Flamura, noiembrie 1972 (Anul 19, nr. 2477-2497)

1972-11-08 / nr. 2483

,?«<?AN AL COMITETULUI JUDEȚEAN C­^RAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR­ JUDEȚEAN ANUL XIX, NR. 2483 MIERCURI, 8 NOIEMBRIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI Reduceri substanțiale­­ ale consumului de lemn Un obiectiv central al ac­tivității minerilor din cadrul întreprinderii din Anina în această perioadă îl constituie continua economisire a lem­nului. Aplicarea pe o scară tot mai largă a invențiilor și ino­vațiilor, din care bune rezul­tate au dat metodele de sus­ținere cu stîlpi lungi pe di­recție, prin subminare, prin surpare în subetaje, dar și în­locuirea grinzilor de lemn cu cele metalice, au permis ca în cele 10 luni ale anului să se economisească alți 3 mc lemn la mia de tone de căr­bune. Acest rezultat deose­bit a permis ca încă în cursul acestui an să se reducă con­sumul de lemn de m­ină la nivelul prevăzut a se atinge în ultimul an al cincinalului. O preocupare meritorie în contextul elanului productiv cu care minerii întîmpină cea de-a 25-a aniversare a Re­publicii. V. O DATORIE DE ONOARE: ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR IN MAREA ÎNTRECERE Produse peste plan ' . Constructorii de mașini din Reșița întîmpină ani­versarea unui sfert de veac de la crearea Republicii, cu noi realizări concretizate în sortimente fizice suplimentare necesare dezvoltării bazei industriale a țării. Numai în luna ce a trecut în secțiile mecanică și utilaj complex au fost fabricate peste sarcinile planificate utilaje metalurgice în valoare de aproape 2,2 milioane lei. De la începutul a­­nului colectivele de muncitori, tehnicieni, ingineri din U.C.M. Reșița au livrat în plus beneficiarilor interni și ex­terni utilaje pentru industria chimică în valoare de peste 8 milioane lei și de 8 milioane lei utilaje pentru industria metalurgică.­­ Luna octombrie a consemnat depășirea substanțială a sarcinilor de plan și pentru unitățile de industrie locală din județ. Angajați în­ întrecerea pentru îndeplinirea anga­jamentelor asumate, colectivele de muncă din Reșița, Ora­­vița, Băile Herculane, Caransebeș au fabricat și expediat suplimentar consumatorilor din județ mobilă și produse din lemn în valoare de 260 000 lei. Organizarea superioară a procesului de producție,­­ folosirea intensivă a rezervelor de capacitate au făcut posibilă obținerea unui plus de produse în valoare de 1,1 milioane lei la sortimentele de mobilă. O preocupare de seamă Paralel cu intensificarea întrecerii socialiste pentru re­alizarea cincinalului înainte de termen, colectivele de muncă ale C.E.I.S. Caransebeș acordă o deosebită atenție ac­tivității de economisire a ma­terialului lemnos. Un recent bilanț efectuat asupra consu­murilor specifice atestă că a­­cestea sunt reduse sensibil la toate produsele cu pondere în structura sortimentală a pro­ducției. Astfel, la bușteni de fag, față de indicele de con­sum planificat,­­economia rea­lizată este de 21 mc, la buș­teni fag în cherestea de 91 mc, iar la bușteni stejar de 42 mc. Economii prețioase s-au în­registrat, prin grija pronun­țată pentru utilizarea mai complexă, superioară, a ma­sei lemno­ase și în procesele de fabricație a parchetului de­­ stejar și fag, unde, folosirii deșeurilor, s-a datorită obți­nut o producție sporită de frize. Universitățile populare sătești în fața unor exigențe educative sporite Universitățile — modalități de populare sătești acțiune cultu­rală circumscrise conceptului de educație permanentă — intră in cel de-al treilea an de existen­ță, acum la ceasul­ deschiderii în județul nostru a unui nou an de învățămînt. Trecute, deci, de fa­za nemijlocită a experimentului, precum și de unele reticențe ale unor factori care răspund de în­temeierea, funcționarea și efi­ciența lor, aceste forme de învă­țămînt își certifică pe deplin dreptul la existență, răspunzînd unor nevoi acute de difuzare sis­tematică a cunoștințelor în rân­­durile populației­ sătești. în acest an, rețeaua­­ de univer­sități populare sătești cuprinde aceleași cinci unități instituțio­nalizate care funcționau și anul trecut la Obreja, Slatina-Timiș, Mehadia, Bozovici și Berzasca. Desigur, înainte de a­ face un­ bi­lanț al elementelor esențiale de conținut și de metodologie cir­cumscrise la un mod specific a­­cestor universități, se ridică în­trebarea : De ce nu a existat preocupare și pentru creșterea numărului lor, aspectul cantita­­tiv neputînd lipsi dintr-o viziu­ne nouă asupra procesului edu­cațional și informațional, viziune deschisă limpede de vastul pro­gram educațional al partidului, care trebuie evident transpus în viață direct și operațional. Trecînd la planul calitativ și urmărind succesiunea din ultimii ani a criteriilor de selecționare a cursurilor, a temelor abordate în cadrul lor, se impun cîteva ob­servații de principiu , astfel mi se ține seamă în suficientă mă­sură de necesitățile reale ale populației sătești, de specificul zonelor demografice în care a­­ceste universități funcționează. De exemplu, la Slatina Timiș, se resimțea acut nevoia unui agro-zootehnic întrucît aici curs nu există învățămînt agricol de ma­să. De asemenea, a unor cursuri care să popularizeze legislația so­cialistă în vigoare, care să ofere cunoștințe științifice privind na­tura, omul, religia etc. Mențio­năm că și la Obreja unde facto­rii locali reprezentînd cele tineretului de azi au interc­eptat pentru un curs de limbi străine (în speță franceza) și pentru si­nele cercuri tehnice, care însă nu au putut fi întemeiate dato­rită lipsei de lectori potriviți pentru cursurile și cercurile pre­conizate. Credem că o colaborare mai strînsă între organele locale comunale, Comitetul județean de cultură și educație socialistă, In­spectoratul județean de învăță­­mînt ar fi putut duce la împli­nirea acestui deziderat. Inițiati­va acestei colaborări ar trebui în mod firesc să plece de la fac­torii responsabili din localitate care au menirea să propună și să găsească soluțiile cele mai eficiente pentru satisfacerea pro­priilor lor nevoi culturale. Sun­tem­ complet nedumeriți de ce copiii din Obreja trebuie să se deplaseze la Caransebeș pentru a participa la un cerc de plasti­că în loc să vină un profesor de acolo la ei, asigurîndu-se tot ceea ce este nevoie pentru bu­na funcționare a acestui cerc. Multe din cursurile care au fost programate anul trecut sînt programate și în acest an. Acest aspect este desigur bun și tre­buie salutat mai ales că unele cursuri vizate tratează o temati­că importantă, aceea a României IOSIF IMBRI (Continuate In pag. a 2-a) «aasrassssmsiai „MAI CU 0 MAȘINI BUM POȚI REALIZA LUCRURI Bor ^ntîmplător, am fost­­ martorul unei aniver­­­­sari­­le sfârșitului Intr-una din zile­de octombrie, strungarul Herman Gal împli­nea 30 de ani de cînd a făcut prima cunoștință cu uzina, cu oamenii ei, cu mașina de mo­delat metalul. O aniversare modestă, fără cadru festiv (poate ar trebui ca asemenea momente să fie reliefate în­­tr-un fel mai aparte) marcată doar de satisfacția omului ca­re, și-a