Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-10-09 / nr. 78
„J s'au urat M. Sa cu necontenite strigări După astă serbare au fost prănz mare la M. Ca, iar capa era toată poliția strălucit înluminată. Ecs. La Banul Selachci, urat fiind cordiale vivaturi. M. Sa Împăratul au sosit în 7 a curg. dimineața la Pordenone după o călătorie de 13 oare de la Fiume, și s'au priimit cu mare pompă la cvaftira pregătită, de cătră Eos. Ca Marșalul Conte Radețchi, însoțit de mai mulți Generali, de cleru și de dregătoriile civile. Germania. Pugernica cetate Germană Rendeburg din Holstiin, încăpută în minele Danemarcei, din ordinul guvernului au început a se surupa. S'au însemnat că mulți capitaliști a Europei, trimit banii lor în America unde li se asigurează procente 7- 8 la sută, cănd în Europa capătă numai 3 - 4. Actorul tragic African Ira Aldrege au avut precum s'au mai zis, decurănd în Francfort o surpriză onorifică. Membrii teatrului local s'au întrunit într'o zi pe la amiază-zi în teatru, fiind scena strălucit în luminată, unde după invitația făcută din partea direcției, înfățoșinduse D. Ira Aldiege cu socotință, că ar ave se urmeze oarecare convorbire, D. Hasel s'au complimentat în numele tuturor membrilor teatrului local, și l'au rugat a accepta spre semn de înnaltă considerație pentru perfențiile sale dramatice, din măna lor o cunună de dafini. D. Devriani au prezentat cumpane a cărnea cor' scrise în limba engleză și germană cuvintele teatrului din Francfort aduc a lor omagiu sublimului talent dramatic a lui Ira Aldrege.” Ei au răspuns mulțămind cu cuvinte înduioșitoare, că prețuește dele erau „Memobprii restinația hărăzită cu atăta mai mult, că ea ăl încurajază a mărturisi, că și paca (neamul) sa ca și altele mai preferate, ape însușiri pentru cultura omenească. Prussia.adoviți, fostul mai nainte ministru, și favorita Pe- D. I de aep sau curiozităței ochilor străini. Salonul în cele din năîncăpere. Au cere patru odăi pentru bolnavi, cu o secție pentru greu răniți și pătimași de ochi, erau temelia primitivă a chirurgiei cei Drachazzia sau tăerea la înceetură de mănă, de regivă, care ce compune azi din 80 crivaturi, unde în cursul anului trag 3 trebuințoase instrumente chirurgile și bandaje toate ospitalile filiale și institutul cel nou de moșit, se atărnă de la Osopsrațiile cele mai importante, care s'au făcut în acest Ospital, de la 1811 păn la începutul lususi 1852, sănt trecute în următoarea tabelă, o lor anume descriere us ee poate face decăt gelui, de la retragerea sa viețuitor la Erfurt, sosise la Berlin și avusă lungi conferenții cu Regele. Despre o apropiere cu baronul Mantaiel Prezidentul ministeriului nu s'au însemnat, decăt că ista din urmă era în enoria aceea reținut acasă de o indispoziție. Holera au încetat de tot în poliția Pozen,încăt de la 30 Cen, nu se mai pubiică raporturi oficiale despre acea epidemie Peste tot au urmat 2571 loviri, din care 1356 c’au încheiet cu moartea. Poliția Pozen are o încoporare de 40,000 lăcuitori. S'au însemnat, că astă dată holera au făcut mai mari stirpini în cercurile mai înnalte. Francia. »Moni vopis a% înștiințată despre apecisipea unui Gerard, carele la confiscarea mașinei infernale în marsilia au fugit de acolo. Acest Gerard, juvaergiu din Marsilica, au fost arestați la San Etien cu un Jan Loriot arămariu. El mărturisește, că au fost părtașii la fabricarea mașinei infernale din Marsilia. Pănă acum sau făcut doăsprezece arestuiri. „Patria ” istorisește despre fuga numitului Gerard, că el la sosirea agenților de poliție, carii au bătut la ușia casei, au stins mai întăi lumănarea, ce se afla lăngă mașină, și apoi au strigat din fereasta din sus: „cine este acolo?” însă cunoscănd, KB este poliția, au fugit cu periculul vieței prin o făntănă păn' la casa învecinată, cu care ea era în comunicație, de acolo s'au cățărat pe acoperemintele celorlalte zidiri, și în acest chip au scăpat. Un tovarăș a lui, Becher, carele era mai rpede. L'au putut fugi, și s'au arestuit. „Morning Brald” înpărtășește următoarele detailuri primite de la Marsilia despre complotul de acolo: „Prefectul nostru se înștiințase de căteva zile, că în departamentul Var se înființase o conjurație cumplită, cu scop de a ucide pe Prezidentul. Conjurații sunt mai toți socialiști franțezi și piemontezi. Deci s'au recomenduit prefecaților a ave cea mai de aproape privighiere în departamentele Rinului, iar mai ales în Marsilia. Poliția de îndată s'au pus în mișcare, și mult)9) Erisi ogazia operații chirurgice la femei. -cuivat!) au binevoit de „Zivioa ce preumbla la luminație însoțit de viM. La pretutindene de cele mai tului, a armului, a butului, a fluorului intru nu înfăpoșază persoanei, ce are a fi operată, niscai obiecși a gleznei 10 - 2 1e înspăimăntătoare, căci el samănă mai mult cu un Caron deranj Amputazie, (curmare) a crapului, a cotului a butului pelerie, și puține din cele mai mari ospitaluri au asemene măreapă de la genunchiu în gose.. 11 — 9 ce priimescu wi ce potu trata, una cu alta, 700 păn la 800 bolnavi păților femei și. . 57 — 2 cătră astă secție importantă, sau adaoc de doi ani, o număroasă fFOregazzii radicale (Iprochele. „ 12- - colecție de instrumente chirurgice și bandaje, de asemene și a co- pperazzii de fistule la poșica udului și la șezut 17 = — lenție de anatomie chirurgică, ce este ca un denozir spre a înzesepncăziei împunsătură în beșica udului. .--1 pitalul central, cardamele vinefăcătoare îndestuzează secțiile cu Sublegarea arteriilor, a vinilor caroliie Aa găt, Apascamă. ul Căciutiufil, OPERAȘI HA ORI. * ONHNEPALNAME A E Operazie de Cataracgă. Trepanazzie, adecă onepauiere ce face în croșet Ektropium. . . * Rob q deschizinduse titva - 19 E. N Àga .. Stafilorafia, cusutura în cerul gărei P. osmuzina artificială a pupilei adecă a luminei ! Deschiderea scafului (deșertului) peptului. 1- Șerezelii (rnepi) a fălcii de sus, apoi de goe, a co mai în parte, însă mai în urmă i s'au alăturat toată secția chirur- Elistigrazii nunchiu, glezpe vii degete 15 - stirpiri a cancerului țepei, a ghindurilor degenerate, a baroghie, à făltei de gos, à hialie la brațu 5-1 ptto. A Po lipilor 2 - — Elago treizzăie saărmarea petrei în beșică, An 14 seanțe. 2? — țgitotomie, decinde pe a beșicei pentru scoaterea petrei. 14 - ?% Temomi Miotomia, tăerea tendelor mi a mușchilor - - . . . 13