Flamura, februarie 1971 (Anul 18, nr. 1934-1957)

1971-02-26 / nr. 1955

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.CR. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ■ I • ■ «II t * »*»••»«••­• * • I »­­ » • • • « ■ »•••••»»■ [UNK] NI«* » • ■ • ••■II­ I » ANUL XVIII, NR. 1955 VINERI, 26 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI 30 BAN încheierea Consfătuirii lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat Joi, in sala Palatului Republicii, s-au desfășurat în continuare lu­crările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din inițiativa conducerii de partid și de stat. Lucrările ședinței plenare au a­­vut loc în prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, teh­nicieni, ingineri, agronomi și zo­­otehniști, medici veterinari și eco­nomiști din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme ma­jore privind tehnologiile și for­mele cele mai moderne de organi­zare a producției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului între­prinderilor agricole de stat la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii na­ționale. Reuniți în plen, participanții la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer so­luționate în acest sector al econo­miei naționale. Luînd cuvîntul în deschiderea ședinței plenare, tovarășul Iosif Banc, ministrul agriculturii, in­dustriei alimentare, silviculturii și apelor, a subliniat că această reu­niune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidu­lui și statului nostru de consultare largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale econo­miei naționale, în scopul analizării temeinice a activității desfășurate în diferite compartimente ale eco­nomiei și vieții sociale, găsirii căi­lor și mijloacelor de valorificare a rezervelor de creștere continuă a eficienței muncii. Vorbitorul a exprimat convinge­rea că dezbaterile consfătuirii, des­fășurate în lumina prețioaselor in­dicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea făcută la ședința de lucru de la Comitetul Central al Partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agri­cultura județului Ialomița și în cea de la ultima plenară a Com­i­tetului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii și hotărî­ri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai depli­nă a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării intre între­prinderile agricole de stat, coope­rativele agricole de producție și întreprinderile de industrie ali­mentară. Tot în ședința plenară de joi, tovarășul Angelo Miculescu, minis­tru secretar de stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii la activitatea și Apelor cu privire întreprinderilor a­­gricole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de vi­itor. Totodată, au fost prezentate con­cluziile dezbaterilor și propunerile din secțiile de specialitate. In șe­dințele pe secții și in plenara con­sfătuirii au luat­­ cuvîntul. 160 de delegați și invitați care, pe funda­lul realizărilor obținute în unită­țile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic și autocritic a deficien­țelor care mai există pe linie teh­nică, economică și organizatorică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficiente mă­suri ce trebuie luate pentru înde­plinirea și depășirea prevederilor planului de stat în actualul cinci­nal, pentru ridicarea întregii acti­vități pe o treaptă calitativ­ supe­rioară. Dezbaterile vii și nivelul ridicat al discuțiilor, valoarea propuneri­lor făcute de majoritatea partici­panților sunt mărturii grăitoare ale competenței profesionale și expe­rienței bogate a lucrătorilor din agricultura de stat. In cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea înmî­nării titlului de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de aur „Se­cera și Ciocanul“, precum și de ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincții au fost înmî­­nate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat. In încheierea dezbaterilor, pri­mit cu vii și îndelungi