Fulgerul, 1888-1889 (Anul 1, nr. 1-84)

1888-10-09 / nr. 27

AXUL I Xo. 27. ABONAMEN­t­e. Pe a,‘ • • . 20 lei. Pe 6 luni . io Pe 3 luni. , 5 lasi Iii 9 0c­tombre ANUNCll’RI. Pagina IV 20 b­ratului . III . 30 . Jnscrfiunt fi rrrl une. Raiului........... '*­ .15 XasTDE^E^TEE^0­. Apare fiercurea, Vinerea şi Duminica. Redacţia şi Administraţia la Tipografia Lucratorilor Romani Asociaţi Iaşi strada Baston No. 7. PROGRAMUL LI JUN MIST CU MANA’N CANDIDAŢII­­ Grupurilor liberale aliate CAMERA COLEGIUL 1 1. Kogălniceanu Mihail 2. Corjescu Constantin 3. Langa Const. Loc-Col. 4. Tăcu N. George. c­olegiul ii 1. Tonescu IVeculai prof. univ.­­2. Aslan C. I­eculai 3. Tzoni Miltiadi 4. Panu George 5. Tocilescu George 6. Penescu B. Constantin. COLEGIUL III 1. Butman George (meseriaș). SENAT COLEGIUL 1 1. Sturza M. Grigori 2. Petrovanu Ioan Colonel . COLEGIUL II 1. Climescu Costantin 2. Șendrea C. Stefan 3. Mârzescu George. Colegiul Universitâţei de Iaşi Gheorghiu I. Alexandru. Preşedinte Comitetului electoral a grupurilor liberale aliate: Gr. Mărxescu. Secretar : Dimitrie Botez. Un­io. IO Umnl. Iaşi, în 8 oct­ombre 1888 3IK­2I­rT­A/IT. Sistemul oficioşilor e de a amuţi lumea cu trase sformetere, sub care ei tind a ascunde zvârcolirile lor am­­biţiose. Nu sunt nimic şi vor cu ori­ce preţ sâ devie ceva, căci precum C-nu Petrache se făcea representant la Vaslui, prin graţia d-lui I.1 C. Bră­­­­tianu, aşa tot acest C-con Petrache vra să-şi facă un partid prin graţia poliţiei, a sacului cu grăunţe şi a arelaterei dorinţi a stăpânului seu, Re­gele. Ce vulgari panglicari politici, când te uiţi la ei mai de aproape ! Cum, —­­zic ei, — totă lumea să aibă dreptul a se înfăţoşa inaintea a­­legătorilor cu cerere de vot, şi numai noi junimiştii să nu avem acest drept? Dar cine vă neagă acest drept? cum de confundaţi dreptul, cu modul de a l esercita — de când s’a mai vă­­­lut intr’o ţară constituţională — şi la aceasta rugăm să ni se respundă ca­tegoric, — că nişte oameni fără partid, fără consimţământul ţerei, deveniţi gu­vernământ de fapt numai (prin unel­­tirele Palatului, să se arate în mij­locul frământărilor electorale cu un program, nu pentru noi încredinţa a­­părărei partidului care nu există, ci pentru a şi forma un partid, graţie re­surselor budgetare şi presiunelor po­liţieneşti? Nu contestă nimeni partidului vos­tru, dacă ar exista, să se presinte îna­intea ţerei ; dar s zicem că sunteţi nişte vulgari sofişti, nişte h­­­pocriţi de rând, când în numele libertăţei de acţiune ce reclamaţi, vă serviţi de puterea brutală pentru a smulge votul alegă­torilor, pentru a preface pe fraţii, pe cumnaţii voştri în agenţi electorali, cutrierând oraşele pentru ca, cu pres­tigiul ce-i dă deţinerea de guvern, să tulburaţi conştiinţa publică. Aţi s zis că alegerile vor fi libere, şi puneţi în colegiul al treilea de Iaşi, ca representant al­­eronimei, pe un armean avocat, în casa căruia picior de opiu car­e a călcat. Cănd ast­fel cu făţiş şi fără de ru­şine pălmuiţi morala publică. Când ţara asistă la reeditarea ci­­uid­irulu­i politic, în basa căruia totă representaţiunea ţerei nu este decât o minciună,........ minciuna, hipocri­sia, imoralitatea, sunteţi voi, încetaţi deci cu argumentele vdis­tre sofistice, căci ve putem cita mii de fapte în scurta vdstrâ viaţă de gu­vernământ, — din care va resulta pănă la evidenţă că, în cele din urmă, nu sunteţi de cât nişte secături golle; — că de sus, nu faceţi de cât să im­­prăştieţi imoralitatea şi arbitrari­ul. Să nu vă prindă deci mirarea că ţara, deşteptată în fine, priveşte cu desgust la împrospătarea sistemului de conrupţiune şi de minciună, care continuă în acesta ţară. Daţi mereu de sus pilde de fapte u­­ricidse, şi voiţi ca ţara să nu se re­­volteze, să nu aibcă tronului: Cinste, Sire, Cinste! Ţineţi-vă de cuvânt res­­pectând pactul fundamental, nu prin promisiuni hipocrite, ci prin fapte mo­rale,­­, ci ţara nu admite ca o dinastie să se potă întemeia, în secolul în care trăim, de­cât graţie respectului şi iubirei ce alia în popor. Cu minciuna sus, nu veţi găsi res­pectul jos. Cugete bine, acei ce conduc des­tinele acestei ţeri la cuvintele de mai sus ; ţara sufere, şi cei de sus şi ba joc de suferinţele ei. Legenda Marelui Capitan nu este compusă de­cât din osele celor că­luţi pe câmpul de onore, şi din la­crimile văduvelor de prin colibe. Or, schilodul de pe câmpul de luptă, îl întâlnim cerşitorind pe strade, pe când Marele Căpitan lua 12 mo­şii ale ţerei. Meditaţi bine la acesta situaţiune, şi scutiţi-ne de a ve arunca înapoi sarbedele vostre trase gole. A DOUA ÎNTRUNIRE LIBERALA ţinută in sala curţei cu juraţi, de la Palatul administrativ, încă de mercuri, nişte placarde subs­crise de vreo 85 alegători, convocau pe concetăţenii lor alegători din colegiile electorale pentru Cameră şi Senat, a ne întruni, fără deosebire de culore po­litică, ln sala de joi 6 septembre cu­rent, în sala curţii cu juraţi, pentru a se consfitui asupra viitorelor alegeri generale. Alegerea preşedintelui. Cu tot timpul nefavorabil — afară ploua ca cu cofa —la t­­pre­cum sala era plină literalminte de lume. Ruşinat de asprele dar bine merita­tele lecţiuni ce alegătorii i-au dat la ce­le doue întruniri publice precedente, d. A. I­. Ilolban, ca şi noii sei prietini, n’au mai îndrăznit să sfideze pe ale­gători şi să vie la întrunire. In asistenţă remarcăm, pe lângă un mare număr de liberali şi radicali, câţi­va conservatori disidenţi ca principele Vogoridi, d-nii Balş şi alţii. Socialiştii, şi ei sunt destul de respectabil repre­­sentaţi. L­­ ora 7, adunarea ad­urnă pre­şe­dinte pe venerabilul profesor şi vete­ran liberal d. Dim. Lăzărescu. D-sa, ocupând fotoliul presidenţial, mulţumeşte adunărei pentru onorea ce şi-a făcut cu acestă alegere şi dă cu­vântul d-lui Nicu Sachelari.

Next