împlinit dorința și da­toria în același timp, ca prin­­ munca sa să fie folositor so­cietății. Un om încă tînăr (la puțin peste 40 de ani oricine s-ar supăra dacă l-ai numi vîrstnic) trece în al patrulea deceniu de muscă cu aceleași sentimente. .... In fața strungului din marea hală a secției de mo­toare Diesel, Herman Gal ur­mărește cu atenția și pricepe­rea care-l caracterizează, fini­sarea unui nou arbore­­ cotit, operații pe care le execută de mai bine de 6 ani. Mașina îl ascultă ca un ceasornic bi­ne reglat,,așa cum l-am­ ascul­tat și alte mașini pe care le-­a mînuit fie aici — unde e pre­zent de la începutul fabricației — fie în altă parte unde a lu­crat. Nimic deosebit la pri­ma vedere. Și totuși... Această mașină cu un ga­barit mare a împlinit și ea „respectabila“ vîrstă de 10 ani și încă este în stare să reali­zeze precizia cerută de o pie­să cu un important rol fnic- F. BRANIC (Continuate în pag. a 2-a) Timpul frumos permite încheierea grabnică a însămînțării griului! De la C.A.P. Socol și Ciolpia am primit vestea că țăranii cooperatori au terminat însămințatul griului pe suprafețele planificate Cu toate zilele frumoase, în zona deluroasă de la Ramna, Valeapai și Duleu pămîntul se zvîntă greu. Ca atare, condițiile de lucru sînt dificile solicitînd din partea cooperatorilor un plus de efort, o mobilizare maximă de forțe, pentru a încheia ci­ mai repede semănatul griului și recoltatul porumbului. Peste tot este evidentă voința cooperatorilor, specialiștilor și mecanizatorilor, de a răs­punde prin fapte mesajului adresat lor de secretarul ge­neral al partidului, C.A.P. Ramna De cîteva zile — ne spune președintele cooperativei, Iosif Brumaru — tot satul se află în cîmp. Se lucrează intens la re­coltatul porumbului în ciuda u­­nor condiții vitrege. Apa nu s-a retras din lanurile de porumb, astfel că mașinile și atelajele nu pot pătrunde, iar oamenii tran­sportă porumbul cules în coșuri pînă la șosea, pe distanțe de pes­te 200 metri. A fost nevoie de a­­cest efort deosebit și pentru e­­liberarea terenului pe o supra­față mare pe care urmează a fi însămânțat griul. Faptul că aici se muncește în condiții deosebit de grele este a­­testat și de modul în care se sea­mănă griul și se discuiește. La o semănătoare trag cuplate două tractoare, ca și la disc de alt­fel. Mecanizatorii Emilian Sîr­­bu, Achim Enășei, Petru Pîrvu și Ion Preda reușesc însă să facă față solicitărilor, lucrînd în schimburi prelungite, pînă noap­tea tîrziu. Alături de ei rămân în cîmp și brigadierii Ion Vod­ă și Petru Cireșan, ca și inginerul șef, Vintilă Mamut. De altfel, specialistul unității ne-a asigurat că în această săptămînă se va încheia recoltatul porumbului de pe cele 370 ha și semănatul griu­lui pe 350 ha, aceasta ținînd cont și de voința cooperatorilor, de participarea lor plenară la rezol­varea problemelor din campanie. C.A.P. Duleu Astăzi, la C.A.P. Duleu se în­cheie recoltatul porumbului de pe cele 325 ha planificate. Pro­ducția obținută la hectar depă­șește cu mult nivelul realizat în ultimii ani. Pentru noi — ne­ mărturisea președintele C.A.P., Petru Mănuț — este o producție record și ea explică în fapt mutațiile petrecute în conștiința cooperatorilor. Avantajele pe ca­re le prezintă acordul global, or­ganizarea judicioasă a muncii, participarea deosebită a mecani­zatorilor la toate lucrările stau la baza succesului de azi. Comunistul Petru Măduț este președinte de peste șapte ani. Confruntat adeseori cu proble­me dificile el a reușit să le de­pășească cu calm