Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)

1854-10-25 / nr. 84

- 334 numit șef tuturor rezervelor de infan­­nemărginite, terie a armiei, generalul de infanterie gic, fie­care soldat înțălege mărimea între- o mare oglindă În care se privea Cu prințului Gorcacofă Ș., comandant a cor­­posului al 6-le; colonelul Popoff, șeful provizoriuc comandant a trupelor din Pe­­tersburg și în înprejurime s'au numit șef stabului armiei de pe uscat și pe mare din Crima, ear, adjutantul M. S. colonelul Ieacofă I, din stabul gvardiei, s'au numit șef provizoriu­ a stabului corposului al 6-le de infanterie. Un Ucaz Imperial din 6 (18) Oc­. răn­­duește: 1) După purtederea­­ S. I. mare­­lui Duca-cl­ronom supra comandant a gvar­­diei și a corpusului de grenadini, aflători amui în marș, în guberniea de S. Peters­­burg, ce prin ucaz din 12 Fevr.­anul cu­­rent s'au declarat în stare de rezbelu, în cursul absenției S. S. I. ce sa afla sub comanda generalului de infanterie Ilvarin. 2) De­ asemene­a i s'au subordinat gvardiea vămei și trupele rămase sub comanda ge­­neralului Arbuzov; 3) Spre înplinirea aces­­tor îndatoriri, Gen. Șpaghin ce va înpărtă­­și de driturile comandantului unui corpos separat, conform cu Reglementul armiei din 5 Dev. 1846. Feam­­ea . DEBATELE din 21 Oct. în un articol însămnător asupra operațiilor din Crimea, vorbind pentru întărzierile ce urmează, zice: De astă întărziere nu trebue Ce ne mirănm, căci, oastea va trebui să sape mai mult de o milă de loc și pe lăngă aceste, numai singură rădicarea unei baterii cu cea mai mare grabă, cere a se întrebu­­inna 4 zile în o lucrare neprecurmată., Eap în general, nici o dată nu ce începe bombardarea, decăt numai atunce cănd toate bateriile sănt gata, spre a încinge de-odată cetatea în an după căt și un se atac se cere de foc. Sevastopoli. Ba strămtori cu duze atace de­odată, numesc la o operație de asedie, lucrările ce se întreprind și care ce înarmează cu baterii, spre a da la pămănt fort­ificațiile într'un punț hotărăt. Cărld poate cineva după voință , înbuliure o cetate, aiulcea se alege Un­ aront asupra căruia se îndreptează atacul. În­­că, Sevastopolul, nu poate să fie blocat din ca, cănd Ba­di cu putință să aibă cineva două armii de ura întinderei portului seu, decăt numai căte 80,000 fie­care, de la Nord, una spre partea alta la cea de à­mează-zi și care să fie iăunicațiile lor una cu alta, m­ul îndestul de pu­ternice spre a ră spune ce­­în­gurul port, carile precum am zie, ape 17, pilă în lungime Din minutul ce în presărările sau mai vi­­ne a zice planul închipuit de la început, au adus armiile combinate în partea sudică, nici ce mai încă nă vorbe spre a se desbate puntul atacu­­lui, Aim­ea era însămnată chiar de poliție; de la Carantină pu stănga andesănt Francezii pănă la portul șic de dres­pise în dreapta, unde se află Englezii, și care se întinde încă pănă la Cernaia, ba după cum arată Monitorul Kiap pănă sa rcinile Incermanului, cu toate că aceste reine se află pe ceealalte margine a riului. Die care din acre două armii, ăș­i a nsne în lănrire anacol seu cu lucrătorii și bate­­riile case, întrebuințănd trupele, inginerii și materialul ces. Pape ori s'au întămplit ka, o cerare să fie o prămt origă prin 2 arakspi le-a dari, din cauza marei mălțimi de lucrători, unelte și tunuri, le se întrebuințază pentru encies. Aice însă, mijloacele de atac sunt prinderei sale, în fine, cea întăi biruință și pobila emulație (ântrecere) a ambilor naații rezbeluitoare, sănt nișe rayspi de succes, cu toate pedicile ce sănt de învine încercările ce pregătesc dușmanul, spre a contrarica asediea. Deacă Rosienii vor fi prii­­mit pănă acuma întărituri, deacă încă și a­­armiea cele ce se anunță por sosi la timp, sale 20,000 la Balaclava, cii 4,000 retrași din sănt pe mare spre a se întruni cu n­­­ear, atăt din Tulon căt și din Tamiza, se am­­barcă ne toată ziua trupe. Ast­feliu, armi ea combinată ce va răpica în curănd la mai mult de 120,000 oameni, și nu erau mai lib­­atăți la Austerlit, Fridland și Moscva.” Ear, căt pentru maniera cu care se tează de cătră armii atacul și întăriturile; eată instrucțiile date armiilor prin an ordin de zi. „Toate mișcările ce se vor face, se va căuta căt va fi prin putință,­­ ce ascunde sine vederei din cetate. De îndată ce va sosi noaptea și trupele de lucru cu cele escortă­­toare vor purcede din pungul adunărei, soldații vor păzi cea mai mare tăcere, și lucrănd 80) noaptea și se va schimba, necontenit gata să meargă acsipa dușmanului. O eșire, poate în­­rat de un cerc de admiratori, căuta chi­ară puterea ariea Franțeză „drin, drin. A­scultătorii acompanieau cu