Flamura, ianuarie 1971 (Anul 18, nr. 1909-1933)
1971-01-13 / nr. 1917
ANUL XVII, NR. 1917 MIERCURI, 13 IANUARIE 1971 4 PAGINI 30 BANI Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu la întreprinderi industriale din județul Prahova După cum este cunoscut, încă in primele zile de lucru ale anului în curs, tovarășul Nicolae Ceaușescu a întreprins o suită de vizite în întreprinderi industriale din județele Brașov și Sibiu, întîlniri de lucru in cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unitățile vizitate, din ministerele de resort, de la județe. Marți, 12 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici și Vasile Patilineț s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere și colectivele de salariați, la locul lor de producție, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun“, întreprinderea pentru reparații de utilaj electric (I.R.U.E.) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică — Plopeni, Uzina de utilaj chimic și uzina „1 Mai“ Ploiești. Sinaia este cunoscută nu numai ca stațiune de odihnă, ci și prin una dintre cele mai importante întreprinderi constructoare de mașini — Uzina de mecanică fină, producătoare de pompe de injecție. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți conducători de partid și de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însuflețite ce a dominat pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibrantei primiri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Bușteni, Poiana Țapului de mii și mii de cetățeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în fața noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost întîmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“, „P.C.R. — Ceaușescu“. Se fluturau stegulețe roșii și tricolore. Pe o mare pancartă era Înscrisă urarea „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu“. Primul secretar al Comitetului județean Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Ilie Cîșu, rostește un cuvînt de bun sosit. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeților o expoziție unde sînt înfățișate principalele produse ale întreprinderii. Vizitind halade automate și semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general partidului se interesează de desfăașurarea procesului de producție, de modul de organizare a fluxului tehnologic. In hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătușului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Monta, lăcătușului ajustor Georgeta Voiculescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește discută cu muncitori despre preași cupările lor pentru creșterea producției și productivității muncii, se interesează de condițiile de lucruri de viață ale acestora. Muncitorii, tehnicienii și inginerii, întreg colectivul uzinei aflat la acea oră la locurile de producție, întrerup cîteva clipe activitatea și fac oaspeților o caldă primire. „Bine ați venit în mijlocul nostru, tovarășe Nicolae Ceaușescu !“, „Să ne trăiți ani mulți, tovarășe secretar general al partidului !“ — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de prețuire și dragoste pe care colectivul acestei moderne întreprinderi industriale, ca întregul nostru popor, se nutrește față de tovarășul Nicolae Ceaușescu: înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii și inginerii acestei unități pentru succesele obținute pînă în prezent și le urează noi victorii în actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a început sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, constatând că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului și ridicarea necontenită a calității producției, tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii întreprinderii și ministerului de resort să analizeze toate posibilitățile pentru depășirea prevederilor inițiale ale planului. Dialogul între oaspeți și gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrșitul actualului cincinal să ajungă la o producție de aproximase tiv 600.000 pompe de injecție, în unități convenționale, față de 310.000 cit era prevăzut inițial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe ráiimul concepției și realizării de mașini, atît pentru necesități proprii, cît și pentru înzestrarea altor întreprinderi. Intrarea în orașul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă deasupra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea : „Bine ați venit, iubiți conducători de partid și de stat“. Prima întilnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la Uzina mecanică „Neptun“. O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalți oaspeți, vine și Ana Telegescu, cel mai virstnic cetățean al Cîmpinei, care, cu emoția firească a momentului, rostește : „Bine-ați venit în mijlocul nostru, tovarășe Ceaușescu. Am 88 de ani, dar în viața mea n-am cunoscut alt conducător mai popular și mai iubit decît dumneavoastră. Bine ați venit !