Flamura, februarie 1971 (Anul 18, nr. 1934-1957)
1971-02-26 / nr. 1955
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.CR. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ■ I • ■ «II t * »*»••»«••• * • I » » • • • « ■ »•••••»»■ [UNK] NI«* » • ■ • ••■II I » ANUL XVIII, NR. 1955 VINERI, 26 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI 30 BAN încheierea Consfătuirii lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat Joi, in sala Palatului Republicii, s-au desfășurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din inițiativa conducerii de partid și de stat. Lucrările ședinței plenare au avut loc în prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi și zootehniști, medici veterinari și economiști din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile și formele cele mai moderne de organizare a producției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor agricole de stat la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naționale. Reuniți în plen, participanții la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluționate în acest sector al economiei naționale. Luînd cuvîntul în deschiderea ședinței plenare, tovarășul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului și statului nostru de consultare largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale, în scopul analizării temeinice a activității desfășurate în diferite compartimente ale economiei și vieții sociale, găsirii căilor și mijloacelor de valorificare a rezervelor de creștere continuă a eficienței muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfășurate în lumina prețioaselor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea făcută la ședința de lucru de la Comitetul Central al Partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura județului Ialomița și în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării intre întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producție și întreprinderile de industrie alimentară. Tot în ședința plenară de joi, tovarășul Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii la activitatea și Apelor cu privire întreprinderilor agricole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată, au fost prezentate concluziile dezbaterilor și propunerile din secțiile de specialitate. In ședințele pe secții și in plenara consfătuirii au luat cuvîntul. 160 de delegați și invitați care, pe fundalul realizărilor obținute în unitățile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic și autocritic a deficiențelor care mai există pe linie tehnică, economică și organizatorică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activități pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii și nivelul ridicat al discuțiilor, valoarea propunerilor făcute de majoritatea participanților sunt mărturii grăitoare ale competenței profesionale și experienței bogate a lucrătorilor din agricultura de stat. In cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de aur „Secera și Ciocanul“, precum și de ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincții au fost înmînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. In încheierea dezbaterilor, primit cu vii și îndelungi aclamații, a luat apoi cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu un deosebit interes și subliniată în repetate rînduri cu vii și puternice aplauze. la In numele tuturor participanților consfătuite, tovarășul Iosif Banc a adresat tovarășului Nicolae Ceaușescu cele mai calde mulțumiri, exprimînd sentimente de recunoștința pentru aprecierea pozitivă, pentru criticile îndreptățite, pentru indicațiile deosebit de prețioase pe care le-a dat. Conducerea ministerului, participanții la consfătuire, toți lucrătorii din agricultura de stat — a spus vorbitorul — ne angajăm ca prin mai buna folosire a pămîntului și a celorlalte mijloace de producție, prin aplicarea creatoare la condițiile țării noastre a tot ceea ce este mai nou și înaintat în știința și practica agricolă să obținem peste actualele prevederi ale cincinalului un milion tone cereale, 100.000 tone legume, 50.000 tone struguri și fructe, 120.000 tone carne, 500.000 hectolitri lapte și 300 milioane ouă, produse ce însumează circa 3,5 miliarde lei producție globală. Aceste angajamente nu însumează însă tot ceea ce poate da sectorul agricol de stat. Vom analiza încă o dată unitate cu unitate, cultură cu cultură și produs cu produs, astfel ca să găsim și să punem în valoare toate rezervele de care dispun întreprinderile agricole de stat. Ne exprimăm — a spus în încheiere vorbitorul — deplina adeziune pentru politica internă și externă a partidului nostru, deplina satisfacție pentru transformările profund înnoitoare care au loc in viața economică și socială a țării și suntem hotărîți să depunem toate eforturile pentru realizarea sarcinilor trasate de directivele Congresului al X-lea a partidului nostru. Intr-o atmosferă însuflețită, de entuziasm, participanții la consfătuire au adoptat o chemare către toți lucrătorii din fermele și întreprinderile agricole de stat, prin care adresează un vibrant îndemn la o activitate creatoare, menită să asigure avîntul întregii noastre agriculturi socialiste. Participanții la consfătuire au manifestat îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general. Se scandează :.P.C.R.