Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-09-27 / nr. 76
peta de Mondania ce pelicnă 24 piesran Caninei lănea și Gorea ra avonașentălai bans i lei mnțiiuțeze căte lea răndul în iptinel oficial ia parale. „576. + MPMMMXXI luni 27 SEPTEMVRIE. NOVITALE DIN NASNTP8 urmarea prea Înaltei hotărări, D. Domns Grigorie Auelicandos Ghica, adusă prin problamațiea Ve, Sace Derciș-Pașa, intant Domnesc. Sa Feldțaigmaistru Baron hes, calități și afanilitate, Es Sa au șiut la cunoștința puCoșilor Împărăți Principate, Consiliul Administratin estraordinar, au adresat o Ananopa de felicitație și alt deputat pe unul dintre mem I. D. Secretar de Clar A. Sturza. Dlui ducănd acel an au purces șre Viena însoțit de D. Colonel Maspodi, șef Statului Major Comandantul armiei 3-a Î. P. și Apostolică wi Ee. Ca D. Feldmarstal-leienant Baemer de Chelenstain, șef Staiului Major General, au purpi spre Cernăuți. Prin Înalta ca poziție, le sentimetele de șir AN asteă țeară, Să o înaltă stimă, tuturor acelor să'l apropie. Melăm că, după imitarea Ec. ietragii se ocupă cu proiectul statornicirei e la Cernăuți la Iași, atingătoare Sale D. Baron de de pe’mponarea prin deosăbitele! Hei, Consiliul unei linii telegrafE și au avut BERBEKEFFFee et Jeudis La Garette de Moldavia parat à Jassy à l'institut d'Abeille coe les Eund's Prix d'abonnement, trois ducats par année. Prix d'insertion pour des annonces, | piastre la ligne, etdans te Bulletin officiel à 50 ragas. 1854. ——— C - NOUVELLES DE L'INTERIEUR la dècision suprême, relativement à la réinstallation de Sun Altesse Sérénissime le Prince Grégoire Ghyka, portée sance publique bres, Mr. le Secrétaire d'Etat à la connaisde Son Exe. Dervich-Pacha SommisA. Stourdza M. Stopgdza, muni de cet acte, est parti hier Extraordinaire puta un de ses mem-pour la porter à 8. A. pour Vienne accompagné de aiog et Aide-de-Samr Rrinsieg. Wr. le Colonel Mavrody, chef de l’état M -8. Ecs. le Feldseugmestre Baron de Hess, Commandant dela 3° et 4e armée Et C Arte, et S. Exc. le Feldmagheenal- Lieutenant Baron Chei ner de Koellenstein, chef de l’état Major-Général Par sa haute : bilité, S. Exc. à su inspirer aussi dans ce pays, des sentiments de haute estime à tous ceux qui ont eu l'honner de l'approcher. A la suite de saire I! dans a adressé à S Szegnonitz. par la proclamation les Principautés, A. S. une Anaphora de felicitation et dé le Conseil — Nous apprenons que: sur l'invitation de S. Exec. M. le Baron Hess, le Conseil Administratif s'osep graphique de Czernovitz à Jassy, Administratif | sont parti hier pour position, Ses qualités distinguées et Son affade pe du projet d'établir une ligne tele- 25557 Topuie a. posgri, aceste trebue Ch fie cele Mai însămnate cvestii, care ne rănd ce vor desbate și se vor hotări. Și fiind că, aceste felurite obiecte, sunt toate de cea mai mare însămnătate și că, ori ce hotărăre în privirea a fiecare din ele, cere o sănătoasă găndire și a rătare cu de-a-mănuntul; apoi, un nou consiliu compus din 5 sau 6 membri nemitornici și cu esperienție, se le la Constantinopoli ce scrie din 7 mvrie că, M. S. Sultanul este hat să urmărească lucrarea reformelor însămnat începtuul domniței case și a e prin nuoue înbunătățiri, toate efect anzimatului. În o adunare dintre înalții funcționari și principalele ale, s'au cetit un nou hatișerif, caprescrie ministerului să puemn cabuzurilor ce au urmat pănă acuma prelucreze o revizie a legislației ce șorează, cum și măsurile nimerite a agutora propășirile dreptăței, ațelor publice, și a fericirei tuturor lor popolației. Bată tălmăcirea harului sus zis, ce s'au cetit în consii. Poezii de marile Vezir. Unicul meu Vizir! Fiește sine cunoaște Kb,șirea Imperiului nostru, fericirea și ipea tuturor supușiilor poștri, au fost a una scopul dorinților noastre celor înăocate, și că, numai spre a ce punii s'au publicat Tanzimatul Die. Este pre adevărat Kb, principiile de reformă s'au statornicit, însă, reglementele ce ce apar din ele, ce află încă lovite de nesiguranții și îndoeli, încă o dată, pentru toate ramurile sistemului gin, niște sminte pun principalele sitornice