Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-11-08 / nr. 89

- 356 - per fără să arăte de pozitiv în nota ca, din ce se alcătuesc pe înțălogirile care desbină cabinetele din Paris și London, recunonaște însă, KB ființază cel puțin una, și ce știi, KB eu nu ce atinge numai de ocupație­­ lungiuă a Mărei Negre și a Principatelor dar încă, și de întrunirea Congresului, asu­­pra căruia, Angliea se arată foarte opusă. Cu toate aceste, după cele din urmă lă­­muriri, cabinetul din London, înțălegănd fă­­ră îndoială căt ar fi lucru de neprimit, cănd er ap pretinde oficial de la ce îndepărta ni Pod­ea din vii­toarele conferenții; acuma s'ar aține numai la nepriimirea Sardiniei și a Prusiei, și asta în temere, ca nu cumva aceste puteri, sprijinind ne Franțieno, să fa­­ii îna­­­vorizeze restălmărirea tratatului, lesul reclamat de Rosiea. Din toate aceste, trebue să încheiem fără îndoială la o rumpere a­ înțălegerei cordiale, ba­înd­, trebue să credem cu atăt mai mult în astă eventualitate, cu căt nota jurnalului oficial Franței, se esprimă într'un înțeles cu totul bine, însă, tot odată nu trebue să ascundem, că între amănduă puterile mari­­time există o înțelegere, ne carea, opinie­­publică stărie a se crede mult mai însăm­­nătoare de­căt nota Monitorului ce le lasă a ce propune. În acemiie înpregiurări, aceea ce am pute face mai bine este, ca să nu unim speranța cu acea a jurnalului oficial, cum d­e, înlăturănduse acele în curănd vom vede ne­­uniri. Alăture cu aceste fapte pozitive seau cel puțin apropiere de adevăr, vini să se alătu­ În­­ Rusia și Polonia carea Se­reze, multe m­one iceri de necrezut. l­e aceste, trebue să arătăm una, vorbe de necontenit la Parie de vr'o rires, vile, și dupre care se zice, că Angliea s'ar pregăti a ocupa un punct de pe marginile Si­­ciliei. Cum că Anraien ar dori să pue măna pe Siciliea, de­sigur asta nu-i o n­outate. Este mult timp de cănd ea au dovetit­ o și toată lumea o șie. Însă, amu că ea ar găndi în înprejurările de față, să facă o desbatere în putere, și să ocupe oare­care parte din acea insulă, asta este o zisă, carea se poate număra în răndul fabulelor. Căci, o asămi pe măsură, ar fi cel în­­tăiu semnal a unui m­ou rezbel, și cu toate KB nn Cap păre o copilărie Ce tă­­găduim greutățile ce încă există între marile puteri, însă, totuși credem, că încă nu săntem în agiunul de a nede des- Din săntem încredințați, că la cea mai de pe chizindusă m­oție dușmăniei, contra urmă, acele greutăți a cărora însămnă­­tate nu se poate tăgădui, se vor înlătura prin calea diplomatică. INVALIDUL ROSIEAN rescript, pe care Imperatorul Alecsandru gau adresat armiei de la Don: „Armien Donului, fiind cedată prin decre­­tul Providenției și în urmarea ordinilor Imperatorului. Ce Ce înpărtășască de lupta în contra numeroșilor dușmani ce amenin­­țau patriea, s'au arătat vrednică de glorie a strămoșilor ei. Fiind­că Noi înșine am fă­­cut parte chiar din copilăriea Noastră în a­­cea bravă armie a Donului, Noi, am văzut cu măndrie și cu o adăncă înduioșire, jărt­­firea fraților? Noștri de armie, corți, “ul­i­me © părăsau vetrele în care s'au trecut și se rorbea [UNK] de a alerga pe marginile Imperiului. Dorințile Noastre n'iau însoțit pretutindene, și peste tot locul, prin îndrăsneala și bra­­vura lor, și au îndreptățit încrederea, ne­carea, pre iubita Noastră patrie mi Noi înșine, am fost pus­e în ea. „Spre recompensie de atăta bravură, Noi, am recunoscut dreptatea, de a hăriui scum­­pei mi credinioasei Noastre armie de la Don, steagul Sf. Gheorghie cu inscripțiea: „curajul și servițiile deosebite făcute în „cursul rezbelului în contra Fremntezilor, „Englezilor și Turcilor, în anii 1853, 1854, „1855, mi 1856.” Trimițind­ i acest steag, Noi ordonăm, ca după ce se va ceti rescrin­ 184 Nostru de față cătră toți bravii , vi­­tejii rezbeluitorii de la L­on, și după ce ce va sfinți steagul dons clatină, apoi, să se a­­daogă ca o n­ouă dovadă a deosebirei mili­­tare, pe lăngă cele­alte semne hărăzite ar­­miși de la Don, de cătră auguștii Noștri străbuni. „Servească dar acest steag pentru acea armie, drept un n­ou zălog de credință că­­tră tron și poatrie, mi de neschimbata Noas­­tră bună voință. (Subscris) ALECSANDRU. Austriea. Iată și articolul CORESPONDENȚEI AUSTRIENE, despre care s'au vorbit. Cu această singură rezervă, noi