—Ceaușescu“. „P.C.R.— Ceaușescu“. Este o expresie grăitoare a dragostei pe care lucrătorii din întreprinderile agricole de stat o poartă conducerii de partid, a recunoștinței lor pentru măsurile permanente adoptate in vederea modernizării rapide a acestei ramuri a economiei naționale, și totodată a hotărîrii ferme de a munci cu toată însuflețirea pentru sporirea producției agricole vegetale și animale, pentru prosperitatea și progresul patriei noastre socialiste. (Agerpres) Solemnitatea înmînării unor înalte distincții in cadrul lucrărilor Consfătuirii pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat a avut loc solemnitatea inmînării unor înalte distincții ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfășurată în anii construcției socialiste, pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea unităților agricole în care lucrează, precum și pentru obținerea an de an a unor sporite, ridicarea continuă producții a productivității muncii și a rentabilității unităților, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ și medalia de aur „Secera și Ciocanul“ tovarășilor Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vodă, județul Ialomița, Marin Dobre — mecanic agricol la I.A.S. Hîrșova, județul Constanța, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Iași, Cristache Musler — tractorist I.A.S. Teremia Mare, județul Tirimiș, Nicolae Sechei — mulgător la I.A.S. Turda, județul Cluj, Mihai Stănescu — medic veterinar, director la I.A.S. Arad, Ioan Vlad — inginer agronom, director I. la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă și contribuția adusă la dezvoltarea agriculturii socialiste, a fost conferit Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I tovarășilor , Iosif Banc — vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Ali(Continuati in pag. a /V-a) «MUL 1966—1970 IMMP! TREPTE PE VERTICALA PROGRESULUI Chimia —cea mai dinamică ramură a industriei a cunoscut și în cincinalul trecut un ritm înalt de dezvoltare, sporindu-și producția de peste 2,8 ori. O evoluție spectaculoasă a cunoscut petrochimia, sector care asigură aproape 40 la sută din producția industriei chimice. Odată cu noile investiții, cu aplicarea a numeroase tehnologii moderne, multe de concepție originală, au putut fi valorificate superior și complex resursele noastre de țiței, gaze naturale, sare. Intre cele 1 000 de produse și sortimente noi introduse în fabricație în cincinal multe sunt pe bază petrochimică : fibre și fire poliesterice, rețele cordrelon, gutanol și anhidridă ftalică, polistiren expandat ignifugat, oxid de etilenă, alcooli sintetici fabricați prin procedeul oxo. Anii cincinalului au constituit tot atîtea trepte de dezvoltare și pentru Combinatul petrochimic de la Ploiești. In intervalul celor cinci ani aici au fost puse in funcțiune o instalație de oxid de etilenă și glicoli , instalația de anhidridă ftalică, instalația de fenol, de acetonă, precum și o instalație pentru producerea materiei prime din care se realizează fibre și fire sintetice. IN IMAGINE . Vedere de ansamblu a Combinatului petrochimic Ploiești. B în cincinal zestrea tehnică a chimiei s-a îmbogățit cu 200 de noi obiective, au fost date în funcțiune capacități de producție la Tg. Mureș, Rîmnicul Vîlcea, Iași, Craiova, Ocna Mureș, Govora. Chimia produce azi 6 000 de produse, o bună parte din ele fiind materii prime pentru diferite ramuri industriale. Sporul de producție obținut anul trecut în comparație cu 1969 se ridică la nivelul producției realizate în anul 1960. Exportul de produse chimice a sporit în anii cincinalului de peste 2,7 ori, reprezentând 7,2 la sută din volumul mărfurilor românești livrate peste hotare. — Cu Reșița am vechi legături. In toate lucrările mele, am ales — și nu întîmplător — ca eroi pe oamenii muncii. Parazitismul trage omul înspre periferia morală, pe cînd munca îi dă intensitate de trăire, formează caractere. în „Cetatea de foc“ nu a lucrat asupra mea atît ideea de foc și de metal, cu omul care, angajat în prelucrarea