aclamații, a luat apoi cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvînta­rea secretarului general al parti­dului a fost urmărită cu un deose­bit interes și subliniată în repe­tate rînduri cu vii și puternice a­­plauze. la In numele tuturor participanților consfătuite, tovarășul Iosif Banc a adresat tovarășului Nicolae Ceaușescu cele mai calde mulțu­miri, exprimînd sentimente de recunoștința pentru aprecierea po­zitivă, pentru criticile îndreptățite, pentru indicațiile deosebit de pre­țioase pe care le-a dat. Conducerea ministerului, partici­panții la consfătuire, toți lucrătorii din agricultura de stat — a spus vorbitorul — ne angajăm ca prin mai buna folosire a pămîn­­tului și a celorlalte mijloace de producție, prin aplicarea creatoa­re la condițiile țării noastre a tot ceea ce este mai nou și înaintat în știința și practica agricolă să ob­ținem peste actualele prevederi ale cincinalului un milion tone cerea­le, 100.000 tone legume, 50.000 tone struguri și fructe, 120.000 tone carne, 500.000 hectolitri lapte și 300 milioane ouă, produse ce însu­mează circa 3,5 miliarde lei pro­ducție globală. Aceste angajamente nu însumează însă tot ceea ce poa­te da sectorul agricol de stat. Vom analiza încă o dată unitate cu uni­tate, cultură cu cultură și produs cu produs, astfel ca să găsim și să punem în valoare toate rezervele de care dispun întreprinderile a­­gricole de stat. Ne exprimăm — a spus în în­cheiere vorbitorul — deplina ade­ziune pentru politica internă și externă a partidului nostru, depli­na satisfacție pentru transformă­rile profund înnoitoare care au loc in viața economică și socială a țării și suntem­ hotărîți să depu­nem toate eforturile pentru reali­zarea sarcinilor trasate de direc­tivele Congresului al X-lea a­ partidului nostru. Intr-o atmosferă însuflețită, de entuziasm, participanții la consfă­tuire au adoptat o chemare către toți lucrătorii din fermele și în­treprinderile agricole de stat, prin care adresează un vibrant îndemn la o activitate creatoare, menită să asigure avîntul întregii noastre agriculturi socialiste. Participanții la consfătuire au manifestat îndelung pentru Parti­dul Comunist Român, pentru se­cretarul său general. Se scandea­ză :.P.C.R.—Ceaușescu“. „P.C.R.— Ceaușescu“. Este o expresie grăi­toare a dragostei pe care lucrătorii din întreprinderile agricole de stat o poartă conducerii de par­tid, a recunoștinței lor pentru mă­surile permanente adoptate in vederea modernizării rapide a a­­cestei ramuri a economiei națio­nale, și totodată a hotărîrii ferme de a munci cu toată însuflețirea pentru­ sporirea producției agricole vegetale și animale, pentru prospe­ritatea și progresul patriei noas­tre socialiste. (Agerpres) Solemnitatea înmînării unor înalte distincții in cadrul lucrărilor Consfătuirii pe țară a lucrătorilor din între­prinderile agricole de stat a avut loc solemnitatea inmînării unor înalte distincții ale Republicii So­cialiste România. Pentru merite deosebite în în­treaga activitate desfășurată în anii construcției socialiste, pentru contribuția personală adusă la dez­voltarea unităților agricole în care lucrează, precum și pentru obține­rea an de an a unor sporite, ridicarea continuă producții a pro­ductivității muncii și a rentabili­tății unităților, a fost conferit tit­lul de „Erou al Muncii Socialiste“ și medalia de aur „Secera și Cio­canul“ tovarășilor­­ Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vo­dă, județul Ialomița, Marin Dobre — mecanic agricol la I.A.S. Hîrșo­­va, județul Constanța, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Iași, Cristache Musler — tractorist I.A.S. Teremia Mare, județul Ti­ri­miș, Nicolae Sechei — mulgător la I.A.S. Turda, județul Cluj, Mi­hai Stănescu — medic veterinar, director la I.A.S. Arad, Ioan Vlad — inginer agronom, director I. la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în mun­că și contribuția adusă la dezvol­tarea agriculturii socialiste, a fost conferit Ordinul „Steaua Republi­cii Socialiste România“ clasa I