“ Directorul uzinei, Ferdinand Iancu, conduce pe oaspeți prin aceasta importantă întreprindere producătoare de reductoare de viteză — piesă componentă la o gamă largă de agregate și instalații pentru industria constructoare de mașini — și de trolii pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin secția mecanică-montaj. Numeroși muncitori ies în calea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresîndu-i cuvinte dle bun venit. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prilejuiește un dialog între secretarul general al partidului și muncitorii adunați în jurul său despre felul în care muncitorii își îndeplinesc sarcinile de producție, despre condițiile lor de muncă și de viață. Gazdele informează pe oaspeți că an de an întreprinderea a fost întregită cu noi suprafețe de producție. Dezvoltarea uzinei, arată secretarul general al partidului, poate cunoaște un ritm mai accentuat și recomandă conducerii ministerului de resort, colectivului de conducere al întreprinderii să acorde în continuare o atenție sporită acestei unități. Aici, la Cîmpina — precizează tovarășul Nicolae Ceaușescu — sunt muncitori cu o bogată experiență, cu o veche tradiție, potențial ce se cere valorificat pe trepte mai inalte. Luindu-se în discuție necesitățile pe ansamblu ale industriei metalurgice și constructoare de mașini din Cîmpina, se emite ideea construirii unei turnătorii unice cu o capacitate de 35.000 tone, realizabilă prin colaborarea tuturor beneficiarilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează colectivului îndemnul mobilizator de a realiza, încă în 1973, sarcinile prevăzute pentru 1975. „Să revedeți planul, împreună cu întregul colectiv de salariați — spune secretarul general — și pînă în februarie să prezentați un program de dezvoltare care să permită ca in 1973 să produceți 35.000 de reductoare, iar în 1975 să se ajungă la 45—50.000 bucăți“. De la „Neptun“, conducătorii de partid și de stat se îndreaptă spre o unitate alăturată — întreprinderea, de reparat utilaj electric (I.R.U.E.). aparținînd Ministerului Petrolului. întreprinderea este creația socialismului , s-a născut dintr-un mic atelier și aniversează 20 de ani de existență, anul acesta Pe drept cuvînt, despre uzină se spune că este un fel de mecanic-șef al economiei naționale, deoarece în materie de reparații de utilaje și motoare electrice satisface necesitățile mai tuturor ramurilor economiei noastre naționale. Discutînd cu conducerea întreprinderii, cu adjunctul ministrului petrolului, Ion Nicolae, prezent în uzină, tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniază necesitatea extinderii permanente a producției întreprinderii, în cooperarea cu alte unități similare din țară și locale. Ca și în întreprinderile vizitate anterior, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește în dreptul mai multor locuri de muncă, stă de vorbă cu numeroși muncitori, cărora le solicită părerea asupra condițiilor de muncă, asupra posibilităților de extindere a producției și îmbunătățire a calității produselor. Ultimul obiectiv vizitat la Cîmpina este Uzina mecanică, profilată pe fabricația pompelor de extracție, tijelor de pompaj și a altor piese aferente instalațiilor de extracție și foraj. In încheierea vizitei la această întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu a recomandat utilizarea intensivă a suprafețelor de producție, arătînd că sunt condiții ca uzina cîmpineană să fabrice toată gama de pompe de extracție, scule de foraj și prăjini de pompare din oțeluri românești superioare, pentru acoperirea atît a nevoilor interne, cît și a solicitărilor la export. Discuțiile dintre oaspeți și gazde au dus la concluzia că pe baza unor studii aprofundate producția globală a uzinei poate să se dubleze în actualul cincinal și poate să se diversifice, îndeosebi, prin autoutilaje și autodotare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a recomandat primarului orașului Cîmpina, Ion Rusan, altor reprezentanți ai organelor de partid și de stat cu care s-a întîlnit să ia măsuri pentru înfrumusețarea continuă a localităților județului, pentru crearea unor noi unități comerciale în vederea rezolvării operative