metalului, se modela pe el însuși, se înfrumuseța, în cinstea sărbătoririi semicentenarului partidului. Teatrul de stat din Reșița m-a invitat să reiau „Cetatea de foc" și s-o adaptez pentru zilele noastre. Mi-am dat seama că această modalitate nu este posibilă. „Cetatea de foc" cuprinde fapte din istoria de acum două decenii și mai bine. Viața nu rămîne pe loc. Reșița din toamna trecută, cînd am venit aici, mi-a deschis o altă perspectivă. Invitația a fost, deci, sorgintea piesei. Sînt recunoscător și teatrului, dar mai ales Reșiței, pentru că mi-a dat posibilitatea ca în această piesă să surprind un moment al contemporaneității. In piesă m-a interesat să reflect tradiția de luptă pentru adevăr, cinste, muncă și cu acest prilej mă leg de viitoarea sărbătorire a Reșiței, de bicentenarul orașului, care va avea loc tot în acest an. în presă am scris tot despre aceiași eroi pe care i-am zugrăvit în „Cetatea de foc“, aflați acum la un alt stadiu. „Dinastia" Arjoca este o familie de oameni muncitori, cu dîrzenie, demnitaorgoliu al reșîțenilor, dar vreau să spun că în metalurgie tot ceea ce a fost bun, de calitate, de aici a pornit inițial, de aici au pornit și meșterii Hunedoarei și cei de la Galați. Voi scrie o piesă despre „Cetatea de la Dunăre“. Fatalmente, va trebui să scriu și despre oameni proveniți de la Reșița, care s-au mutat la Galați. — Reluați, așadar, după două decenii, colaborarea cu Teatrul de stat din Reșița. Ați văzut echipa de interpreți la lucru. Ce impresie v-a lăsat? — Sunt bucuros de colaborarea pe care o am aici. Teatrul beneficiază de o echipă tînără, generoasă, care înțelege să lucreze cu pasiune. De altfel, organele locale de partid și de stat nu au precupețit nimic pentru ca textul să aibă condiții optime de „Doream să surprind un moment al contemporaneității“ — Maestre Davidoglu, te v-a determinat ca noua dv. presă să fie inspirată din viața Reșiței? Cîteva rînduri din procesul verbal de verificare a plăților efectuate la Casa de cultură din Bocșa, întocmit de Corpul unic de control financiar intern din cadrul Consiliului popular județean, ne-au reținut atenția în mod deosebit. Cei răspunzători de delapidarea sumei de 6577 lei (Petru Potoceanu, fostul director al instituției și Ilie Duicu, îndrumător cultural) „întrebați fiind — consemnează procesul verbal — dacă aveau cunoștință de prevederile legale privind efectuarea plăților, recunosc că le-au cunoscut, dar nu le-au respectat.. Așadar, acești oameni — care prin natura muncii lor desfășurau o activitate pe linie de educație, de culturalizare a maselor — au dovedit cea mai crasă lipsă de receptivitate și eficacitate față de propriile lor acțiuni. Căci numai astfel se poate vorbi despre faptele lor nesăbuite, surprinzătoare și calitatea de incompatibile cu activiști culturali, întocmiri de state de plata fictive, lipsa din gestiune a unor bilete de spectacole, ridicări de bani de la C.E.C. fără operațiunile de scădere în libret și trecerea lor prin casă, iată ce lucruri grave — dincolo de suma delapt ’ atîrnă în cartea de vizită, deacum umbrită, a pseudo-îndrumători celor doi culturali din Bocșa. Organul de control, cu ocazia verificărilor întreprinse a scos la iveală un bogat material faptic, privind încălcarea sistematică a disciplinei financiare, a legalității socialiste, în sensul că statele de plată au fost întocmite de organe și persoane neinvestite cu acest drept, s-au efectuat plăți de persoane neautorizate, deși în cadrul instituției există o persoană împuterniită pentru aceasta. Mai mult chiar, sfidînd dispozițiile în vigoare, la Casa de cultură din Bocșa s-a încetățenit obiceiul efectuării de plăți altor persoane decit celor trecute în statul de plată, în condiții neprielnice (uneori noaptea, în localuri publice, în autobuzz etc), și fără ca beneficiarii sumelor să cunoască cifrele retle pentru care semnau. Evident, multe din abaterile de la disciplina financiară constatate la Casa de cultură din Bocșa nu ar fi fost posibile dacă cei însărcinați cu controlul preventiv, cu efectuarea plăților în spiritul și limita legii și-ar fi făcut dstoria. Ne referim, în primul rând, la Adam Stanzl, contabil la Casa de cultură, persoană care răspundea direct de controlul preventiv. In paranteză fie spus, el punea viza după onorarea actelor de casă, și, candid se dezvinovățește , îmi dau seamă am fost purtat cu vorba...