Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-06-30 / nr. 49
societatea Franțeză, de asemene să crede că și Împărăteasa Goss va vizita acolo pe fratele M. S. - Societatea filarmonică de la Aachen numită Concordia, compusă din 60 inși, care au mers în Belgia la Sil spre a să lupta în căutare cu în un mare concertu dat la 20 iunie, au agonisit premul întăiu. Numărul arestanților la Colonia să ste la 2000, să încredințează că apei să zidi un mai mare castelu pentru a lor păstrare. FERANPAȚIA. Psdona parlamenteră de tot n'au perit mi Prințul Prezidentu au fost martor unui spectacul de opoziție ce s'au dar în 22 Iunie au ocazia disbaterii vludgetului. În timpurile de mai nainte asemene discuție cerea căteva săptămăni, astă dată s'au deplinit în o singură seanță; noi împărtășim următoriu ecstract din discursurile a doi oratori: Deputatul Cherchesse: Bludgetul au deschis debutația, El ziau fost odineoară cămpul în care să străluceau luptătorii, eu nu i voi îngura după moda de astăzi în care cu cu puținu talent să încearcă asupra geniilor. Astăzi n'avem tribună de rostire) ce numai o chestie finanțiară. Amară este relația camerei cătră Consiliul de stat, cănd voimu să răsbatemu în biuroile administrații, aceste nu sănt închise, și nu ni putem apropia decăt numai ca petiționari! dar nu ca păzitori a veniturilor statului, camera are toată responsabilitatea, miniștrii nici un piin. În semene stare întrebuințarea Finanțelor nu este de ajuns controlată, eu am iubit lupta cu energie însă numai în contra anarhii. Guvernul poate fi încredințat că mulți barbați însemnați dorescun guvern reprezentativ în înțelegere monarhică. Cănd zicu aceste, să ns ce creadă Em voiu să facu opoziție, ar fi mare neferice deacă un omu de caracteru n'ar mai putea vorbi adevărul fără să fie înpute că este opozitaru, mai mare nenorocire decăt pentru rostitorul ar fi pentru puterea pe care ar fi dorit mai bine a o lumina decăt a fi lingușitoriu. În asemene zoni, încă și mai dea dreptul, spre reforma constituții, au vorbit oratorul Montalamber. Acesta lăuda guvernul parlamentar de la 1814 - 18A8. Prințipiul unui stat monarhic - căci NOÏ nu aflămu AN elu constă AN cercetare, ei au vederat contrastul cel vătămătoru între ambe adunări, din care cea aleasă și ne însimbriotă (deputațiii) cere economii, iar cea însimbrită (Consiliul de stat) se refuză. (Va urma). Asupra acestei seanțe memorabile să mai împărtășesc următoarele: Tribunele publice au fost name de dome. După înfățoșarea mai multor raporturi, s'au pășit la rănduiala de zi. D. Love au rostit sa discăre cel zice, că au nădăjduit, cum că guvernul va înfățoșa o lămurire despre starea finanțului țărei, și va poatine corpul legislativ, ba împreună cu el să vindece rana deficitului. Aceasta n'au urmat, și Camerei s'au înfățoșat un bludget foarte nedeplinit, care le arată un deficit numai de 43 milioane, cănd acesta este mult mai mare, fiindcă coma neacoperită, adecă datoria finanțitoare va fi la 31 Dechemvrie de 750 milioane. Deficitul lîn acea trivună rostra, adecă pliscurile de aramă ptelor pae. anului 1854 ce va suila 16% milioane. Comisia și'au făcut întrebare, ce mijloc s'ar putea afla, pentru a întămpina acest deficit? “ea întrea ideea ei autoci, a întroduce economii, toți membrii comisii s'au cuprins de întristare, văzind că consiliul de stat au lepădat mai toate amandamentele. Consiliul biodgetului, compus din barbați a guvernului, dar nu din a opoziției, au resignat, însă ea tot odată au voit a înfățoșa țărei cel puțin Deci viudgetul cu ecsepție de trii sau patru condee, starea Finansului. de mai rămăne acum? a vota pentru care comisia s'au păstrat dritul, de a apăra opinia ei înaintea corpului legislativ, dee se stie la 6 milioane. Așlete trii s'au patru conte să atinge de mine, adaosă D. Love, eu în toată întămplarea voiu vota biudgetul, însă numai pentru că sperez, că guvernul va înfățoșa în anul viitor un biudget mult mai potrivit cu veniturile noastre. După o întimpinare în scurt a consilierului de stat Pario, capitulul de dotație s'au debutat și s'au lepădat. (Mare senzație). Celelante articule s'au votat fără opoziție păn la acel atingătoriu de ministeriul de stat. „Patria înștiințează că vasul „Diudesden” duce 150 din cei mai periculoși criminaliști la Guiana. De la Biseere s'au adus la Havre 218 osăndiți, spre a se eesporta la Algir. Între aceștia să află 10 femei, dintre ce care însemnează faimoasele clubiste Paulina Rolan, și Rozalia Gobert, precum și fosta actriță Elena Gosen. O depeșă telegrafică de la Generalul Castelan din Lion cătră Ministrul poliției înființată, că 170 din cei mai îndărăpenici lucrători de la Die-Hip au părăsit lucrul lor din băile de cărbuni de lăngă Lion. Unul din lucrători, carele mergea la meșteria sa lăngă făntăna Sen-Andre, fă în timpinat KB arucături de pietre, ba încă sau slobozii și pistoale asuprăi. Deși lucrătorii ar fi în plecare a continua îndeletnicirile lor, însă tulburătorii îi înpiedecă la aceasta, din care pricină încă tot urmează întărtare. Algerian Sub comanda Generalului d'Ozemar sau înființat acolo„Monitoriul înștințază din 20 iunie, ” nă, ce este înpărțită în doă corpusuri de operație, din care cel întăiu se află sub însuși comanda Gene- Otemar, era a doua sub a colonelul Turvis. O decemie telegrafică au adus chiar acum înștiințarea, că trupele colonelului Turvis au avut în dimineața de 1ă iunie o luptă, în care au răspuns cu desăvărșire o adunătură însemnătoare și numeroasă de insurgenți aleați. Trupele Generalului Otomar au înfrănat revolta la Ost și au înpielenate acetăți la Sad. Acum ce poate zice, că sau înlăturat toate care au pe liniștit momentan pericope colonia noastră, și care au den dig acum părerea și activitatea lele serioase, tuturor mijloacelor aflătoare în dispoziția komendan Liniile telegrafice, care pun cugetele indigenilor în mirare, pasele de vapor, a cărora repegiune sau îndoit prin ghibăciea marinei noastre, au înăbușit timtării, păzin complotul nimicit coar acum la Ost. „Patria” pănlică următoare întămplare: „În zilele trecute au venit un individu cămini văditoare de secret la D. Bodeloși, direptorul perșătoriei de fier din Grenei. Aflănduse singur cu D. Bodeloș, eau înfățoșat modelul unui tun de calibru mic, și sau rugat, a vărsa un număr de acele tunuri, care să fie întocma Consulul Romani Dăiliueni prept opisme [UNK] ce ziceau la 260 ani au înfiptu l)Rostire, rostu mine de la cuvăntul latin Rostra (pocroa ve ape poaire He, întăea pată au înpine flota Cartagenilor te cesa pricu istoricu. tonotelii pemrinin și Romanii antici nimeae tribuna rostra ceaëampona de ne care în forum romanum (means) văminte cătră poporul ne mare,