și nedepliniri, care apoi, comajunge la adevăratul scop. De aceasta, au oagiune să fie de trebuință și de neapărat, anonsfinți toată luarea noastră aminte cea mai serioasă, la mijloacele de a îndrepta o apta stare de lucruri bue să spunem însă, pa putul - răpirea ceartei tuturor claselor rezultează administracu îndoeli și confuzii. Trecă, cauza de căpitenie a neînființărei tuturor înbunătățirilor blice, nu'i alta decăt corumperea, și esperienii ca ne au arătat, Ele, cu toate anevoințile tele mai mari, însa, nici un reglement foloaplica, AN căt timp pra ființa sa așa de mare rău Asia dar, e de cea mai mare trebuință să căutăm, nerea în lucrare răstălmăciri, a afla mijlocul, ca prin pude a ce unei legi nuoue, ce n'ar da pricină nici esențiilor mini și neadevăratelor , ce pune capăt unei stări de lucruri, atăt de tănguit. Așadar, aplicarea de cătră tribunale deplină și în totul a dispozițiilor legilor pun netrepta guvernului în țeară; progresul fericitei acele fulțurite obiecte, CAS și à propășirei publice; dreptatea în toate trebile; orăndueala în finanțe și în bunăsupușilor pedecise ce opun spre pudecsare și a le regula; va înforma spre astfeliu sănt punturile, asupra cărora se concentrează dorințile noastre. Religiea, zelul pentru binele general, și patriotizmul cer, ca fiește care să lucreze cu înfocare, la deslegarea acestor chestii, atăt de folositoare pentru interesele publice. Așadar, sa fi neapărat de trebuință, la miniștrii și funcționarii uitănd particularile lor foloase, să'și jărtfească toate anevoiuțile lor pentru interesele generale, interese, în care fireșc se înpălege, că fiecare ăși are partea sa. Lucreză-se dar astfel cu, cu sinceritate și cu credință, cum și cu toată luarea aminte, și cu tot zelul putincios, la organizațiea reglementelor neapărate. Și, să răsplătească Cel Pre-D Înaltu, atăt în lumea aceasta, căt și în ceea altă, pe acii ce vor merge cu zel și cu inimă curată în calea ce am însemna DRS adănc pănă la a GPG27 (încheiere), partea dreaptă a gurei Dunărei ce află r ea (Moesica inferior], pe care geografii o numeau „Dodinhia minora earacrbzieamă ce zice Dobruga. Ea, nu este precvede plină de mlaștini, ci mai ales tea zice că are lipsă de apă, un podimk, înalt de 230 palme,coperit cu pămănt ar putea adăpa, mi sar și face foarte însă, nici prinse cele mai adănci, nu are o urmă de un cure de apă. Mai în locul numit Beștepe, aproape de muntele menenume, se desbină din ramul Săutului un alt ram, ce-i zic Dunăul 5-20 naame și se varsă în lac numit Razin seauzind. Împregiurimea ca este de 18 mile ---0 Est ear suprafața ape 12 mile Ksadoare, ne al ce, malu apusan pe o culme arinoasă, ce află așăzată politica bulgară Babi-Dag (anrika Halsiris). Lacul Razin se scurge în mare prin Portița-Bogasi, și de unii se numără ca gura a patra a Dunărei, însă fiind numai 4 palme adănc, nu este nici cum plutitor. Din aceste se vederează că, numai ramul Sulinei, ca cel mai adănc și îndămănatic poate fi navigabil nemaioase de comerț, drept care, se întrebuează chiar și de marinarii carei călătoresc la Ismail, așăzat pe ramul Chiliei. Afară de aceasta, ce mai vizitează și portul de Reni. Plutirea lucrează de la capătul lunei Fevruarie pănă la încheierea lunei Noemprie, cănd atunce cele mai deseori îngheață Dunărea. De la 1836 pănă 1853 Dunărea au rămas la Galaț, numai de 5 ori de tot desghețată, și gheața ține 40 zile, cap gura Dunărei nici odată nu este înghețată. TEATRUL REZBELULUI: Calea din Esnatopiea la Celadonoui, Elimasia Crimeei, mimelopăele de tpais și prodskuyiea. Poziție a Crimeei în partea de la Eupatoria spre Sevastopoli, este o cămpie întinsă, ce se perde din ochi și carea, începăndusă de la istmul Perecop, ce întinde spre marea Noagtă și spre rurile Bulganac și Salghir. Țermurile sănt goase, năsipoase și potrivite pentru operații. Pămăntul în acea împregiurime, nu înfățoșază altă decăt, adevărata prelungire a nemărginitelor stepe (pustiuri) ce ocupă șase, din Crimeea. Chiar îndată după eșirea din poliție în partea estică, se dă peste un loc întins și sărat, dar, puțin mai Rar palme, care însă mer-