“. Ne referim apoi la Aurelia Jeanu, casieră, executantă docilă, fără simț de răspundere a dispozițiilor ilegale, abuzive, date de conducătorul de instituție, ca și la Suzana Bopuța, funcționară la agenția C.E.C. Bocșa. Aceasta, în calitate de casieră i-a eliberat lui Petru Potoceanu suma de 1700 lei, cu toate că el nu avea calitatea să ridice banii, împuternicit fiind Gheorghe Matei, casierul Consiliului popular orășenesc. Pe lângă această încălcare, Suzana Popuța comite și pe aceea de a nu efectua operațiunile în libretul respectiv. „Cu convingerea că tovarășul Potoceanu avea să declare funcționara de de la C.E.C., casieră prin manile căreia trec zilnic sute de mii de lei — prezintă toată încrederea, contrar instrucțiunilor, l-am servit, dar am omis operarea sumei în libret. Aceasta s-a întîmplat probabil din cauza stării psihice în care mă aflam". Cită naivitate, tovarășă Popuța ! Pe cine încerci să induci în eroare 7 „Negăsîndu-l pe tovarășul Matei — declară P. Potoceanu — și practicînd și altădată acest lucru, casiera de la C.E.C mi-a sugerat să întocmesc cu fișa de restituire și să-l semnez pe tovarășul Matei". E necesar să adăugăm — pentru a avea o imagine și mai edificatoare asupra faptelor petrecute la Casa de cultură din Bocșa — că suma rdicată ilegal de la C.E.C. nu a fost trecută nici prin registrul de casă al Casei de cultură. De bună seamă, vinovații vor răspunde în fața legii. Grav este însă faptul că abaterile săvîrșite poartă semnătura unor oameni cărora li s-a acordat mandat de încredere pentru desfășurarea unei munci de educație, de culturalizare, ei înșiși fiind insuficient de educați în spiritul respectării legalității socialiste. Din fericire — cu toate implicațiile ce decurg din actele săvîrșite — prestigiul Casei de cultură, a entuziaștilor săi artiști amatori, nu a fost diminuat cu nimic. Ca mărturie:a afirmației" stă faptul că tocmai bocșenii au fost aceia care au sesizat neregulile, și au înfierat cu tărie abaterile de la normele moralei și eticii noastre socialiste, săvîrșite de ce puși să conducă instituția culturală din Bocșa. CONSTANTIN GALESCU ALEXANDRU FOPOVICT Iiiiul E de ajuns să cunoști prevederile legii? Nu, trebuie să le și respecți! S Cu MIHAIL DAVIDOGLU despre „Ochii dragi ai bunicului“ te și cu un înalt conținut sufletesc. N-aș vrea să par lipsit de modestie, dar am vrut să redau un fel de istorie a unei familii care cuprinde în ea tot ce e bun și demn în tradiția poporului nostru. — Credem că în realitatea de azi a Reșiței ați găsit noi trăsături la oamenii întîlniți in uzine, pe stradă, la spectacol, dar mai ales sub raportul interesului major, pasionat și constant pentru știința elaborării metalului, pentru construirea de mașini moderne! — Dv. ați spus aproape ce gîndeam eu. Să știți că dacă.într-un fel vreau să mărturisesc dragostea mea pentru Reșița, aceasta ar consta în a crea o lucrare contemporană, pătrunsă de romantismul zilelor noastre. Romantismul nu s-a pierdut, cum cred unii, ci are un alt conținut, o anume sobrietate, mai multă densitate, este o trecere spre mai înalt. Socotesc că ideea de operă contemporană, ceea ce tovarășul Nicolae Ceaușescu la ultima noastră adunare ne-a cerut, și pe drept cuvînt a cerut acest lucru, trebuie să oglindească viața și lupta poporului nostru pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Pentru că orice scriitor, orice om care modelează cuvîntul, dacă vrea cu adevărat să-și merite titlul, nu poate să iasă din contemporaneitatea sa. El este un mesager al timpului pe care îl trăiește. Noi scriitorii sîntem alături de partid fiindcă partidul este avanpostul, este promotorul cel mai înaintat al luptei pentru dezvoltarea societății noastre. Nu pentru un transpunere scenică. Și apoi, mai am bucuria de a-l avea ca interpret principal pe Toma Dimitriu, prezența lui remarcabilă în mijlocul unei echipe de actori în majoritate tineri fiind și un stimul. Aceasta va ridica ștacheta calității artistice întregului spectacol. In distribuție mai sunt și actorii tineri din teatru, unii de mare merit. — Ce ne puteți spune despre regie? — Dragostea și înțelegerea cu care a primit Eugen Vancea textul sunt definitorii. Sper ca pasiunea lui pentru piesa contemporană și experiența lui să se dovedească creatoare. — Ce foc ocupă piesa „Ochii dragi ai bunicului" in ansamblul creației dv.? — Răspunsul este și greu, și ușor, ușor, pentru că e ultimul născut și întotdeauna ultimul născut e cel mai apropiat. Am scris piesa repede. Am venit la Reșița în septembrie 1970 și am stat aici două luni. Textul, scrierea piesei, mi-a cerut mai puțin timp decit faza de acumulare. Asta, pentru că e vorba de niște gînduri ale mele mai „Ochii dragi ai bunicului“ vechi, este un stimul, adică e un ferment care generează o piesă la care lucrez, „Străbunul", și o alta pe care v-am anunțat-o, „Cetatea de la Dunăre", încheind despre care v-am vorbit, trilogia închinată oamenilor minunați ai Reșiței. Convorbire consemnată de ION CRIȘAN I ‘ ‘ '