Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-02-14 / nr. 11

At­­ cnt de înghețarea apelor la mortalitate, ce Baltișere au degerat mai multe persoane, mi din răceală C'au d­epanat mare Comapniile să ocupă Corespondentul Austrianu vede din căderea lui Lord Palmerstons fărășmată aleanța de­ entente sogdiale, ce unea pănă anui­ne Anglia cu Franția, abenție vătămătoare intereselor legitimității Astă­droae­dă a crede Lordul Gion Rusel, ecspuind motivul retragerii lui Pal­­merston, auascăne cauza cea adevărată care este Tan­­uirea se au armat din partea tuturori puterilor asupra urmării publicate ar fi putut acelui Ecs-ministru, și a călia p unui amor-prepriu (filotofia) național a Englezilor. Foile austriene raportează că ofițerii de infanterie, de cavalerie și de artilerie, ce să înrolasă pentru de a fi instructori (învățători) în Persia, după 63 zile de călătorie au sosit cu a lor familie pe la Trapezunt la Teh­eran, capitla țerii. D. David drago­­au prezentat pe ofițerii înaintea lui manul de curte, Nasredin­ax, carile iau priimit cu mare bunătate, mult­e au întrebat despre Austria și armia el, și au răndu­­it ali să plăti leafa unei tribunii. GERMA­NI.. Cauza flotei Germane, despre care atăta s'au tratat, în CR încre­dințază că ton­­at­agjuni în al unsprezecea ceas, a fi dislogată un motiu potrivit cu onorul nații. te­mădulările confederații au declarat că vor urma a plăti contingentul (partea) lor, încăt comerțul acel întins de pe marea. Germanii nu va avea nevoe a pluti scb străină bandieră ne o mare, ce poartă pline de ger- Încuviințarea Prusii nu­mană, precum­ Sote pă acINA., sosi încă la Frand­ort însă nu era îndoială despre a ei adhesse (priimire). Să așteaptă cu nerăbdare ho­­tărirea dietii care avea întru 48 13 Februarie.­­ Tru­pele Austriane staționate la Ham­­nărgu au început o lor marșiv în turnătoriu. La N­ au purces Tpenspise (pojăsiile), infanteria sa purcede la șii mili, aceasta a avea o seam­ă 20 Februarie pe drumul de fieru. Locuitorii tari s'au dat reciproce festine de adio. DPANKHIA. Să aude că la 5 Martie, aniversara înturnării Înm­­păratului Napoleon de la insula Elba, ave­a să da o am­­nestie anume pentru acii e ce reprezentați ce s'au diste­­pat din Frenția, dupre lista a doua, pănă atunce să vor fi în­­deplinit alegerile al adunării legiuitonare. — În cure de 24 onre s'au făcut încercări de omoru asupra soldaților ce erau de pază la centinele de care să încinge Pa­­risul, era prepes­us cumva să are aceasta o în ramuri­­pe­spre unui complotu.­­ Agitația alegerilor au înce­put a se simți și în organul foilor­ națională, Asambleua cătră alegători: „Său trecut a alege deputați pentru guvernu s­au pentru poziție să vunără de consider­ația publică, și înnapuțit­ul Contele Pod­ank Dimidos, au împărtășit Academii Franții scopul său, cumcă puținu pa­late și artiști de tot feliel, și prin D. Arago propune Academiei s­ă rănduească o comisie, care săi dee instruc­­ții ce feliu­­ ecsperimente, observații, cercetări și studii de cultinu à să face în acele părți. Dreptuare Academia au și numit o comisie spre a eatieface la acea­­stă cerere. la Paris să așteaptă o pob­legiure asupra tiparului în care au să d­e dispoziții Călcarea lor ns să va supune la Giuri, ce la tribunale. La 13 Fevruarie era teamă de vr'un atentat asupra Streliden­­la balul dat de Generalul Iulus, ci avea să urmeze Arno, Prezidentul însă în locu de a asista acolo, dec aa Operă.­­ De la Adlgeria de Maroco ape­a ce ani cu Cabilii­ani stia a arata pe Franțezi, încăt să prevede că ape a CB face o campanie mai serioasă de cum avea să fie. M­A­R­E­A. BRIT­A­NI­A. După cetirea cuvăntului de tronu de cătră Lord­ Cand­­­e­rul în Camera re­­stu sculpt Contele Albă smers spre a propune adresa răspunzătoare, un EXO a cuvăntu­­de regescu. „M Sa,” zice ex. „vau declarat, KB necon­­tenit se află în relații prietenești cu toate puterile străine, mi eu privind întămplările urmate de curănd pe continent, sănt încredințat, că D voastre veți fi pri­­încredințare Revoluțiile urmate să ne noastră, au bu­­de­mit că bucurie acea în anii din urmă pe continentul Epronei trebui înmăndrească pentru instituțiile, ce are țara Cu toate aceste unele din instituțiile noastre mai trebuințe de oarecare molificație, «ai noi ne putem cura, văzăndu că guvernul ni vestește prin cuvăntul pă cătora țeri din cealaltă parte a canalului ar fi duș­­pen­­itot de ce nație, mani firește a Angliei; eu resping asemene ziteri.­tru că îndeobștie nu pot ecsista dușmani firești. puternicul au post ca oamenii, fie ori să petreacă între sine cu pace, și dacă s'ar cere dovadă, noi oamenii pot trăi în acest chipu, apoi este destul a aminti rezultatul ecspoziției cei mari din anul trecut în această capitație. Producerile ei trebue să fi încredin­­țat ne D-voastre, că Franția este fratele, esp nu dur kB Anglia va rămăne necontenit în pace, însă eu totodată anro­­de tronu, care recomenduește sporirea bludgetălui, nu ca cănd așii crede, că s'ar pute nemeri Bpea din manul Angliei, și prin urmare nădăjduescu, bezu în mare gradu acea parte a cuvăntului aoară unei puteri stră­­ine, de a face o invazie în aceletă insulă, ci pentru că cear pentru propria noastră apărare cere trebuința, de a ce face o sporire a puterilor noastre armate. Ar Iulmera de jol s'au sculat sir­e Hal, spre a ce­­re lămuriri despre retragerea Lordului Palmerston. El ie, zică el, că nu este obiciuit à ce cere asemene lă­­muriri, care ăl nepoește la acea­­sta, ECTS peobișnuită- Interpelantul au uitat un articul din gazeta Bres­avii, aduogăm­, că resignația Lordu­­ani Pilmere opi s'ar fi publicat în Viena prin placare însă­și întămplarea, lipite pe­ pi. și că această MED­E ar fi urmat din Deli Camera și țara nu vor rămâ­­ne în îndoială despre caulele di­­misionărei selii retra­­gerei Lorlăllei Pa­merstonu, Lorlul J Diesel au declarat, că nu poate n­us pre­­­pănde la aceasteă întrebare. Nobilul seu prieten­­ L. gheață, facu porta la Ost­rodia, timpul poziție. pogu Înpățatel călători în cu pegoțul de carii prin a lor astă earnă șari provizii spre a le Astăzi, apea zice militari în ziare asupra guvernel­­ui, ge nepcoane onorabile 1852, 53,54. Ea dorește independente, Siberia snde pa să cupine trans­­petrece kb o­­ unde nu să mai încape a alege pe cii­e are peste ani a lui cu cine 26 nepcoane înnă­ fcrite asu­r?, tronu reforme folositoare și măntășitoare­, partea guvernăl­ui, s'au scriu, Duppăratul împreună cu atT­ C'aë zic, G

Next