Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)

1854-11-08 / nr. 88

- 350 - Generalul An­mer cătră Ministrul Je­rezbel la Paris. mvrie 1854. a 12-a divizie venite de m­iise meridionale mi­a­­D­inaintea Sevastopolului 6 Noe Apriiea Roseieană înmulțită ca a 10-a și la D­unăre, cu rezervile întrunite din provi­n­țate foarte prin ființa de față a marilor Duci Mixaia și Nicolai, au atacat ieri dpeam­a poziției Engleze de diin Armiea Engleză, s'au părtat ce o vrednică o luptă n­egală. Fapta s'au luptat cu o admirabilă prapură mi­propiere. Dușmanul, de patru ori mai pumăr tras cu perderi nemărginite, ce se prețuesc de 8-90­0 oameni. Astă pismăvariță luptă au ținut toată ziua În stănga me, gene­­ralul Copei­as respine tot­ de­ o­dată o puternică echipeie a rapui zodei din cetate Tpoue­s: condise cu enopgie de în­cetate ne dușman, carile, nepois acolo la lega­t o aspră și brilăntă și, cătră el, au restarnat­o­șie oameni.­­ ea face cex mai mare onor arm­ei noastre, însă, ea au achizionat perdari simpitoare alieapilor. Asediea se urmăreșe. devant Sevastopol le 6 Novembre 1854 L'armée Russe grossie par la 10% er 12° division venaut du par les réserves réunies dans les provinces par la présence des Grands-Ducs Michel et Nicolas, a attaque droite de la posilion Anglaise devant la p'ace. a sonptenș Je l'ai fait appuyer par une partie de la division avec la plus remarquable soli Cette lutte opiuiâtre a duré tou'e la journée. A ms gauche le Forey a eu à repousser en m m- teșu une violente sortie de la Les troupes énergiquement conduites pir Jui ont refoulé dans ù è x É 1 Cest pne rude et Dghilante jourrée, elle fait le plus grand hot Es am sprijinit'o prin o parte din diviziea Boschey (subscris) Generalu m­intea cetăței, de mirare statornicie, L'armée Anginise combat inégal. qui à combattu avec 1 portée, L'enuemi, quat cu trupele cele mai n­­os de­căt noi, s'au re­­­ chef au Ministre de la guerre à Pa ime admirable vigueur, et par 1-a troupes le re fois plus noșbgepu que nous, a battu en es egalpeea à 8 où 9 mille nommes. à oceas onie aux alliés des regies sensi l Anșef KANPOBEPT. Le Général en ’ avec des pertes énorm Gennemi qui a perdu 1 nos armes, mois elle Le siège continue. e- a un millier d'hommes. méridionales, et sn L -- Topuien GAZETA de AUGSBURG arată de la Kon­­stantinopoli din 23 Oct. că, o intărire de în Crimeea. 30,000 Tarsii, ce va trimite Vasul, Harpi adusăse 400 răniți foarte ciuntiți, între carii și un general Rosiean. Ear dons n­outățile priimite de la Atena 27 Oct. se vede că, În Poartă, s'ar fi lăsănd de cererea despăgubirilor de la Gre­­ci­a. Încăt, Conduriotis în calitate de trimis a Greciei, trebue să fi încheiet cu D. Poartă un tratat de comerț. Trupele de ocupație se afla incă acolo. Comunitatea din Atena, dăduse în 23 Oct. un mare bine, în onorul trupelor alieate. Nuoutățile de la Constantinopoli ara­­tă Kb, Eupatoriea ce deșertasă în curs de o zi de cătră rapnn zona Engleză, ce s'au restras d­inaintea unei come de mii de Ca­­zaci, care o asalta; însă, a doua zi prii­­mind întărituri, au re­ntrat în polighie fă­­ră combatere. Avizurile de la teatrul rezbelului, pr­i­­mite prin Constantinopoli 26 Oct. arată că, Rosienii ocupau Toprah Cale și amenin­­țau Carsul 5000 Soldați din trupele Franțeze, trecuse prin Bosfor, spre a se duce în Crimeea. SEMAFORUL publică că, mai mulți ofi­­țeri Franțezi și Englezi, carți s'au deo­­sebit în bătăliea de la Alma, vor priimi decorațiea Nisan-Megidie, exp. M. Ca C 5­4 - tapul au ordonat să se bată o n­ouă me­­dalie de onor­­area, ce­ea da acelor d­in­­tre soldații ce ce vor însămna A. Porți, de cătră Generalii anșefi Se zice că, pe astă medalie ce vor săpa slanu­rile Fran­­ției, Angliei și Turciei, întrunite în o­fer­­sie și cu inscripțiea amintitoare,­­ Ro­­sienii, în toate zilele fac progresuri în Asiean centraleă. Englezii ce aflau destul de neliniștiți acolo, și foarte pe bogărăți asu­­pra atelor ce vor trebui să tacă în astă privire. Învingerea Gosienilor în Euro­­pa, zi cu ptele lăsoriri, nu poate să și c­­uspere întru nimică periculile în care ce­riea, au sosit ieri aide, și află Englezii în Indii, deacă vers învingere creață s'au priimit în audienție particulară de M­S Imperatorul, după care, au avut o conferenție la carea, de asămire asista și ambasad­­­a lor nu va fi radicală și