Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-11-08 / nr. 89
- 356 - per fără să arăte de pozitiv în nota ca, din ce se alcătuesc pe înțălogirile care desbină cabinetele din Paris și London, recunonaște însă, KB ființază cel puțin una, și ce știi, KB eu nu ce atinge numai de ocupație lungiuă a Mărei Negre și a Principatelor dar încă, și de întrunirea Congresului, asupra căruia, Angliea se arată foarte opusă. Cu toate aceste, după cele din urmă lămuriri, cabinetul din London, înțălegănd fără îndoială căt ar fi lucru de neprimit, cănd er ap pretinde oficial de la ce îndepărta ni Podea din viitoarele conferenții; acuma s'ar aține numai la nepriimirea Sardiniei și a Prusiei, și asta în temere, ca nu cumva aceste puteri, sprijinind ne Franțieno, să faii înavorizeze restălmărirea tratatului, lesul reclamat de Rosiea. Din toate aceste, trebue să încheiem fără îndoială la o rumpere a înțălegerei cordiale, baînd, trebue să credem cu atăt mai mult în astă eventualitate, cu căt nota jurnalului oficial Franței, se esprimă într'un înțeles cu totul bine, însă, tot odată nu trebue să ascundem, că între amănduă puterile maritime există o înțelegere, ne carea, opiniepublică stărie a se crede mult mai însămnătoare decăt nota Monitorului ce le lasă a ce propune. În acemiie înpregiurări, aceea ce am pute face mai bine este, ca să nu unim speranța cu acea a jurnalului oficial, cum de, înlăturănduse acele în curănd vom vede neuniri. Alăture cu aceste fapte pozitive seau cel puțin apropiere de adevăr, vini să se alătu În Rusia și Polonia carea Sereze, multe mone iceri de necrezut. le aceste, trebue să arătăm una, vorbe de necontenit la Parie de vr'o rires, vile, și dupre care se zice, că Angliea s'ar pregăti a ocupa un punct de pe marginile Siciliei. Cum că Anraien ar dori să pue măna pe Siciliea, desigur asta nu-i o noutate. Este mult timp de cănd ea au dovetit o și toată lumea o șie. Însă, amu că ea ar găndi în înprejurările de față, să facă o desbatere în putere, și să ocupe oarecare parte din acea insulă, asta este o zisă, carea se poate număra în răndul fabulelor. Căci, o asămi pe măsură, ar fi cel întăiu semnal a unui mou rezbel, și cu toate KB nn Cap păre o copilărie Ce tăgăduim greutățile ce încă există între marile puteri, însă, totuși credem, că încă nu săntem în agiunul de a nede des- Din săntem încredințați, că la cea mai de pe chizindusă moție dușmăniei, contra urmă, acele greutăți a cărora însămnătate nu se poate tăgădui, se vor înlătura prin calea diplomatică. INVALIDUL ROSIEAN rescript, pe care Imperatorul Alecsandru gau adresat armiei de la Don: „Armien Donului, fiind cedată prin decretul Providenției și în urmarea ordinilor Imperatorului. Ce Ce înpărtășască de lupta în contra numeroșilor dușmani ce amenințau patriea, s'au arătat vrednică de glorie a strămoșilor ei. Fiindcă Noi înșine am făcut parte chiar din copilăriea Noastră în acea bravă armie a Donului, Noi, am văzut cu măndrie și cu o adăncă înduioșire, jărtfirea fraților? Noștri de armie, corți, “ulime © părăsau vetrele în care s'au trecut și se rorbea [UNK] de a alerga pe marginile Imperiului. Dorințile Noastre n'iau însoțit pretutindene, și peste tot locul, prin îndrăsneala și bravura lor, și au îndreptățit încrederea, necarea, pre iubita Noastră patrie mi Noi înșine, am fost puse în ea. „Spre recompensie de atăta bravură, Noi, am recunoscut dreptatea, de a hăriui scumpei mi credinioasei Noastre armie de la Don, steagul Sf. Gheorghie cu inscripțiea: „curajul și servițiile deosebite făcute în „cursul rezbelului în contra Fremntezilor, „Englezilor și Turcilor, în anii 1853, 1854, „1855, mi 1856.” Trimițind i acest steag, Noi ordonăm, ca după ce se va ceti rescrin 184 Nostru de față cătră toți bravii , vitejii rezbeluitorii de la Lon, și după ce ce va sfinți steagul dons clatină, apoi, să se adaogă ca o nouă dovadă a deosebirei militare, pe lăngă celealte semne hărăzite armiși de la Don, de cătră auguștii Noștri străbuni. „Servească dar acest steag pentru acea armie, drept un nou zălog de credință cătră tron și poatrie, mi de neschimbata Noastră bună voință. (Subscris) ALECSANDRU. Austriea. Iată și articolul CORESPONDENȚEI AUSTRIENE, despre care s'au vorbit. Cu această singură