tovarășilor , Iosif Banc — vice­președinte al Consiliului de Miniș­tri și ministru al agriculturii, in­dustriei alimentare, silviculturii și apelor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de stat la Minis­terul Agriculturii, Industriei Ali­(Continuati in pag. a /V-a) «MUL 1966—1970 IMMP! TREPTE PE VERTICALA PROGRESULUI Chimia —cea mai dinamică ramură a industriei a cunoscut și în cincinalul trecut un ritm înalt de dezvoltare, sporin­­du-și producția­­ de peste 2,8 ori. O evoluție spectaculoasă a cunoscut petrochimia, sector care asigură aproape 40 la su­tă din producția industriei chi­mice. Odată cu noile investiții, cu aplicarea a numeroase teh­nologii moderne, multe de con­cepție originală, au putut fi va­lorificate superior și complex resursele noastre de țiței, ga­ze naturale, sare. Intre cele 1 000 de produse și sortimente noi introduse în fabricație în cincinal multe sunt pe bază petrochimică : fibre și fire po­­liesterice, rețele cord­relon, gutanol și anhidridă ftalică, polistiren expandat ignifugat, oxid de etilenă, alcooli sinte­tici fabricați prin procedeul oxo. Anii cincinalului au consti­tuit tot atîtea trepte de dezvol­tare și pentru Combinatul pe­trochimic de la Ploiești. In in­tervalul celor cinci ani aici au fost puse in funcțiune o insta­lație de oxid de etilenă și gli­­coli , instalația de anhidridă ftalică, instalația de fenol, de acetonă, precum și o instalație pentru producerea materiei prime din care se realizează fibre și fire sintetice. IN IMAGINE . Vedere de an­samblu a Combinatului petro­chimic Ploiești. B în cincinal zestrea tehnică a chimiei s-a îmbogățit cu 200 de noi obiective, au fost date în funcțiune capacități de producție la Tg. Mureș, Rîmnicul Vîlcea, Iași, Craiova, Ocna Mureș, Govora.­­ Chimia produce azi 6 000 de produse, o bună parte din ele fiind materii prime pen­tru diferite ramuri industriale.­­ Sporul de producție obținut anul tre­cut în comparație cu 1969 se ridică la nive­lul producției realizate în anul 1960.­­ Exportul de produse chimice a sporit în anii cincinalului de peste 2,7 ori, reprezen­tând 7,2 la sută din volumul mărfurilor româ­nești livrate peste hotare. — Cu Reșița am vechi legă­turi. In toate lucrările mele, am ales — și nu întîmplător — ca eroi pe oamenii muncii. Parazi­tismul trage omul înspre perife­ria morală, pe cînd munca îi dă intensitate de trăire, formează caractere. în „Cetatea de foc“ nu a lucrat asupra mea atît ideea de foc și de metal, cu­ omul ca­re, angajat în prelucrarea meta­lului, se modela pe el însuși, se înfrumuseța, în cinstea sărbăto­ririi semicentenarului partidului. Teatrul de stat din Reșița m-a invitat să reiau „Cetatea de foc" și s-o adaptez pentru zilele noastre. Mi-am dat seama că a­­ceastă modalitate nu este posi­bilă. „Cetatea de foc" cuprinde fapte din istoria de acum două decenii și mai bine. Viața nu rămîne pe loc. Reșița din toam­na trecută, cînd am venit aici, mi-a deschis o altă perspectivă. Invitația a fost, deci, sorgintea piesei. Sînt recunoscător și tea­trului, dar mai ales Reșiței, pen­tru că mi-a dat posibilitatea ca în această piesă să surprind un moment al contemporaneității. In piesă m-a interesat să reflect tradiția de luptă pentru adevăr, cinste, muncă și cu acest prilej mă leg de viitoarea sărbătorire a Reșiței, de bicentenarul orașului, care va avea loc tot în acest an. în presă am scris tot despre a­­ceiași eroi pe care i-am zugrăvit în „Cetatea de foc“, aflați acum la un alt stadiu. „Dinastia" Ar­­joca este o familie de oameni muncitori, cu dîrzenie, demnita­orgoliu al reșîțenilor, dar vreau să spun că în metalurgie tot ceea ce a fost bun, de calitate, de aici a pornit inițial, de aici au por­nit și meșterii Hunedoarei și cei de la Galați. Voi scrie o piesă despre „Cetatea de la Dunăre“. Fatalmente, va trebui să scriu și despre oameni proveniți de la Reșița, care s-au mutat la Ga­lați. — Reluați, așadar, după două decenii, colaborarea cu Teatrul de stat din Reșița. Ați văzut echipa de interpreți la lucru. Ce