Fulgerul, 1888-1889 (Anul 1, nr. 1-84)
1888-10-09 / nr. 27
AXUL I Xo. 27. ABONAMENte. Pe a,‘ • • . 20 lei. Pe 6 luni . io Pe 3 luni. , 5 lasi Iii 9 0ctombre ANUNCll’RI. Pagina IV 20 bratului . III . 30 . Jnscrfiunt fi rrrl une. Raiului........... '* .15 XasTDE^E^TEE^0. Apare fiercurea, Vinerea şi Duminica. Redacţia şi Administraţia la Tipografia Lucratorilor Romani Asociaţi Iaşi strada Baston No. 7. PROGRAMUL LI JUN MIST CU MANA’N CANDIDAŢII Grupurilor liberale aliate CAMERA COLEGIUL 1 1. Kogălniceanu Mihail 2. Corjescu Constantin 3. Langa Const. Loc-Col. 4. Tăcu N. George. colegiul ii 1. Tonescu IVeculai prof. univ.2. Aslan C. Ieculai 3. Tzoni Miltiadi 4. Panu George 5. Tocilescu George 6. Penescu B. Constantin. COLEGIUL III 1. Butman George (meseriaș). SENAT COLEGIUL 1 1. Sturza M. Grigori 2. Petrovanu Ioan Colonel . COLEGIUL II 1. Climescu Costantin 2. Șendrea C. Stefan 3. Mârzescu George. Colegiul Universitâţei de Iaşi Gheorghiu I. Alexandru. Preşedinte Comitetului electoral a grupurilor liberale aliate: Gr. Mărxescu. Secretar : Dimitrie Botez. Unio. IO Umnl. Iaşi, în 8 octombre 1888 3IK2IrTA/IT. Sistemul oficioşilor e de a amuţi lumea cu trase sformetere, sub care ei tind a ascunde zvârcolirile lor ambiţiose. Nu sunt nimic şi vor cu orice preţ sâ devie ceva, căci precum C-nu Petrache se făcea representant la Vaslui, prin graţia d-lui I.1 C. Brătianu, aşa tot acest C-con Petrache vra să-şi facă un partid prin graţia poliţiei, a sacului cu grăunţe şi a arelaterei dorinţi a stăpânului seu, Regele. Ce vulgari panglicari politici, când te uiţi la ei mai de aproape ! Cum, —zic ei, — totă lumea să aibă dreptul a se înfăţoşa inaintea alegătorilor cu cerere de vot, şi numai noi junimiştii să nu avem acest drept? Dar cine vă neagă acest drept? cum de confundaţi dreptul, cu modul de a l esercita — de când s’a mai vălut intr’o ţară constituţională — şi la aceasta rugăm să ni se respundă categoric, — că nişte oameni fără partid, fără consimţământul ţerei, deveniţi guvernământ de fapt numai (prin uneltirele Palatului, să se arate în mijlocul frământărilor electorale cu un program, nu pentru noi încredinţa apărărei partidului care nu există, ci pentru a şi forma un partid, graţie resurselor budgetare şi presiunelor poliţieneşti? Nu contestă nimeni partidului vostru, dacă ar exista, să se presinte înaintea ţerei ; dar s zicem că sunteţi nişte vulgari sofişti, nişte hpocriţi de rând, când în numele libertăţei de acţiune ce reclamaţi, vă serviţi de puterea brutală pentru a smulge votul alegătorilor, pentru a preface pe fraţii, pe cumnaţii voştri în agenţi electorali, cutrierând oraşele pentru ca, cu prestigiul ce-i dă deţinerea de guvern, să tulburaţi conştiinţa publică. Aţi s zis că alegerile vor fi libere, şi puneţi în colegiul al treilea de Iaşi, ca representant aleronimei, pe un armean avocat, în casa căruia picior de opiu care a călcat. Cănd astfel cu făţiş şi fără de ruşine pălmuiţi morala publică. Când ţara asistă la reeditarea ciuidirului politic, în basa căruia totă representaţiunea ţerei nu este decât o minciună,........ minciuna, hipocrisia, imoralitatea, sunteţi voi, încetaţi deci cu argumentele vdistre sofistice, căci ve putem cita mii de fapte în scurta vdstrâ viaţă de guvernământ, — din care va resulta pănă la evidenţă că, în cele din urmă, nu sunteţi de cât nişte secături golle; — că de sus, nu faceţi de cât să imprăştieţi imoralitatea şi arbitrariul. Să nu vă prindă deci mirarea că ţara, deşteptată în fine, priveşte cu desgust la împrospătarea sistemului de conrupţiune şi de minciună, care continuă în acesta ţară. Daţi mereu de sus pilde de fapte uricidse, şi voiţi ca ţara să nu se revolteze, să nu aibcă tronului: Cinste, Sire, Cinste! Ţineţi-vă de cuvânt respectând pactul fundamental, nu prin promisiuni hipocrite, ci prin fapte morale,, ci ţara nu admite ca o dinastie să se potă întemeia, în secolul în care trăim, decât graţie respectului şi iubirei ce alia în popor. Cu minciuna sus, nu veţi găsi respectul jos. Cugete bine, acei ce conduc destinele acestei ţeri la cuvintele de mai sus ; ţara sufere, şi cei de sus şi ba joc de suferinţele ei. Legenda Marelui Capitan nu este compusă decât din osele celor căluţi pe câmpul de onore, şi din lacrimile văduvelor de prin colibe. Or, schilodul de pe câmpul de luptă, îl întâlnim cerşitorind pe strade, pe când Marele Căpitan lua 12 moşii ale ţerei. Meditaţi bine la acesta situaţiune, şi scutiţi-ne de a ve arunca înapoi sarbedele vostre trase gole. A DOUA ÎNTRUNIRE LIBERALA ţinută in sala curţei cu juraţi, de la Palatul administrativ, încă de mercuri, nişte placarde subscrise de vreo 85 alegători, convocau pe concetăţenii lor alegători din colegiile electorale pentru Cameră şi Senat, a ne întruni, fără deosebire de culore politică, ln sala de joi 6 septembre curent, în sala curţii cu juraţi, pentru a se consfitui asupra viitorelor alegeri generale. Alegerea preşedintelui. Cu tot timpul nefavorabil — afară ploua ca cu cofa —la tprecum sala era plină literalminte de lume. Ruşinat de asprele dar bine meritatele lecţiuni ce alegătorii i-au dat la cele doue întruniri publice precedente, d. A. I. Ilolban, ca şi noii sei prietini, n’au mai îndrăznit să sfideze pe alegători şi să vie la întrunire. In asistenţă remarcăm, pe lângă un mare număr de liberali şi radicali, câţiva conservatori disidenţi ca principele Vogoridi, d-nii Balş şi alţii. Socialiştii, şi ei sunt destul de respectabil representaţi. L ora 7, adunarea adurnă preşedinte pe venerabilul profesor şi veteran liberal d. Dim. Lăzărescu. D-sa, ocupând fotoliul presidenţial, mulţumeşte adunărei pentru onorea ce şi-a făcut cu acestă alegere şi dă cuvântul d-lui Nicu Sachelari.