a problemelor de aprovizionare a populației. Următoarea etapă înscrisă pe itinerariul vizitei de lucru in județul Prahova este Plopeniul, reședința unei importante întreprinderi constructoare de mașini. In timpul vizitării principalelor secții de producție, oaspeții au prilejul să ia cunoștință de modul de organizare a muncii, de măiestria profesională a muncitorilor, din mîinile cărora ies mașini și utilaje de înaltă calitate. Peste tot, oaspeții sunt întimpinați de muncitori cu deosebită însuflețire. Maistrul Ioni Ciolacu, îi spune secretarului general : — Partidul se poate bizui pe noi, așa cum noi ne bizuim întotdeauna pe partid și la bine și la greu. Vom face tot ce stă în puterile noastre pentru a spori producția de mașini-unelte. Vom discuta la apropiata adunare generală a salariaților și vom stabili măsurile privind bunul mers al muncii în uzina noastră. — E bine spus uzina noastră, deoarece dumneavoastră, în calitate dublă de producători și proprietari ai mijloacelor de producție aveți cuvîntul hotărîtor. De altfel, adunarea salariaților trebuie să fie forul care să aprecieze în ce măsură Comitetul de direcție și-a făcut sau nu datoria. Așa înțelegem noi democrația socialistă, spune secretarul general. In discuția avută cu cadrele de conducere, cu ministrul industriei construcțiilor de mașini, tovarășul Nicolae Ceaușescu cere să se întocmească un program cu privire la dezvoltarea uzinei. In comuna Păulești localnicii fac conducătorilor de partid și de stat o călduroasă primire. — Aveți o cooperativă bună ? — întreabă tovarășul Nicolae Ceaușescu. — Rezultatele din ultimul an sunt mulțumitoare și ne-am străduit să pregătim cît mai bine recolta din vara ce vine. Gheorghe Stoica răspunde primarul Pentru noi ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie, măsurile adoptate pentru îmbunătățirea activității în agricultură, mărirea retribuțiilor și a pensiilor au însemnat un puternic sprijin în muncă, un îndemn de a ne spori eforturile pentru a culege roade mai bogate. Secretarul general al partidului urează cooperatorilor succese, sănătate, fericire luîndu-și rămas bun de la cei prezenți. ... Este ora prinzului. Din noul cartier Nord și pină în centrul orașului mii și mii de ploieșteni au venit in întîmpinarea conducătorilor de partid și de stat. In piața centrală a orașului, conducătorilor de partid și de stat li se oferă tradiționala pîine și sare. Se intonează Imnul de stat, după care tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă garda de onoare. Prima vizită de lucru în municipiul Ploiești are loc la uzina de utilaj chimic. Directorul general, ing. Eugen Toma, prezintă oaspeților citeva din cele mai recente realizări ale colectivului de aici. In hala cazangeriei tovarășului Nicolae Ceaușescu ii sunt prezentate procedeele moderne cu care sunt realizate imensele recipiente cilindrice și sferoidale. Maistrul Paul Kaulis, muncitorii Cornel Caranfil și Ion Vîslan răspund la întrebările tovarășului Ceaușescu și se angajează în Nicolae fața secretarului general al partidului să depună eforturi sporite pentru îndeplinirea exemplară a planului anual. Se vizitează apoi secția de rulmenți nestandarizați — prima fabrică de rulmenți din țară — a cărei producție e., destinată riașicijațiilor de foraj, laminoarelor etc. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dă indicația să se accentueze profilarea uzinei pe utilaj chimic și rulmenți speciali. ■—Avînd în vedere experiența pe care o aveți, spune secretarul general al partidului, vă propun să realizați în colaborare cu Fabrica de mașini-unelte și agregate — București o mașină de rectificat inele pentru rulmenți. De asemeni, este absolut necesar să asigurați aici, pe standuri de probă, funcționarea utilajelor în condiții similare cu cele din exploatare pentru a se evita orice deficiențe calitative. — Avem unele dificultăți în aprovizionarea ritmică cu laminate și oțel, spune directorul întreprinderii. Tovarășul Nicolae Ceaușescu discută pe loc cu tovarășul Maxim Berghianu, președintele Comitetului de Stat al Planificării, cu ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram, asupra măsurilor operative necesare pentru rezolvarea acestei situații. Aflînd că in acest an în uzină se vor realiza prin autodotare 40 de noi utilaje, secretarul general partidului consideră că acesta are doar un început și indică să se al(Continuare in pag. a lita) Combinatul siderurgic Reșița. Tehnica modernă este tot mai mult folosită in munca de laborator. O dovadă este și aparatul quantovac, cu care a fost