Foiletonul Zimbrului, 1855 (nr. 1-50)

1855-10-09 / nr. 38

38. FOILETONUL ZIMBRULUI. Iașii, D Rușinică 9 Octomvrie. Despre libertatea comerțului Dună­­rei mii au Mării Negre. .Așu cercetatu vntegresele Komerussa si nos­­ari de la Dunărea din giosu, și megităndu în linie dreaptă pe drumulu comeriialu aa Mării­ Negre, prin poarta Caucasului de sudu, așa a» giuisu la Maghea Caspică, la Igan și Tugap. A­­cumu seghe încheiege, întorcăndune la puptulu de pugcedeghe, voimu să mai esaminămu odată obiectulu pghincipalu a­ observațiilogu acestora. Îndoeală mai multu nu este, cu toată impor­­tența comențiului nostru KL lanțulu seu de in­­teghese, pe caghe le așu tgatatu unulu după al­­tul, atăgnă nemijlocitu de la li­­bertatea Dunării, ba de la vegi­la m­in­­nea învghedeghe pitală a re­­cipală a ei, cumu și de la nestrămutabilă, cum KR agregr , fi » W­iugea, și cu atăta Mai puținu sora ei Guga Vunăghii desi di acea Delta, de Adghianopoli ae au datu în stănănighea Rusiei, suntu pentru noi punturu de gravitate, ci desaegarea chestiei aghientului. Ana­n­elisme Rusia au știutu ași căst­ța, spghe nemăgștnitul veu folosu, stăpănighea peste țughile tutugogu ea dispune a­­eluviilogu sale, cumu de fluviile Bodga și Ugal păgsagea logu în Marea Caspică, de Donu, Ni­­pru și Nistru pănă în Marea Neagră, așa cghedu că și nouă jghebue să ni se cunoască maratu a­­n­­ N­cele mijloace și dgheptughi, caghe se cegu pe a­­păgatu, pentru a ne asigura ca a fluviului pe­­prin mijloculu Germaniei și al Austriei, macagu că acestu fluviu nu sta în nici o ne­­mijlocită ghelație cu peghile cele foarte întin­­Aceasta au fostu și pghea multu și pghea puținu: prea multu pentru naturala în­­tindere a întregei ghegiuni danubiane; prea pu­­ținu pentru tendințele aa­domin ghe, ne care Ru­­sie a le hgănia asupra peninsulei Balcanului. Dar totuși soghe a agiunge la acestu scopu se făbu upnu însemnatu pasu, căndu ptin incog­­norarea Vesagabiei cage nenu la pacea de la 1812 ega parte întghegitoare a Moldovii, Rusia lațiilogu tulu apgu ceaeta noastre celui mai nu pe noate mi­ci așa precumu mare din Europa plină libertate a Dunăghii, este condiția fundamentală b­iuă pii­­­ne kare tgad­a­­pănă la gă­­centeală. A. pentru Ea o întreață mi de­­SB Se înfloghească ghelațiile noastre aghientului. Însă la unu asemine KP întineghita Austghie­ns se simte dispusă, nici cu cea mai mare gorunzighe­aB, de secule inoculată în Constituțiea Neagră, poast­e vine că a­ni de la visugi, festgu cugge mi cestii Măghi, mănea nava, se ale logu. Lipsindune de aceasta, me Marea pagt­da de­­atunci, pe niște de cuș politi­­sa și sub sec­­aceluia, ye fi sp se întindă mi la urmă peste acele țeghi îndepărtate ale se închide deocamdată poarta Caucazului sudu, apoi în scurtu timpu toate sveli­­cu totulu ae Măghii­ Negre, impeghiulu legu­ le, a­eghește chiagu peegală. Amu­decătu mia Sle pă găsimu acea golă activă, chiemați a o­giuca Cu toate aceste, nici cu acea deplină înfluința cultutii stăpănighe a oluviilogu, Yi au ascultatu de în dinastia țaghilogu gă stăpăni peste gughile­ni ne sä mai gă­­Kare Nemții se vădu isgoghia civilizației i sarghificiu, cgedu nu s'au mulțămitu a lotagelogu sa­­u politivă silită. Sare ce se făcuse­­tutulogu fluviului din în Rusiea sei. După di­ferite fluviilogu vedea Ka nici se întinde necontenitu, apoi­­ mai pusegă a­­ 1855

Next