rezervă, noi susținem adevărul noutăților ce le-am publicat. Deacă organele Presei Pariziene, ar voi nepărtinire și fără răspăndire, acea dorință suprimată de Poartă, atunce numai ce vor afla pe calea adevărului. „După astă declarație a organului oficial a revernului Austrieni nu mai rămâne nici o îndoeală că Poarta se află în înțălegire cu guvernul Austriean precum și cu Cabinetul Englez, asupra neputinței de a dezerta Principatele și a îndepărta flota Engleză din Marea Neagră, inainte de a să îndeplini toate stipulațiile tratatului de pace. Ministerul lui Aali-Pașa, carile au conlucrat la Tratatul de Hapie, nu vreaște ce înțăleagă astă lucrare de pace prin o conlucrare pe nimeriti, cu dorințele combinate Franției și Rusiei. Minicrepsa lui Antli- Pașia carile au scopat cu norocire din o criză, nu protestează în contra prelungirei ocuniției, ci protestează mai cu samă în contra pretențiilor Rusiei, Bolgradului și a insulei Șerpilor și în contra pretenției ce Franțiea o hărăzește proectului de unire a Moldo-Valahiei. În ce privește aceste două ponturi, revista contimpurană carile grece dreng Un opran semi-oficial à guver„Numai singurile Conferențiilor să în„lătureze greutățile atingătoare de regula„rea marginilor Besarabiei, înscrțipații „granțței și Rosiei din Constantinopoli s'au „înțăles spre a face reprezentații in contra fermanului Porții atingător de Prinți„pate, KA contrare tratatului de Paris”. la Viena se scrie, că în 2 Noemvrie Radețchi, va stiunge al 90-le an a vărstei sale. GAZETA MILITARĂ arată, că la Verona se înaintesc cu activitate lucrările pentru ridicarea a doă tării nuoue lăngă Spanta-ludia, ateste tării se vor măntui în primăvara viitoare. Verona va fi atunci tămea cea mai puternică din Tours Italiea, ba încă, de vom accepta comariul, cea mai puternică din Imperiul Austriei. Pe la 1850, nouă Tijic,8 rădicat, spre a forma un nou val de apărare cu tiurul fortireței Veronei, orepublică următorul „Au venit momentul, cănd credem de daropiea noastră CE trătăm motivul desmințirilor ce le-am opus la zisele unor jurnale Franțeze, atingătoare de pretinsa protestante a A. Porți în contra ființei necenteîn Principatele uite a trupelor Austriene Dunărene, un mare jurnal despre desmințirea „Se none zice că încercarea năgută de Poartă să unei protestații formale, plăcută, A. Poartă, află pe cea mai în cele mai mică cauză de adrogănd asigurarea Austriea bună caleui din Porte, noastră, cine o domai înțăsă tălCR zică Kle, carele de Paris trebuia ar fi esprimat dorința de un prin scrpiene în Prințipate în marea Nearpe, noi n am contraAstezi însă, noi îndeplinceste dăcă estă înțălegiînglieEată și reflecțiile ce OST-DAICE-POST Constituționelul dzice din naptea sa, că cveștiea regulărei marginilor, deacă încă nu s'au pus la cale de Comisie, se va deslega în Confterențiile de la Paris cu majoritatea glasurilor. Însă după căt ni ce pare și asupra acestui nunct, Presa semi- Franțien oficială din se află în greșală, fiindcă Conferențiile de Paris nu pot să dee hotărări cu majoritatea glasurilor, apoi trebue sa chestiile de amănunturi și perstarea marginilor să se reguleze mai întăi de partea diplomatică, spre a priimi nearms întărirea definitivă a Konrepenyistop de la Paris. De Feldmarșalul adresat face asupra votei Corespondenției Austriene. Bari din Paris. Banii erau însoțiți de o Subscrierea deschisă in Franțiea tunurile din Alecsandriea (Piemont) mi carile după cum se dzice chiar din intervențiea Imperatorului nu s'au Oupii, au adunat pănă D. Manin, priimește i toate zilele vizite mi corespondenții, acum COMG numeroase asupra cărora nici ce găndea, zilele trecute 'i s'au o sumă 1500 lei, trimisă de cătră studenții aude Chinr de curănd, o concesie nuoutate, mai departe zis vorbind a bă caracterul flotei Engleze „însă, să facă jurnalele Poarta, la ai avut zice acea muriri pe între iese; și a cel puțin ea cuprinde ființă esprimată în cuvintele toate dispozițiile tratatului mălesecă ca să fie îndeplinite, a ce înțelege cu nici o sarcină din Parise, s'ar mărgini espirațiea terminului, virea ființei trupelor nici cea pe lăngă și în Austriea și Apglica „PentruDeacănului Franței, zice după grafică, comunicație tele frantien. Pentru Astfeliu, în de Ro