Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)
1853-05-28 / nr. 42
- ÿ ... Mo > p „ V.. de Moldani,i să pegăt Alvinei lanea rețela ponașentălăi ! Meștiințerii sătene erWan oficial - --- pe panlică le și grea. ans à 50 parale YS des lehrepdal, în - - - - z-- - S39515 NsN, - „merg NH 10128 MAl. 1853. -u-a- z- - # $ - La Gazette de Moldavie parait Lăniu à l'Institut de garpeite tous les Lund et Jeudis. Prix d'abonnement, 98 piastres par année. Prix d'inseition pour s es annoncés, 1I piastre la ligne, et dans le Bulletin officiel 50 paras. Toucfi ai această sumă se asigurează deplin, prin plata tribu Corespondența Austriană scerie următoarele titlui Egipteandespre starea luntrurilor în Constantinopoli:,, Lumea Directorii bancei guruesc Înaltei Porți, că pănă în comerțială, ce află în mare nedumerire, și antrepri 15 ani, vor schimba toți bani cei răi aflători pănă acum rele însămnătoare, au contenit acum deodată. Cu toate în circulație, precum monetele de 5 și 6 lei cu toate aceste predomnează Oûmiunea, că orice leliu de încurcari a lor subdispăruri, a cărora adevărată valoră ecreasie s'ar întămpla, totușii întrerumperea pacei obștești cu patra parte din acea nominală, prefăcăndule în moagăta mai puțin Cap aștepta, deoarece, precum este note bune de aur in arging, a priimi carmelele (acimaștiul, strălucitul Domnitoriu a Rosiei, au rostit de mai țiile cu șesă protenge), care pănă acum aveau trei premulte ori încredințarea că, nicidecum nu este între teate escomtă, după întreaga lor valoră, a lui suntul scopările sale, a ce atinge de integritatea teritoriului sterling peschimbit, des mălt la 110 lei; a da vecsele forței, și toată lumea știe a aprețui necălcarea și după acest cure la oricine, care ar ave trebuință de sințenie a acestui cuvănt. Firește că mulțimea aveziriele, ne termin de trei luni, și în fine, a retrage din lor răspăndite se schimbă fără mărginire, însă tocma circulație pănă în 15 ani toți banii de hărtie, precum pentru aceasta is ce cuvine a le da crezare, cu atăta și acei carii nu sănt cu dobănzi. La începerea fiecăruea mai rărtoe, cănd secretul diplomatic în privirea ceri anu ce va face socoteală, și fiecare acție Ba priimitorilor Rosiei și a tratațiilor urmate, se păzește cu băndă de 5 procente, mar”o stiiseteță. Una din acele cereri, ce zice a fi ka! Rossia. Rosiea în cure de 15 ani, să aibă cipii a revedut toate Mspnañsa de C.Serepcersor din S(20] Mais, arată că pasele turcești de au sosi în portul Batun aflătorin D. Ministrul instrucției publice, consiliarul privat. Prinlăngă țărmul Cercasiei, deoarece esperiența autorul Platon Șirinschi Șiimatof, au răposat la S. Peredit, că Cercezii rebeli, mai totdeauna priimesc pe atersburg în 5 Maia, în urma unei boale îndelungate și THA Lceastă cale provizii de arme și muniții. Un răspuns dureroase, deviniiis asența patimatului rusiean, ce aștepta în 18 Austria. Maia. Ambasada rosienă, au trimes un curier cu depeși J C. . Arhciduchesa Mariea, decurănd logodită cu Î. la London. S. R. Prințul de Apasani, da abie este în vărstă de 17 Scrisori de la London încredințeaze, că fondosurile ani, și ea înpreună cu soră-sa D-la Arhiduchesă a casei operațiile ei la a săi, cum și prin ce deosebește tărziere la Constantinopoli. Capitalul este de 200,060 000 prin facultățile sale intelectuale, dar mai ales se înlei; din această sumă, 100 milioane s'au subecris de căsamnă npin o particulară bună priimire cătră subordinații tră fondatori (8 armeni catolici, cei mai înavațiți o interesateță vie, de ape asupra sărtrebuitoare pentru santa înpărțirea A cea pouă, care apo a începe Ferdinand Este, e una dintre cele mai frumoase dame a lunei viitoare, vora 33, 060 altii mere sosi fără încurtei. Ba i denației lor); 70 milioane ce pot aduna în scurt timp prin manilor 30 milioane de Anar Poartă boncei, la dotație anual de 2000 lei una, și și totul reprisă în caracter foarte iste, a nevoeșilor. în adevăr r'au lipsit Pănă acuma, de la nici a le au viețuit cu în palatul Augarter înpreună cu maica-sa, p - a curt ea ES A EGEIIEIEN GRES estzi O TE prod BOP DE SUL pă a lumei DES lu De : OPAMRIUEI. unciului TOM. mi COPRA MOȘU TIUITONA. x . E nu umai întălninduse interesante, civilizate: America mi pa au salutat asei se vor recunoașe vire numai, cătă apucere literară, ce cas traduc mai în toate limbele, și azi este P R1; A de aduoă, în a natura, lor cale, KB sunt gemeni a unei mame, cu a BPNPTA despre cor despre alta în a ei capricii, a Hitrintizmului creațiilor sale și acelor de artă, ecuale. Istorisirile Unchiului istoria literaturei naționale, cunoștințelor polzitive, la cărora practică asigurează ricii variate și spre - mi înpărtășindu și istoriea au întipărit lor umu e a arăta deose tutulor ; s nu le putemu de sugetul reflecțiilor serioase lui a virei duioase a tutulor a à4 à | à L. 1] IP + rub ragine admira și lăuda, dorind ca de plăcerile lor ce înpărtășeascelora, cu pătează și compătimea ă omeni e autorul cărței, . Kn tot Romănul, ce se onorează cu tiglu de filantropu In de faco- renușita mie Beeser Stove, s'au înviat cu Tpisma în Ano parte cetitoà tgliel, și Parisul i prosforează în sinul său demonstrații acel LUE LS au eșit din bordeiul său, nu tărziu s'au arbgat psai un nutrețu moral, Ka DD, traducătorii să afle o mirare. Faiima acestui geniu literar s'au răspăndit și la poi prin ț recompenzie a ostenelilor sale mai alees că Moldo-Romălonul va afla fu doi ediții simbitanee (deodată) în limba Română, Un viul Toma, Caile epizoade, o nenorocită asemănare între Capra Negrilor din America noi. Adevăru este ru, talentul lor Apostolilor, ch Suis în linve Ponant căninee sinonime și înuia-ată 89 stele fevi vor răspăndi prin lumea Romană, sămânțarea măntuitoarelor ; Toma la una olivei NM ka nșe , străini unul Momu ca și acelor de altul, și nu- la cam poă nischi de deosebite pă, toți lucrări, familiea ili no” pre lăngă Moșu și Gakie, sargiuii, carii în asemănarea a œeptui pea literară,și publică împoșporat au addi menirea evlabiei, pi . și resneletul legilor, și acea ni o a nu fi căt și a Moșului, sentimentale, că în lume doă perfect 4 săntu atăt de noșe asemește sint sinonime des romană, coliva și bordeiul, cea întăi de origină ce ingine dă alte oane Mai amunase: Moș Lane, Ulieșu, le vino încoace grecească, a doua Ce a de e-