sus­­­ținem adevărul noutăților ce le-am publi­­­cat. Deacă organele Presei Pariziene, ar voi nepărtinire și fără răspăndire, acea dorință suprimată de Poartă, atunce nu­mai ce vor afla pe calea adevărului. „D­upă astă declarație a organului oficial a revernului Au­strieni nu mai rămâne nici o îndoeală că Poarta se află în înțălegire cu guvernul Austriean precum și cu Cabine­­tul Englez, asupra neputinței de a dezerta Principatele și a îndepărta flota Engleză din Marea Neagră, inainte de a să îndeplini toate stipulațiile tratatului de pace. Ministerul lui Aali-Pașa, carile au con­­lucrat la Tratatul de Hapie, nu vreaște ce în­­țăleagă astă lucrare de pace prin o con­­lucrare pe nimeriti, cu dorințele combinate Franției și Rusiei. Minicrepsa lui Antli- Pașia carile au scopat cu norocire din o criză, nu protestează în contra prelungirei ocuniției, ci protestează mai cu samă în contra pretențiilor Rusiei, Bolgradului și a insulei Șerpilor și în contra pretenției ce Franțiea o hărăzește proectului de unire a Moldo-Valahiei. În ce privește aceste do­­uă ponturi, revista contimpurană carile grece dreng Un opran semi-oficial à guver­­„Numai singurile Conferenții­lor să în­­„lătureze greutățile atingă­toare de regula­­„rea marginilor Besarabiei, înscrțipații „granțței și Rosiei din Constantinopoli s'au „înțăles spre a face reprezentații in con­­­tra fermanului Porții atingător de Prinți­­„pate, KA contrare tratatului de Paris”. la Viena se scrie, că în 2 Noemvrie Radețchi, va stiunge al 90-le an a vărstei sale. GAZETA MILITARĂ arată, că la Verona se înaintesc cu activitate lucrările pentru ridicarea a doă tării nuoue lăngă Spanta-lu­­dia, ateste tării se vor măntui în primăvara viitoare. Verona va fi atunci tăm­ea cea mai puternică din Tours Italiea, ba încă, de vom ac­­cepta comariul, cea mai puternică din Impe­­riul Austriei. Pe la 1850, n­ouă Tiji­­c,8 rădicat, spre a forma un n­ou val de apărar­e cu tiurul fortireței Veronei, ore­­publică următorul „Au venit momentul, cănd credem de da­­ropiea noastră CE trătăm motivul desminți­­rilor ce le-am opus la zisele unor jurnale Franțeze, atingătoare de pretinsa protesta­­nte a A. Porți în contra ființei necente­­în Principatele uite a trupelor Austriene Dunărene, un mare jurnal despre desmințirea „Se none zice că încercarea năgută de Poartă să unei protestații form­ale, plăcută, A. Poartă, află pe cea mai în cele mai mică cauză de adrogănd asigurarea Austriea bună cale­­ui din Porte, noastră, cine o do­­mai înță­­să tăl­­CR zică Kle, carele de Paris trebuia ar fi esprimat dorința de un pri­­n scrpiene în Prințipate în marea Nearpe, noi n am­ contra­­Astezi însă, noi îndepli­­nceste d­ă­­că estă înțălegi­­înglie­­Eată și reflecțiile ce OST-DAICE-POST Constituționelul dzice din naptea sa, că cveștiea regulărei marginilor, deacă în­­că nu s'au pus la cale de Comisie, se va deslega în Confterențiile de la Paris cu majoritatea glasurilor. Însă după căt ni ce pare și asupra acestui nunct, Presa semi- Franțien oficială din se află în greșală, fiind­că Conferențiile de Paris nu pot să dee hotărări cu majoritatea glasurilor, apoi trebue sa chestiile de amănunturi și pers­­tarea marginilor să se reguleze mai întăi de partea diplomatică, spre a priimi ne­ar­­ms întărirea definitivă a Konrepenyistop de la Paris. De Feldmarșalul adresat face asupra votei Corespondenției Austri­­­­­­ene. Bari din Paris. Banii erau însoțiți de o Subscrierea deschisă in Franțiea tunurile din Alecsandriea (Piemont) mi ca­­rile după cum se dzice chiar din intervențiea I­mperatorului nu s'au Oupii, au adunat pănă D. Manin, priimește i toate zilele vizite mi corespondenții, acum­ COMG numeroase­ asupra cărora nici ce găndea, zilele trecute 'i s'au o sumă 1500 lei, trimisă de cătră studenții au­de Chinr de curănd, o concesie nuoutate, mai departe zis vorbind a bă caracterul flotei Engleze „însă, să facă jurnalele Poarta, la ai avut zice acea muriri pe între iese; și a cel puțin ea cuprinde ființă esprimată în cuvintele toate dispozițiile tratatului mălesecă ca să fie îndeplinite, a ce înțelege cu nici o sarcină din Parise, s'ar mărgini espirațiea terminului, virea ființei trupelor nici cea pe lăngă și în Austriea și Apglica „Pentru­­Deacă­­­­­nului Franței, zice după grafică, comunicație tele­­ frantien. Pent­ru Ast­feliu, în de Ro­­

Next