Foiletonul Zimbrului, 1855 (nr. 1-50)
1855-10-09 / nr. 38
38. FOILETONUL ZIMBRULUI. Iașii, D Rușinică 9 Octomvrie. Despre libertatea comerțului Dunărei mii au Mării Negre. .Așu cercetatu vntegresele Komerussa si nosari de la Dunărea din giosu, și megităndu în linie dreaptă pe drumulu comeriialu aa Mării Negre, prin poarta Caucasului de sudu, așa a» giuisu la Maghea Caspică, la Igan și Tugap. Acumu seghe încheiege, întorcăndune la puptulu de pugcedeghe, voimu să mai esaminămu odată obiectulu pghincipalu a observațiilogu acestora. Îndoeală mai multu nu este, cu toată importența comențiului nostru KL lanțulu seu de integhese, pe caghe le așu tgatatu unulu după altul, atăgnă nemijlocitu de la libertatea Dunării, ba de la vegila minnea învghedeghe pitală a recipală a ei, cumu și de la nestrămutabilă, cum KR agregr , fi » Wiugea, și cu atăta Mai puținu sora ei Guga Vunăghii desi di acea Delta, de Adghianopoli ae au datu în stănănighea Rusiei, suntu pentru noi punturu de gravitate, ci desaegarea chestiei aghientului. Ananelisme Rusia au știutu ași căstța, spghe nemăgștnitul veu folosu, stăpănighea peste țughile tutugogu ea dispune aeluviilogu sale, cumu de fluviile Bodga și Ugal păgsagea logu în Marea Caspică, de Donu, Nipru și Nistru pănă în Marea Neagră, așa cghedu că și nouă jghebue să ni se cunoască maratu an Ncele mijloace și dgheptughi, caghe se cegu pe apăgatu, pentru a ne asigura ca a fluviului peprin mijloculu Germaniei și al Austriei, macagu că acestu fluviu nu sta în nici o nemijlocită ghelație cu peghile cele foarte întinAceasta au fostu și pghea multu și pghea puținu: prea multu pentru naturala întindere a întregei ghegiuni danubiane; prea puținu pentru tendințele aadomin ghe, ne care Rusie a le hgănia asupra peninsulei Balcanului. Dar totuși soghe a agiunge la acestu scopu se făbu upnu însemnatu pasu, căndu ptin incognorarea Vesagabiei cage nenu la pacea de la 1812 ega parte întghegitoare a Moldovii, Rusia lațiilogu tulu apgu ceaeta noastre celui mai nu pe noate mici așa precumu mare din Europa plină libertate a Dunăghii, este condiția fundamentală biuă piine kare tgadapănă la găcenteală. A. pentru Ea o întreață mi deSB Se înfloghească ghelațiile noastre aghientului. Însă la unu asemine KP întineghita Austghiens se simte dispusă, nici cu cea mai mare gorunzigheaB, de secule inoculată în Constituțiea Neagră, poaste vine că ani de la visugi, festgu cugge mi cestii Măghi, mănea nava, se ale logu. Lipsindune de aceasta, me Marea pagtda deatunci, pe niște de cuș politisa și sub secaceluia, ye fi sp se întindă mi la urmă peste acele țeghi îndepărtate ale se închide deocamdată poarta Caucazului sudu, apoi în scurtu timpu toate svelicu totulu ae Măghii Negre, impeghiulu legu le, aeghește chiagu peegală. Amudecătu mia Sle pă găsimu acea golă activă, chiemați a ogiuca Cu toate aceste, nici cu acea deplină înfluința cultutii stăpănighe a oluviilogu, Yi au ascultatu de în dinastia țaghilogu gă stăpăni peste gughileni ne sä mai găKare Nemții se vădu isgoghia civilizației i sarghificiu, cgedu nu s'au mulțămitu a lotagelogu sau politivă silită. Sare ce se făcusetutulogu fluviului din în Rusiea sei. După diferite fluviilogu vedea Ka nici se întinde necontenitu, apoi mai pusegă a 1855