dotat laboratorul rapid de la O.S.M. , la care lucrează laborantul Ștefan Iorga (in clișeul nostru). Foto : I. MATTO In pagina a ll-a Ce ne spune cercetarea solurilor din județul Caraș-Severin J in ajutorul inginerilor și tehnicienilor La Fabrica de rechizite școlare și tehnice din cadrul Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului din Timișoara a intrat în producția de serie noua riglă politehnică și rigla miniaturală de buzunar, instrumente de calcul concepute și realizate de inginerul timișorean Iosif Hondrea. Noile rigle, care întrunesc caracteristici tehnice și de calcul superioare celor cunoscute pe plan internațional, au fost brevetate ca invenții românești, fiind deosebit de apreciate de specialiști. La aceste rechizite tehnice adăugat recent și noua riglă s-a de calcul de formă circulară, asimilată, de asemenea, în producție industrială. Executată din material plastic și prevăzută cu aceleași gradații și scări de calcul ca cele liniare, noua riglă are o utililitate universală în tehnică și proiectare, în activitatea științifică și didactică. In prezent, această întreprindere, care realizează rechizite școlare și tehnice pentru toate domeniile de producție și de învățămînt din țară, produce la nivel industrial un număr de șase tipuri de rigle de calcul și peste 100 de tipuri de rechizite școlare și de uz tehnic. Diversificarea cii este asigurată producției fabriîn continuare prin proiectarea și realizarea unei noi serii de instrumente de măsurat și de calcul, printre care un raportor rapid, un echer cu unghiuri variabile, o riglă de reducție cu două scări și una pentru topografi, o riglă pentru aparate de desen cu scări multiple etc. (Agerpres) CORNEREVA - LOCUL I pe județ în Întrecerea PATRIOTICAI Compusă din citeva zeci de sate, răspindite pe mai bine de 30 km, comuna Cornereva s-a prezentat la bilanțul muncii patriotice pe 1970 cu realizări dintre cele mai frumoase. Este suficient să arăt, că valoarea totală a înfăptuirilor pe acest tărîm se cifrează la 2 356 000 lei, la care se adaugă 260 800 lei economisiți la bugetul local cu prilejul unor construcții finanțate de stat. Sumele respective depășesc cu 617 400 lei angajamentul luat la început de an, ca răspuns la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al comunei Armeniș. Este pentru prima dată când comuna noastră ocupă un loc de frunte pe județ în întrecerea patriotică, ceea ce — s-o recunoaștem deschis — ne bucură deopotrivă pe toți locuitorii acestor sate de munte, altădată lăsate în voia soartei. Conduși de comitetul comunal de partid, ne-am propus să realizăm nenumărate obiective in anul care a trecut avîntîndu-ne cu tot elanul în activitatea de pe șantierele de interes obștesc și, modești fiind, nu ne gindeam sa ne clasăm chiar pe primul loc ! Vestea adusă de ziarul „Flamura“ pă, în urma analizării temeinice a rezultatelor întrecerii, noi ocupăm locul intîi pe județ, s-a răspîndit cu iuțeală în toate satele, iar primul gind care a pus stăpînire pe noi este ca în anul în curs să consolidăm succesele de pînă acum. Și aceasta pentru că, fiecare cetățean își iubește comuna și face totul pentru prosperitatea și înfrumusețarea ei continuă. Ne dăm seama că tot ceea ce se realizează în comună este spre binele tuturora, este în interesul familiilor noastre, ca și a societății in general. Scriind aceste rînduri , cel mai greu lucru mi-a fost oprirea asupra numelor consătenilor evidențiați pe șantierele muncii patriotice. Din rîndul celor 53 de deputați ai Consiliului popular comunal sunt de reținut, în primul rînd, tovarășii Petru Ursulescu, Iancu Duicu, Nicolae Urdăreanu, Ilie Brinzei II, Dumitru Novăcescu, Nicolae Drăghicescu, Gheorghe Lăpădătescu, Ion Ungureanu, Crista Vălușescu, Maria Belcotă, Luca Răduța, Maria Stoia, Dumitru Stîngu și Gheorghe Bonda. împreună cu comitetele de cetățeni din sate, ei au activat neobosit la mobilizarea cetățenilor, conducînd totodată lucrările, ceea ce nu i-a împiedicat să participe nemijlocit și la efectuarea lucrărilor propriu-zise, exemplul lor fiind, de altfel, principalul mijloc de mobilizare. Vorbind de ceea ce am făcut, trebuie să arăt că eforturile sătenilor au fost canalizate asupra a șase obiective mai importante dintre care cinci sint și terminate. Este vorba de construirea a trei cămine culturale, în satele Dolina, Ineleț și Bogîltin (ultimul va fi gata anul acesta), extinderea spațiilor de școlarizare potrivit cu nevoile generalizării învățămîntului de 10 ani, construcția unui bloc alimentar la Spitalul mixt din satul ILIE BRÎNZEI