nu va pătrun­­de chiar în inima țerei. Rosienilor, ns se rebnesc mai mult de 30,000 oameni în nupreu despre Herat, eape a face o spăt­ură mi din peonorolire, adsepe­ pii lor ciu­­zeesc in aceea, ca să pui recunoască în­­cămnătatea De asămine ce zice că, la In­­dii va urma o preschimbare de teritoriu ce „ar fi proiectat la Paris mi London. Fran­­­­a Prosiean D. conte Arnim. Căt pen­­pu succesul întămplător a­misiei D. Don­lep Prorden, putem asigura că, Austrien sa stărui în politica ca de acum ini­ma ob­­serva cu neschimbare, mai ales principiile esprimate în nota ce s'au preschimbat în 8 ț­ea­ap da noaim­ea Sandernagor, Logiile Avgust. între ea și puterile octide Daca, Canaan, Masulipatam, Calicut și al­­tele, care nu-i aduc mai nici un folos. ș sunt un obiect necontenit de neunire în­­tre ea și Angliea, în timp ce ele sunt foarte însămnătoare pentru astă din urmă. Di partea lor, ce înconjură metropoliea Franțeză din In­­dicn, cu care Franțiea va pastra Carical de pe marginea Coromandelului și Mare de pe acea de Malabar, prin care s'ar îmbu­­comerțului­nătăți foarte mult poziție a Franței în acele părți. Ce vorbesc des­pre curănda ratificare a acestor schimbari. Deacă astă mnicie, în adevăr ape să producă o înțălegere între ambii zeri germane, ea, n'are favor să esti, că alt­feliu, de­căt, deacă ce vor fi convinge arse, că Prusiel ă și Ra­mo Englezii vor îndoi laorctorul Rosien. GAZETA de BEZEP cuprinde următoarea corespondenție de la Varșaviei 28 Oct. Noi, avem aice o garnizonă numeroasă. Cvartalul Citadelei s'au dat la pămănt și formează o peață, ce se întinde pănă la Potoc și prin asta descrie un circ apro­­ape de o verste. D­inaintea citadelei, sau rădicat turnuri rotunde, prin care cetatea transformată în fortierelă. Ce potrivește pe marginea stăngă a Vistulei, la lucrarea cea mai înaintită, cu sistema fortificații­lor de pe marginea dreaptă și lot o­da­tă proteguește comunicațiile de pe ambele margine.­­ Dar, de la 1 Noemvrie se a­­purs tot de la Varșaovica, că, dâns o de­­peșă a prințului Mensi­h­orn, Englezii ar fi perdut în 25 Oct. mai mult de 500 cai. Abetic­a. JURNALUL de FRANCFOIT arată de la Viena 2 Noemvrie, că, inginerul Mensbur­ rep din Trento, cunoscut pentru mijlocul cu care au salvat în aer stănzile cele urieșe din Mezolombardo, sunt doi ani. acum au priimit ordin să se ducă la Or­­șova, spre a încerca să arunte în aer stăn­­dise ne înpetrecă plutirea ne Dănăre­an Poarta de fer,­­D. Don dep Poorden, pre­­zidentul consiliului ministrilor din Bava­­wi în astă dimi­­re la Viena 30 Oct. se mai scrie in totul identid același înțăles,­ mai în zilele trecut espeduit la Viena și Berlin. În cabinetul Rosiean sub care crede, că, pri­n conglietul Oriental dens pozit față a­lugr­rilor mi declară că, nu vede nimică care su­­ fi, ași modifica pozițiea așteptătoare, vată de el pănă acum Așa­der, Note, ne se pear a nu fi de leliu favor pentru pop­ele întersări de mijlocir ap­uvre să ce întreprindi. Tot de la Biena ce scrie de sa pondent cu dura 3 Noemv. că, D. Brunov, fostul mai nainte trimis al în Rondon, mi­cerile pănă acum ds dinul ce priimise de ași statorniti dențiea în Germaniea, petrecusă la șezăci, se cemă acum de o durs la repes pr. S­ r­ute vireie lor, că, 1­up fi dispoănsă să ce folos schi de 4 cafea, du­pă ori ce caz va ad­ce c o por­inică integrare a operațiilor mi spre a ce ox eor­de n­egoțiațiile promatile Soc­esol altor negoținații, a de­ra plecările puterilor occidenta asupra cărora pot influența rezuli espediției din Crimea. Trebue es olesni însă cu astă ocazie, Kb, puoutățile priimise la Fiena pănă în nues­tim iingetoare de operațiile în Crimea, reni pimai pănă la 23 Octomvrie. AMICUL SOLDAȚILOR, la ce­rmătau observații asspra întreprinderei gen lui liprandi la Sevastopoli, mi asupr peșei atingătoare de asta, cu data di Astă de nemi­ zite foarea, e însămnăt­­o, ne arată că întăriturile aștepta Pringul Menjl­cobă sosisă și că, general acum poate să treacă din p așteptătoare în acea ată cu­loare; vederat, că, el treblea să'și contenti toată luarea Ca aminte asupra post engleză, căci, spre a spune dreptul văr, ea formează cheiea întregei mo Un avantagi căștigat de Rosieni pen­­­îndati cu D. conte B.d­. polictica nostru. Po iean flimi­tează Ca în înțălesul că, doă note, acte diplomatice, maniera de acel a cabin­eut v

Next