pi­astă bucată clasică, prin care ce scrup­e nenorocirile casnice a oare cărui jur­nant însurat. Cu toate aceste, pănda descoperisă drumul cătră pivniță și de căt glasul santinelelor. Ce cerește în sn jurnal. De către ce vorbea la Paris despre o vizită a o­peratorului și a Impărătesei Franției Regina Victoriea. Astă vizită, carea se rea pre putincoasă de cănd ambele s'au alicat în un mare rezbel, auago­ste mai sigură de cănd prințul vizitat de Imperatorul în tabăra Bulo Inc», urma pănă acuma îndoeli asupra eg­ipeagului. Ce credea că, ce va amăna în primăvară, cănd parlamentul va s­ipsnix și Londonul mari de arme, însă ce asigură Kb, vizita Ba urma în emorie fără să le ard­e ziua. Regina­, torien și prințul Albert, vor înapoi, Bizivs în timpul espoziției mi vor Red tund­ea Parisul în toată splendoare­a de prisos să mai adbogăm Kb, astă schimbare de vizite este de o mare înt­rare. Ea nu'i numai o simplă preschimbare politeță între suveranii ambelor nai un eveniment politic care țintește a € încă și mai tare, alieațiea din unește ambele nații, atepa, moralul trupelor este ener­­vea lor. Mobilile erau avute. Ce obe și cu toate marii de eze cu­­regimente în­­linte de prin prezență, un cvartirier din vănătorii­fricani mi carile invita ne camaradul din legion, să'și facă li el toaleta. Ch­­amicul seu era ne gumătate a do in un frumos pat, îmmbrăcat cu catife,­ră a se găndi la un mic zuav, ce spun mindinile, fără îndoială cu speranța găsi ceva ascuns în ele. În un alta­tament, se afla un piano, cu care so noastră va priimi și ea pe ale sale, întări­­ții și petreceau foarte bine. Eu, es­turile de la Varna trebue să fi debarcat pe a­cupat de un caporal glumeț, carile încu­meza de ofițerii geniei, însă, nu vor începe de­căt la semnalul dat și pe armă vor lucra cu cea mai mare energie. Ofițerii de genie vor fi însărcinați cu dispozițiile, însă, acii din corpus vor fi respunzători de suspinerea orăn­­duelei, de înplinirea instrucțiilor date de ge­­nie și de cătimea lucrărilor făcute; succesul operațiilor, activitatea și conducerea și repegunea vor atărna de la regulată a lucră­­torilor, carii, DS vor părăsi lucrul lor pen­­tru vre o­ mică larmă, ori încercare. Deacă dușmanul ha face vre­o eșire, gvardiea săpă­­torilor Ba merge spre întimpinarea lui ii­ l Ba peeninge, de va putea, pănă să ne ajungă la lucrări; deacă lucrătorii va fi anevoiți de ce retragă, vor lua cu ii toate aneriile și ce vor trage după trape, spre a reî ntepe lu­­crarea, de'ndată ce eșirea făcută se va res­­pinge. Gvardiea ce va așeza îndărăptul lu­­crătorilor, căt­re va purte mai aproape de ji și sa adbnoci de focul tăriilor de pe Ba­pegi, cap de n5, ce vor culca pe pănu­ce, în răn­­duială de bătălie cu arme și toate a­le lor, toată o parte, cel puțin o treime, Ba Berea cu mioare, asupra marșurilor armiei Fran­țeze după bătăliea de la Alma. „Sara zi­­ce corespondentul, am stat lăngă satul Belbec. Am intrat în o casă și g­ăsim­ acolo Franțezi, în toată voea mi plăce­­curănd ce pătrundă pănă la lucrări și de a­­ceea, gnardien va sta gata să atace de'ndată fă­­ră a mai sta la îngăimală Neu­i mai ușor de­căt a se respinge o eșire, cănd ea se întim­­pine cu focuri, în minut. De'ndată de ce Ba respinge emirea, grardiea de la săpături Ba re­ntra în adăpost căt­re Ba pute mai cărăni, și și Ba lua noziunea. Corposul lucrătorilor mi grardiea ce pot compune din­tregi, ear pu din detașamente feliuritile corposuri. O Foae, ne dă următoarele amănunturi descoperire fu nenorocită, căci, de'n!, de ce răspăndi vuetul, ofițerul ce cei­da detașamentul, găndind că nu era­­ timpul unor asemine ocupații bahice, ordo se deșerte casa și să se incendieze. dată, fie­care îndăță ce putu din mo Nu voiu pute să spun care fu soarta glinței și a pianului, dar, curănd se”i­dică de-a­supra casei osăndite o color­i fum, urmată de o jerbie înfocată. Atăt glezii căt și Franțezii ăși găti la ea­­ căuta Că acopere vuetul. Lucrătorii ce vor a­­parea lor, și apoi, curănd nu se mai au în C 1. Ma pe Britaniea. TAIMSUL din 18 Oct.­zite: Ce oare­care mirare, cum că generalii ali se par a nu fi luat măsuri spre a liniile de la Perecop cu tru­pe, așa nul le-ar trimite; însă, astă idee cu generalii trebue să ce fi ocupat în s­rile lor de campanie, e astu­feliu, nu sufere o examinare. Liniile de la cap ce compun din o puternică înteări și de un creștet predomnitor, rădicat d­ură Tatari înainte de invaziea Rossi. Cu toate că, această poziție ar pute părată cu succes de cătră o arșie roasă, ce ar avea și un bun porc de lerie; însă, o asămine operație ar cel puțin 20,000 oameni cu tupuri de rrul cel mare. Teara, care aice

Next