impresie v-a lăsat? — Sunt bucuros de colabora­rea pe care o am aici. Teatrul be­neficiază de o echipă tînără, ge­neroasă, care înțelege să lucreze cu pasiune. De altfel, organele locale de partid și de stat nu au precupețit nimic pentru ca textul să aibă condiții optime de „Doream să surprind un moment al contemporaneității“ — Maestre Davidoglu, te v-a determinat ca noua dv. presă să fie inspirată din viața Reșiței? Cîteva rînduri din procesul verbal de verificare a plăților efectuate la Casa de cultură din Bocșa, întocmit de Corpul unic de control financiar in­tern din cadrul Consiliului popular județean, ne-au re­ținut atenția în mod deosebit. Cei răspunzători de delapida­rea sumei de 6­577 lei (Petru Potoceanu, fostul director al instituției și Ilie Duicu, îndru­mător cultural) „întrebați fi­ind — consemnează procesul verbal — dacă aveau cunoș­tință de prevederile legale pri­vind efectuarea plăților, re­cunosc că le-au cunoscut, dar nu le-au respectat.. Așadar, acești oameni — ca­re prin natura muncii lor des­fășurau o activitate pe linie de educație, de culturalizare a maselor — au dovedit cea mai crasă lipsă de receptivi­tate și eficacitate față de pro­priile lor acțiuni. Căci numai astfel se poate vorbi despre faptele lor nesăbuite, surprin­zătoare și calitatea de incompatibile cu activiști cultu­rali, întocmiri de state de plata fictive, lipsa din gestiune a unor bilete de spectacole, ri­dicări de bani de la C.E.C. fă­ră operațiunile de scădere în libret și trecerea lor prin ca­să, iată ce lucruri grave — dincolo de suma delapt ’ atîrnă în cartea de vizită, de­­acum umbrită, a pseudo-îndrumători celor doi culturali din Bocșa. Organul de control, cu o­cazia verificărilor întreprinse a scos la iveală un bogat ma­terial faptic, privind încălca­rea sistematică a disciplinei financiare, a legalității socia­liste, în sensul că statele de plată au fost întocmite de or­gane și persoane neinvestite cu acest drept, s-au efectuat plăți de persoane neautoriza­te, deși în cadrul instituției există o persoană împuternii­­tă pentru aceasta. Mai mult chiar, sfidînd dispozițiile în vigoare, la Casa de cultură din Bocșa s-a încetățenit obiceiul efectuării de plăți altor per­soane decit celor trecute în statul de plată, în condiții ne­prielnice (uneori noaptea, în localuri publice, în autobu­zz etc), și fără ca beneficiarii su­melor să cunoască cifrele ret­le pe­ntru care semnau. Evident, multe din abaterile de la disciplina financiară constatate la Casa de cultură din Boc­șa nu ar fi fost posi­bile dacă cei însărcinați cu controlul preventiv, cu efec­tuarea plăților în spiritul și limita legii și-ar fi făcut ds­­toria. Ne referim, în primul rând, la Adam Stanzl, conta­bil la Casa de cultură, persoa­nă care răspundea direct de controlul preventiv. In paran­teză fie spus, el punea viza după onorarea actelor de ca­să, și, candid se dezvinovă­țește , îmi dau seam­­ă am fost purtat cu vorba...“. Ne referim apoi la Aurelia Jeanu, casieră, executantă do­cilă, fără simț de răs­pundere a dispozițiilor ilega­le, abuzive, date de conducăto­rul de instituție, ca și la Suzana Bopuța, funcționară la agen­ția C.E.C. Bocșa. Aceasta, în calitate de casieră i-a eliberat lui Petru Potoceanu suma de 1­700 lei, cu toate că el nu avea calitatea să ridice banii, împuternicit fiind Gheorghe Matei, casierul Consiliului popular orășenesc. Pe lângă a­­ceastă încălcare, Suzana Popu­­ța comite și pe aceea de a nu efectua operațiunile în libre­tul respectiv. „Cu convingerea că tovarășul Potoceanu­­ a­vea să declare funcționara de de la C.E.C., casieră prin ma­nile căreia trec zilnic sute de mii de lei — prezintă toată în­crederea, contrar instrucțiu­nilor, l-am servit, dar am o­­mis operarea sumei în libret. Aceasta s-a întîmplat proba­bil din cauza stării psihice în care mă aflam". Cită naivita­te, tovarășă Popuța ! Pe cine încerci să induci în eroare 7 „Negăsîndu-l pe tovarășul Ma­tei — declară P. Potoceanu — și practicînd și altădată acest lucru, casiera de la C.E.C mi-a sugerat