și clarviziune, astfel că obștea i-a încredințat în continuare sarcina de răspun­dere de a o conduce spre reali­zări tot mai bune. Rezultatele ob­ținute la C.A.P. Duleu sunt o ur­mare firească și a bunei colabo­rări existente între președinte și inginerul șef, Petru Avramescu, ca și aportul deosebit al mecani­zatorilor Serafim Chiriac, Ionel Dumitru, Ion Albu, Gheorghe Rălu care în această campanie au lucrat zilnic pînă noaptea tîr­­ziu. La sfîrșitul acestei săptămîni, la Duleu, se va termina și insă­­mînțatul griului. Cele 60 de hec­tare rămase de semănat, din ce­le 440 ha planificate, nu mai constituie o problemă. Totuși coo­peratorii de aici mai au necazuri cu transportul porumbului în ba­ză. Școala de șoferi din Cîlnic trebuia să trimită aici, duminică, 5 camioane în acest scop, dar la Duleu n-a venit nici unul. Spe­răm că direcția județeană de spe­cialitate va lua măsurile necesa­re pentru a-i ajuta pe coopera­­ torii din Duleu să rezolve și a­­ceastă problemă. C.A.P. Valeapai Aceeași atmosferă de muncă intensă am întîlnit și la C.A.P. Valeapai. Aici recoltatul leului a fost încheiat cu porum­cîteva zile în urmă. Cele mai mari pro­ducții la hectar au fost obținute de cooperatorii Traian Ciolan și Iosif Veroc. Dacă recolta a fost strînsă în totalitate de pe cele 310 ha, transportul porumbului în baze se desfășoară în ritm noepfieforiofric' 'PAinl­ind­roO ■ OAO­perativei va trebui să acorde o mai mare atenție acestei pro­bleme întrucît au mai rămas de transportat peste 90 de tone, o cantitate destul de mare. Efor­turile vor trebui intensificate și în ceea ce privește semănatul griului, unde a mai rămas de în­­sămînțat 25 la sută din supra­fața planificată. Crearea unui front de lucru, eliberarea și pre­gătirea terenului se face încă într-un ritm scăzut. Totuși parti­ciparea la muncă a lor în aceste zile de cooperatori­îndreptă­țesc să afirmăm că și aici exis­tă condiții ca semănatul griului să se încheie cît de curînd. De altfel, cooperatorii, de aici au terminat și recoltatul cartofilor de pe cele 10 ha, astfel că în­treaga­ atenție se poate concentra acum asupra însămînțării grîu­.i. MIH­CEA RIȚIU IIM PAGINA all-a EXAMEN DE ADMITERE In învatamîntul superior tehnic, SECȚII SERALE DE SUBINGINERI icaai Să are nimic/m » timp de muncă’ fonduri economisim• materiale, materii prime w m w mm m mm ! Sa stăvilim risipa!# STRINGEȚI MAI TARE „ROBITUL“ LA CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICA! Paralel cu strădania de a îndeplini cincinalul înainte de ter­men, oamenii muncii din județul nostru manifestă o mereu sporită pentru gospodărirea judicioasă a materiilor atenție pri­me și materialelor, a energiei în general și în mod deosebit a energiei electrice. In acest sens, conducătorii unităților econo­mice, în strînsă legătură cu întreprinderea de specialitate au în­treprins o seamă de acțiuni, caută căi de reducere a consumului inutil de curent electric, înlătură cauzele ce determină risipa. La I.G.O.R., I.C.P.E.H.R., O.J.T.,A.T.A., T.A.P.L., în cele două u­zine reșițene și în celelalte întreprinderi și instituții din ju­deț s-au întocmit planuri de măsuri, au fost stabilite sarcini con­crete, responsabilități pe oameni și locuri de muncă, ceea ce condus la reducerea simțitoare a consumului de energie electrică a fără rost. Exemplificăm în acest sens conținutul deciziei comitetului oamenilor muncii de la T.A.P.L., care prevede, printre altele, men­ținerea în permanentă stare de funcționare a instalațiilor și au­tomatelor ce reglează consumul