest sens că încă de pe la data de 15 de­cembrie 1970 întreprinderea a realizat indicatorul de plan amintit. Realizarea măsurilor de mai sus, angajînd eforturile colective ale ing. PETRU SUCIU director al întreprinderii Miniere Moldova Nouă (Continuare in pag. a 2-a)

Next