să întocmesc cu fișa de restituire și să-l sem­nez pe tovarășul Matei". E necesar să adăugăm — pentru a avea o imagine și mai edificatoare asupra fapte­lor petrecute la Casa de cul­tură din Bocșa — că suma r­­­dicată ilegal de la C.E.C. nu a fost trecută nici prin registrul de casă al Casei de cultură. De bună seamă, vinovații vor răspunde în fața legii. Grav este însă faptul că aba­­terile săvîrșite poartă semnă­tura unor oameni cărora li s-a acordat mandat de încre­dere pentru­­ desfășurarea unei munci de educație, de cultu­ralizare, ei înșiși fiind insufi­cient de educați în spiritul respectării legalității socia­liste. Din fericire — cu toate im­plicațiile ce decurg din acte­le săvîrșite — prestigiul Ca­sei de cultură, a entuziaș­tilor săi artiști amatori, nu a fost diminuat cu ni­mic. Ca mărturie­­:a afirmației" stă faptul că tocmai boc­­șenii au fost aceia care au sesizat neregulile, și au înfie­rat cu tărie abaterile de la normele moralei și eticii noas­tre socialiste, săvîrșite de ce­ puși să conducă instituția cul­turală din Bocșa. CONSTANTIN GALES­CU ALEXANDRU FOPOVICT Iiiiul E de ajuns să cunoști prevederile legii? Nu, trebuie să le și respecți! S Cu MIHAIL DAVIDOGLU despre „Ochii dragi ai bunicului“ te și cu un înalt conținut sufle­tesc. N-aș vrea să par lipsit de modestie, dar am vrut să redau un fel de istorie a unei familii care cuprinde în ea tot ce e bun și demn în tradiția poporului nostru. — Credem că în realitatea de azi a Reșiței ați găsit noi trăsături la oamenii întîlniți in uzine, pe stradă, la specta­col, dar mai ales sub raportul interesului major, pasionat și constant pentru știința ela­borării metalului, pentru con­struirea de mașini moderne! — Dv. ați spus aproape ce gîndeam eu. Să știți că dacă.în­­tr-un fel vreau să mărturisesc dragostea mea pentru Reșița, a­­ceasta ar consta în a cr­ea o lu­crare contemporană, pătrunsă de romantismul zilelor noastre. Ro­mantismul nu s-a pierdut, cum cred unii, ci are un alt conținut, o anume sobrietate, mai multă densitate, este o trecere spre mai înalt. Socotesc că ideea de operă contemporană, ceea ce tovarășul Nicolae Ceaușescu la ultima noastră adunare ne-a cerut, și pe drept cuvînt a cerut acest lucru, trebuie să oglindească viața și lupta poporului nostru pentru făurirea societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. Pentru că orice scriitor, orice om care mo­delează cuvîntul, dacă vrea cu adevărat să-și merite titlul, nu poate să iasă din contemporanei­tatea sa. El este un mesager al timpului pe care îl trăiește. Noi scriitorii sîntem alături de partid fiindcă partidul este avanpostul, este promotorul cel­ mai înaintat al luptei pentru dezvoltarea so­cietății noastre. Nu pentru un transpunere scenică. Și apoi, mai am bucuria de a-l avea ca interpret principal pe Toma Di­­mitriu, prezența lui remarcabi­lă în mijlocul unei echipe de actori în majoritate tineri fiind și un stimul. Aceasta va ridi­ca ștacheta calității artistice întregului spectacol. In distribu­­­ție mai sunt și actorii tineri din teatru, unii de mare merit. — Ce ne puteți spune des­pre regie? — Dragostea și înțelegerea cu care a primit Eugen Vancea textul sunt definitorii. Sper ca pasiunea lui pentru piesa con­temporană și experiența lui să se dovedească creatoare. — Ce foc ocupă piesa „O­­chii dragi ai bunicului" in an­samblul creației dv.? — Răspunsul este și greu, și ușor, ușor, pentru că e ultimul născut și întotdeauna ultimul născut e cel mai apropiat. Am scris piesa repede. Am venit la Reșița în septembrie 1970 și am stat aici două luni. Textul, scrie­rea piesei, mi-a cerut mai puțin timp decit faza de acumulare. Asta, pentru că e vorba de niș­te gînduri ale mele mai „Ochii dragi ai­ bunicului“ vechi, este un stimul, adică e un ferment ca­re generează o piesă la care lu­crez, „Străbunul", și o alta pe care v-am anunțat-o, „Cetatea de la Dunăre", încheind despre care v-am vorbit, trilogia închi­nată oamenilor minunați ai Re­șiței. Convorbire consemnată de ION CRIȘAN I ‘ ‘ '

Next