de curent electric, interzice a­­prinderea lămpilor în încăperile luminate natural, stabilește ca pe timp de noapte să se toate luminile din localuri, strigă cu excepția becurilor de serviciu și reglementează orele de funcțio­nare a firmelor luminoase, res­ponsabilitatea îndeplinirii aces­tor măsuri revenind fiecărui șef de unitate. Preocupări asemănă­toare există și la Exploatarea e­­lectroenergetică. Aici s-a redus la jumătate consumul de curent destinat iluminării exterioare a tuturor stațiilor de transforma­re și se lucrează intens la schemă de comandă care să per­­­mită reducerea cu 50 la sută a iluminatului public pe arterele principale după orele 24, sche­mă ce va intra deja în funcțiune, la începutul săptămînii viitoare, pe Bulevardul 23 August din Re­șița. Cu toate acestea, în nostru se consumă încă județul multă, prea multă energie electrică fă­ră rost. Unde ? De ce ? Răspunsul acestor întrebări s-am aflat luni,­ 6 octombrie cînd, împreună cu specialiști de la I.R.E.B., printre care ing. Gheor­­ghe Rozovleanu — șeful servi­ciului utilizare energie electrică, Ion Nașcu — șeful centrului sta­ții și rețele de înaltă tensiune, Ion Neagu — responsabil cu ilu­minatul public din Reșița și cpt. Nicola Hațegan de la municipiului, am întreprins miliția un raid nocturn prin întreprinderile și instituțiile reșițene. In general, lucruri bune, în cele două mari uzine cît atît și în celelalte întreprinderi și in­stituții. Dar, și multe, foarte multe neglijente care determină consum inutil de curent electric. Ne-am propus ca tocmai pe a­­cestea să le dezvăluim spre a fi cunoscute și eliminate operativ, închizîndu-se astfel toate porțile ce duc spre risipă. I.I.L. Metaloplast. Această în­treprindere a consumat pe zece luni, în plus față de necesar, 76 150 kW. Păi, cum să nu con­sume, dacă în majoritatea ate­lierelor sînt montate cu sau fără rost numai becuri de 300 și 1­000 W. In atelierul electricianului de serviciu (încuiat pe dinafară) ardeau două becuri puternice. — N-avem decit becuri mari — ne spune un tînăr cu barbă cărui frezură nu mai întîlnise c­­ mașină de tuns de la Revelion (ulterior am aflat că se numește Niță Nicolae și că este electri­cian de tură). La degresare, într-o încăpere mică, un bec de 1­000 W te or­bea (ni s-a spus de către Ion Moraru — șef de atelier, că arde zi și noapte pentru că nu are întrerupător), iar în alta, alături, trei femei lucrau la întuneric (?!) pentru că (n-am priceput expli­cația) . . . Atelierul de tîmplărie — pre­se era luminat ca ziua, dar nu lucra nimeni în schimbul de du­­pă-masă, în alt atelier, sub la­căt un bec de 1­000 , lumina o motoretă CS 9—676, în timp ce prin curte „îți dădeai cu degetul în ochi“. U.C.M.R. Aici, ne-au întîmpinat numeroase birouri cu luminile a­­prinse, deși în clădiri nu se a­­flau decît femeile de serviciu, ca să nu mai vorbim de vestiare și băi, majoritatea încuiate, era lumină ca ziua. De fapt, unde la serviciul de aprovizionare nici nu se pot stinge luminile pen­tru că sunt clte două și chiar trei birouri pe un singur între­rupător. Probabil că, preocupați de economisirea metalului, , to­varășii de la U.C.M.R. au uitat că și prin reducerea consumului de energie se pot obține econo­mii. Și încă ce economii ! Autobaza T.A. Reșița, în ate­lierul electricianului de serviciu un reșou de 600 W și o rezisten­ță de 500 W erau în priză de la ora 18, deși Ion Sfia avea lo­cul de muncă undeva în atelie­rul de reparații auto. Lumini aprinse fără justificare am întîlnit și la magazinul