președintele comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Cornereva (Continuare In pag. a 2-a) Meritul fiecărui cetățean! La I.M. Moldova Nouă obiectivul principal rămîne: Reducerea cheltuielilor materiale In repetate rînduri secretarul general al partidului a subliniat necesitatea inițierii unei acțiuni de masă pentru creșterea sistematică a eficienței economice. Pentru noi, minerii, imperativul enunțat este cu atît mai stringent, cu cât datorită unor condiții care uneori ne depășesc, mai apelăm la subvenții bugetare. Pentru a putea acționa conștient pe linia reducerii dotațiilor, comitetul de direcție a cerut unor colective de tehnicieni și economiști să identifice influențele întregului sistem de condiții asupra nivelului cheltuielilor de producție la 1000 lei producția marfă și, respectiv, asupra volumului subvențiilor bugetare. Cunoașterea acestora încă din faza de elaborare a planului economico-financiar, a permis luarea unor măsuri care să asigure mobilizarea rezervelor interne existente și anihilarea, fie măcar parțială, a pierderilor generate de menținerea ridicată a indicelui de fluctuație a forței de muncă, nerealizarea la timp de către antreprenori a unor obiective de investiții menite să asigure capacitatea de producție și de transport necesară realizării, în condițiile unor cheltuieli minime, a planului de producție aferent. In domeniul organizării producției și a muncii, comitetul de direcție, secțiile compartimentelor specializate au urmărit stabilirea unor norme de muncă fundamentate științific care să asigure un raport corespunzător între consumul de muncă pe unitatea de producție și salariile realizate de formațiile de lucru. De asemenea, s-a urmărit îmbunătățirea aprovizionării locurilor de muncă în subteran cu cele necesare. Ca urmare a condițiilor create, a activității proprii, formațiile conduse de Teodor Bulgaru, Costinaș Macavei, Gheorghe Onofrei au depășit lună de lună sarcinile ce le reveneau. E drept, însă, că mai sunt încă multe de făcut și un viitor vom acționa hotărît ca la toate locurile de muncă să se realizeze producții superioare. Avînd în vedere ponderea relativ mare a cheltuielilor materiale de producție în prețul de cost, eforturile s-au concentrat, în special, în această direcție. Serviciile tehnic, planificare și contabilitate urmăresc consumurile specifice studiind limitele de consum reduse. Acțiunea a avut efectul dorit. In 1970 am reușit să economisim 2007 mc lemn de mină, 21 tone flotanol, 23 tantat amilic și 3 tone silicat de sodiu. Nu ne-au scăpat din atenție nici materiale mărunte, pentru care au fost stabilite plafoane valorice pe secții de producție și de deservire, în acest fel s-a asigurat un control permanent asupra consumurilor de materiale in strînsă corelație cu realizarea planului. Prin raționalizarea consumului de energia electrică s-a reușit reducerea consumurilor la extracție cu 1,37 kwh/1 000 tone, și la prelucrare cu 1,05 kwh/1 000. Totalul economiilor la acest element de cheltuieli se cifrează la 483 000 lei. Reducerea cheltuielilor neeconomicoase generate de imobilizările în stocuri supranormative și debitori la limita maximă posibilă a constituit o altă preocupare a organului de conducere colectivă al întreprinderii. Aici, considerăm necesar să menționăm că în timp ce în anii precedenți volumul mediu al dobînzilor bancare pentru împrumuturile restante se cifrau la 850 000 lei, în anul 1970 a fost redus la 184 000 lei, în căutarea posibilităților de reducere a donațiilor de stat, colectivul întreprinderii noastre a trecut la executarea în regie a reparațiilor capitale la unele utilaje. Am optat pentru o asemenea soluție deoarece dacă reparațiile erau efectuate în alte unități ne costau cu 25-50 la sută în plus. Creînd condițiile necesare am putut repara în atelierul central, mai multe utilaje, realizînd un spor de producție marfă de 36 000 lei. S-au evidențiat prin contribuția adusă atelierul central și sectorul electromecanic de la secția mină. Realizarea ritmică a planului de producție marfă vîndută și încasată, precum și îmbunătățirea structurii acesteia, a constituit pentru colectivul întreprinderii noastre o altă cale prin care s-a asigurat realizarea unor economii de peste 500 000 lei la subvențiile bugetare. Am menționa in acest sens că încă de pe la data de 15 decembrie 1970 întreprinderea a realizat indicatorul de plan amintit. Realizarea măsurilor de mai sus, angajînd eforturile colective ale ing. PETRU SUCIU director al întreprinderii Miniere Moldova Nouă (Continuare in pag. a 2-a)