Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-02-14 / nr. 11
At cnt de înghețarea apelor la mortalitate, ce Baltișere au degerat mai multe persoane, mi din răceală C'au depanat mare Comapniile să ocupă Corespondentul Austrianu vede din căderea lui Lord Palmerstons fărășmată aleanța de entente sogdiale, ce unea pănă anuine Anglia cu Franția, abenție vătămătoare intereselor legitimității Astădroaedă a crede Lordul Gion Rusel, ecspuind motivul retragerii lui Palmerston, auascăne cauza cea adevărată care este Tanuirea se au armat din partea tuturori puterilor asupra urmării publicate ar fi putut acelui Ecs-ministru, și a călia p unui amor-prepriu (filotofia) național a Englezilor. Foile austriene raportează că ofițerii de infanterie, de cavalerie și de artilerie, ce să înrolasă pentru de a fi instructori (învățători) în Persia, după 63 zile de călătorie au sosit cu a lor familie pe la Trapezunt la Teheran, capitla țerii. D. David dragoau prezentat pe ofițerii înaintea lui manul de curte, Nasredinax, carile iau priimit cu mare bunătate, multe au întrebat despre Austria și armia el, și au rănduit ali să plăti leafa unei tribunii. GERMANI.. Cauza flotei Germane, despre care atăta s'au tratat, în CR încredințază că tonatagjuni în al unsprezecea ceas, a fi dislogată un motiu potrivit cu onorul nații. temădulările confederații au declarat că vor urma a plăti contingentul (partea) lor, încăt comerțul acel întins de pe marea. Germanii nu va avea nevoe a pluti scb străină bandieră ne o mare, ce poartă pline de ger- Încuviințarea Prusii numană, precum Sote pă acINA., sosi încă la Frandort însă nu era îndoială despre a ei adhesse (priimire). Să așteaptă cu nerăbdare hotărirea dietii care avea întru 48 13 Februarie. Trupele Austriane staționate la Hamnărgu au început o lor marșiv în turnătoriu. La N au purces Tpenspise (pojăsiile), infanteria sa purcede la șii mili, aceasta a avea o seamă 20 Februarie pe drumul de fieru. Locuitorii tari s'au dat reciproce festine de adio. DPANKHIA. Să aude că la 5 Martie, aniversara înturnării Înmpăratului Napoleon de la insula Elba, avea să da o amnestie anume pentru acii e ce reprezentați ce s'au distepat din Frenția, dupre lista a doua, pănă atunce să vor fi îndeplinit alegerile al adunării legiuitonare. — În cure de 24 onre s'au făcut încercări de omoru asupra soldaților ce erau de pază la centinele de care să încinge Parisul, era prepesus cumva să are aceasta o în ramuripespre unui complotu. Agitația alegerilor au început a se simți și în organul foilor națională, Asambleua cătră alegători: „Său trecut a alege deputați pentru guvernu sau pentru poziție să vunără de considerația publică, și înnapuțitul Contele Podank Dimidos, au împărtășit Academii Franții scopul său, cumcă puținu palate și artiști de tot feliel, și prin D. Arago propune Academiei să rănduească o comisie, care săi dee instrucții ce feliu ecsperimente, observații, cercetări și studii de cultinu à să face în acele părți. Dreptuare Academia au și numit o comisie spre a eatieface la această cerere. la Paris să așteaptă o poblegiure asupra tiparului în care au să de dispoziții Călcarea lor ns să va supune la Giuri, ce la tribunale. La 13 Fevruarie era teamă de vr'un atentat asupra Strelidenla balul dat de Generalul Iulus, ci avea să urmeze Arno, Prezidentul însă în locu de a asista acolo, dec aa Operă. De la Adlgeria de Maroco apea ce ani cu Cabiliiani stia a arata pe Franțezi, încăt să prevede că ape a CB face o campanie mai serioasă de cum avea să fie. MAREA. BRITANIA. După cetirea cuvăntului de tronu de cătră Lord Canderul în Camera restu sculpt Contele Albă smers spre a propune adresa răspunzătoare, un EXO a cuvăntude regescu. „M Sa,” zice ex. „vau declarat, KB necontenit se află în relații prietenești cu toate puterile străine, mi eu privind întămplările urmate de curănd pe continent, sănt încredințat, că D voastre veți fi priîncredințare Revoluțiile urmate să ne noastră, au budemit că bucurie acea în anii din urmă pe continentul Epronei trebui înmăndrească pentru instituțiile, ce are țara Cu toate aceste unele din instituțiile noastre mai trebuințe de oarecare molificație, «ai noi ne putem cura, văzăndu că guvernul ni vestește prin cuvăntul pă cătora țeri din cealaltă parte a canalului ar fi dușpenitot de ce nație, mani firește a Angliei; eu resping asemene ziteri.tru că îndeobștie nu pot ecsista dușmani firești. puternicul au post ca oamenii, fie ori să petreacă între sine cu pace, și dacă s'ar cere dovadă, noi oamenii pot trăi în acest chipu, apoi este destul a aminti rezultatul ecspoziției cei mari din anul trecut în această capitație. Producerile ei trebue să fi încredințat ne D-voastre, că Franția este fratele, esp nu dur kB Anglia va rămăne necontenit în pace, însă eu totodată anrode tronu, care recomenduește sporirea bludgetălui, nu ca cănd așii crede, că s'ar pute nemeri Bpea din manul Angliei, și prin urmare nădăjduescu, bezu în mare gradu acea parte a cuvăntului aoară unei puteri străine, de a face o invazie în aceletă insulă, ci pentru că cear pentru propria noastră apărare cere trebuința, de a ce face o sporire a puterilor noastre armate. Ar Iulmera de jol s'au sculat sire Hal, spre a cere lămuriri despre retragerea Lordului Palmerston. El ie, zică el, că nu este obiciuit à ce cere asemene lămuriri, care ăl nepoește la aceasta, ECTS peobișnuită- Interpelantul au uitat un articul din gazeta Bresavii, aduogăm, că resignația Lorduani Pilmere opi s'ar fi publicat în Viena prin placare însăși întămplarea, lipite pe pi. și că această MEDE ar fi urmat din Deli Camera și țara nu vor rămâne în îndoială despre caulele dimisionărei selii retragerei Lorlăllei Pamerstonu, Lorlul J Diesel au declarat, că nu poate nus prepănde la aceasteă întrebare. Nobilul seu prieten L. gheață, facu porta la Ostrodia, timpul poziție. pogu Înpățatel călători în cu pegoțul de carii prin a lor astă earnă șari provizii spre a le Astăzi, apea zice militari în ziare asupra guvernelui, ge nepcoane onorabile 1852, 53,54. Ea dorește independente, Siberia snde pa să cupine transpetrece kb o unde nu să mai încape a alege pe ciie are peste ani a lui cu cine 26 nepcoane înnă fcrite asur?, tronu reforme folositoare și măntășitoare, partea guvernălui, s'au scriu, Duppăratul împreună cu atT C'aë zic, G