versal „Victoria“, la Liceul uni­in­dustrial, centrul de carne nr. 122, Agenția Loto nr. 11—9 și în multe alte locuri. •Este de datoria fiecărui condu­cător de unitate, a fiecărui an­­gajat în parte să acorde atenție sporită gospodăririi curentului electric, pentru că economisind Wat cu Wat se întregește kW­­tul, se reduc cheltuielile fără rost. Nu este o noutate ceea ce­­ spuneam. Socotim însă că o a­­tenționare în plus nu strică, mai cu seamă, că, la ora actua­lă, se risipesc sute de kW/h. în­tr-o singură noapte, intr-un sin­gur atelier la laminoare ardeau 100 de lămpi cu vapori de mercur fără ca vreun om să lucreze colo. Și exmplele ar putea con­­­tinim Ne limităm însă la cele de mai sus reamintind că în pe­rioada încheiată din acest an o serie de întreprinderi mici au plătit sume mari pentru consum nejustificat de curent electric. Așa, de pildă, întreprinderea de prelucrare a laptelui a consumat fără rost 7 462 kW, utilajul me­canic al I.C.M.M.R. 26 523 kW Reșița cu unitățile economice, cu instituțiile sale este un mare consumator de curent electric. Prin grija noastră a tuturor, a­casă ori la locul de muncă, pu­tem reduce la zero consumul inutil, contribuind astfel la spo­­rirea avuției naționale, la ridi­carea nivelului nostru de trai Energia electrica este un produs care însumează cheltuieli mate­riale și de muncă și nu-i este permis nimănui s-o risipească. JENICA MUNTEANU / Din TASI Acțiuni pentru valorificarea superioară a metalului La Uzina metalurgică ie­șeană, în urma introducerii u­­nor procedee tehnologice mo­derne și a unor­ tehnici noi — preocupare de mai mulți ani a acestui colectiv — s-a ajuns să se înregistreze indici tehnologici privind consumul de metal și manoperă compa­rabili cu ai celor mai moder­ne unități din țări cu tradiție în acest domeniu. Astfel, con­sumul de metal pe tona de produse finite este de 1­098 kg, egal cu cel din industria siderurgică din Marea Brita­­nie și cu 3 kg mai mare decît în cea japoneză, iar manopera de 7—8 ore la tonă de pro­dus finit este egală cu cea din industria similară din S.U.A. Preocupările deosebite pen­tru valorificarea superioară a metalului au dus în ultima vreme la importante reali­zări. După ultimele date sta­tistice, în uzinele construitoa­re de mașini și utilaj greu­ valoarea obținută anul acesta dintr-o tonă de metal a spo­rit cu aproape 50 la­ sută față de 1965. Acest succes este re­zultatul unei largi acțiuni de reducere a consumului de me­tal prin adoptarea unor teh­nologii moderne, reproiectarea unor produse, a numeroase inițiative apărute în întrece­rea socialistă pentru mai buna gospodărire a materiilor prime. In întreprinderile Centralei industriale de utilaj petrolier, de pildă, s-a extins inițiativa constructorilor de la Tîrgo­­viște , „de a lucra o zi pe tri­mestru cu materiale economi­site“, au fost reorganizate flu­xurile tehnologice, reproiec­­tate numeroase sortimente și s-au luat măsuri pentru va­lorificarea întregii cantități de span debitat de secțiile prelucr­ătoare. Constructorii de la uzinele ,,1 Mai“ — Ploiești au confec­ționat pînă acum, din economisit, circa 2 300 metal cu role pentru foraj, iar sa pe cei de la Tîrgoviște, Bacău și Cîmpina peste 3 600 armături industriale, scule și piese de schimb pentru sectoarele de foraj—extracție. Prin reproiectarea unor re­pere și aplicarea de noi solu­­ții constructive colectivul U­­zinei de vagoane din Arad a economisit o cantitate de me­tal din care pot fi­ construite circa 400 de vagoane tip gon­dolă. (Agerpres)

Next