Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)
1853-02-26 / nr. 17
S grel, numai pentru ACTA, șii voi singeri turi, pe care Montenegrinii din ozigiise trepvitoare responzabili Păntea peste Zeta va fi încă pentru astăzi vara aa punctul ales de mine, și îndată ce va fi gata, fiecare din soi poate Cheie să o vadă. Joă oder,pă sfătuesnu vă supune, dacă cu roții a aprii aeirea voastră; calea pentru sfărmarea părerilor Montenegrire nu drece prin teritorul vostru; eu cunoscu cate căi și nusu rpesse să fie bătuți și su acei, ce pă amăgesc. Voi să nsuide26 batalioane de să în dispoziția mea; că nu am trebuință de dăns mărginit de trupe neregulate, nsre umple Tor Monte negrul tuiți precum pă plate. Mai am încă un număr neîncăt dacă ași prea, ași Ba și arma KB agiutorul lui Dumnezeu, precum am umilut acum acele districte, în care se află armia, Ce cuvine ca eu ce vă orănduescu, ear pu sără rog, În urmă săprisimu întregei armii Tercești din Europa”. Înștiințări de la Montenegro raportează, că cel mai cumplit, urmează de acolo, lor orice operație, unui lac mare. În nonarea lit la patru consoli a voevodului Iacov, de a scăpa din tabăra turcească, îndămănați fiind de timpul neaprinsec. Aceștiea au fugit cu norocire din cortu amăgind pe santinelele turcești cu rostirea de „Patrulă” Ei lă acum aa Dparaaine teritoriul Axerpian, ei afîndreBielonaplevici. Montenegrinii vedepe azi mape curași. Ofvițerii Austrieni trimeși la general-cvartira lui Omer-Pașa, maiorul Kaaixi și capiganul în o poziție foarte concentrată, și au înformat mai multe cornuri, pentru apărarea celor mai însemnate picturi. fică proză, că Prințul Daniilo au purces Orice nemeroasă, a rosti Împăr. Case fn, simțirile de ară și de cea mai alăncă îngrijtare, pentru neleguitul Ne primi pe prins D E. N.. zerilor operei ponetre. Ra toate aceste nspedem a să asrea 640 amânători nemailorăt. Poate pă ca pănei pestoriți, am păngem ca în poraleu pe o operă poate fi porpiengă făre poriri. En părițțiiei poremiilui, păratului, felicitări, pentru înlăturarea periculului urmată, ajutoriul proniei, adăugănd încredințarea strămutata credință și supunere cătreă În, au priimit pe astă deputație, că, adresăndăa i următoarele cuvinte: „vă mulțămesc din inimă pentru sincerile rostiri despre condolența și supunerea soacre. Eu ni voiu apegeta ale adece la cunoștința M. Sale Împăratului. Pronica Dumnezeească au abătut de la noi, Întămplarea vrednică de tănguit despre penorocire mace au urmat, trebue tot odată să ne fie de învățătură serioasă. Eu neau arătat, căt de mare nepooc este, ca toți acei carii sinceri cătră Împărătescul lor Domn, să strici cu guvernul, și să înlătureze toate ce ar pute provoca nemulțămirea ceae a o îngreșe Domnului nostru sarcina ca “ea plină de ostineală, în istrenău, crediți mă Domnilor, trebie să lucreze toți, mari și mici. Vă mai repetezu sincera mulțămire, pentru însărâpiarea compătimitoarelor simțiri a Dvoastre” Ca societate agronomă a Galiției, au ținut în Fevrîntrea ei seamă în Leopold. Adunarea număra 80 membri, afară de reprezentanții societăților agronome din Stiriea, Mopauiea, Sileziea, Cracoviea și Bucovina. Trei chestii s'au propus spre debatație, și anume: 1) Despre pluguri; 2) Despre întocmirea (rpax dispiaop) pentru vite; și 3] Pentru păstrarea gră- În localul de lăngă sala seanței, nilor ne înplătite era înființată o espoziție de grăne, roduri păstăroase, plănte de pășune, plănte de negoți și fructuri de arburi. Franceza La decinderea seanțelor Corposului Legislativ, au rostit M. Ca Imperitel următoriul cuvănt cătră denstați mi Cenaropi: „Înainte de un an, p'am adunat în aceste încăperi, spre a întroduce constituția cea nouă a țărei. Împărțirea națională au sporit, încăt partea averei mișcătoare care în toate zilele se poate prețui, au sporit anpoane cu două miliarde, au aprobaat Imperiul. Toate puterile streine, Franțiea are asteăzi instituții, cape de cine ce vor apăra, și nu agărnă de la pieața unui singuratic. „lebracarii ce tănglesc nă libertăței nu s'au dat o sferă mai întinsă, le răspund eu: „Libertatea nici odinioare n'au ajutat așv înființa o zilire politică, trainică; ea o încoronează după ce au însemnet'o timpul, pe? genpernil mee ce îndatorește mai nainte deroare, a guvern pa sine ue Dparuia. În saga unor intrigi neustragoace a căterva partizi ) r ----- -uu iisiiiiue21l Cetie vérité est assez prouvée par la célèbre Alboni, véritable automate faisant l'admiration du monde por sa voix enchant-resse qui surmontée avec pne aisance extrrordinaire les plus grandes difficultés. Nous partageons l'avis de Monsieur B.N.pvi relativement vu pas être exécuté sans spoenge eu cinrsp poifhaue a voastră peire. eap mal ales cai An 21 Denp ungariei, epre puși, Nu credeți ne eii locuitorilor din tenegrinii ce află acum Lecn, și că în curănd atentat plinit apăpia enți că eu se fac rugăminte, căci amimănatorie regulată și 20 tunuri, și rede vasele Imperiale ce mai află În 20 ion. 1853, Omer-Pașa, pier mărit. Omer-Pașa au mai adresat Iomonici, s'au întumanat în Franț Cara, părintele Imperatului, dintează, sănteți eu însă nu prea să o Seraschiera. IPesăl de o că afară de acesa doua armie pu9 Fepr. s'au nimeninți goi persoane a M. Case Îmropi însprăndego po cu trupe, u spre că în tabăra Tercească urmează compusă din cele chem, pentru și . și îngrepe o deputație de Grahovo ce 13 la Austria c'am înfățoșat la A C. A. mare ne la Cataro, precum timpul Tursiiaceam bib lipsă, searhiduna doapre ce o proclamație cătră Mono înștiințare telegraîngăi cașilii nobile ha urma o luntă hotărătoare, a re àtăcite, și TOT odată a înfățoșa a lor cu obicinuita cordiale bine po instaulilor De atănce nu s'au mai tulburat limitea, prin nesfănt conM. Sa. Î. Sa se unească nutri (hrăni), npin care ce 1i la greutăți mar epre aszi păngicio, și ne ce pare să întgroi palogerea de ap legi, en piventor de operă ni spouse pini odars en pogrimlocă asgă luare-aminte, corete “es mal imnopranrs decăt toate altele, letu a poneri pongine ca nedopar prin pensmira Alvoni, car- demi ere sn aloperit apatomat, apin À el pore înpăntgătari, care prin osmspions rerpappdinaps, elin sdmipapes pișoi sunioss cole mal mari apnpi pu prinirela pompanorei ho tendre chanter: et nous croyons que, dans le choix des artistes, un directeur d'Opéra ne doit jamais perdre de vue cette eonuilegation plus importante de toutes. la composition des choeurs de potge opéra, mais nons ne à la possibilité de leur suppression absolue. On a peut-étre des rois épouser des bergères, mais nous doutons qu'un opéra Un appréciateur de la Brambilla. croyons puisse