Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-03-26 / nr. 25
5 e ! Gazeta de Moldaviea er publică la Institutul Albinei Lunea și Goirea Prețul abonamentulu: pe un anul 111 lei, A înșțtiințerilor pă-e lea răpatul, în Buletinul Oficileal 59 paralel 25. E luni 26 MAPTIE. jgăzi JJDE uni DDD))” La Gazette de Moldavie parait Alass l'institut, de Gâveilte tous les Lundis et Jeudis. Prix d'abonnement, trois du sat. rag annde. Prix d'insegtion pour des annonces I riastghes la ligne. et dans la Bulletin Officiel 50 ragas. 14 HOVITALE DIN AĂUANTRU GAZETA OFICIALĂ următoarele: Perempotenții J. R. la Conferențiile din Tapie au înformat prin telegraf oarăne dursiamense, de Viena, din 19 (31). La Imneratorul, că ieri tractatul de pace Martie, în 18 (30) publică Mapke era subecrie. Ca la 1eus și ana lovituri de tun au semnalat anecr eveniment imuop |aple signorant. Membrii Conferențiilor de pace s'au priimit de Mporatorul Napoleon. Capa, Paricu sau apel ilușinat. Monitorul din aceași dzi, inmspremind încheierea Conferențiilor adrone, că acest tratat de pace, care desleagă c vestiea Opientoli, învezușu este liniștea Europei pe baze statornice. Ca alcă astă povală putem adăugi și alta în bucurătoare că, lucrările reorganizerei Principatelor, ce vor face cheor aice în țart. 1856. NOUVELLES La GAZETTE publie, ce qui suit: “les Plenipotentiaires I. C. aux sonfeghenses de Paris, viennent d'informer Sa Majesté l'Empereur, par la voie du télégraphe, que illuminé. Le Moniteur du même jour en communiquant cette nouvelle | dit que le traité de paix, qui, met un terme à Ja question orientale, assure le repos de l'Europe sur des bases durables. À cette nouvelle nous. croyons pouvoir. ajouter celle qui nous intéresse en particulier, que les, travaux de la réorganisation des Principautés auront lieu dans le pays même. Una | hier, le 30 Mars Im- | nement important. reçus à 1 heure DE LINTERIEUR OKFICIELLE de Vienne, en date du 31 Mars, Cent et un coups de: canons annoncèrent cet évède relevée, le traité de Paix a Les membres des conferençes de paix rag sa Majesté L'Empereur Napoleon. Le soir ont été Paris a été Departamentul de Finane. S aplicareale Vornicului de Gherghel, din 12 Fevruarie 1856. 4 .. -s - a 14 à L finel, de Dorohoi și Botoșani, unde aceștiea se găsesc pe trecători. A priimi pre o plată æemps 10 indivizi girani, de pe lăngă alții mai în Deragiememnt des Finances Déclaration de Mr: le Vornik Nelie Guergel en date du 12 Fengieg 1856. - I répugnerait à mes sentiments " ; \ billement eomrlet et deux cent riastges, Garandonne à la disposition de Gnono osenire de secs, las în dispoziție a acelui onor. Departe și dreptul de ar - rable Département la somme de socotelniks qui me revient, pour qu’il Ghenilde trage întreaga plată a banilor pentru cistemmur, și pentru viitorime ăi între 1 à 4 _. J à ; À à l'avenir en faveur du but humanitaire de l'émancipation. La liste voulue des buințezu în priimirea acestui uman scopu de desrobire. Însemnarea cuveni- re u districts de Dorohoy et de Botochani, où ils À se trouvent domiciliés. de recevoir une indemnité, pour dix familles manite eliverait, s'au prilejit a mai age, apoi, ne căta mă îngreue cu niște de mes Tzigans, indépendamment de ceux que j'ai antérieurement affranchis, et acții ce pu mi ar aminti de căt trecutul orăritor, ne arăta și pumai puțin é : amci de Je ne veux pas voir mon nom inscrit sur la liste de ceux qui trafiquent de la a mă vede înscris în numărul celor, ue în adevăr Cap lămuri vrednici de chair humaine. Vien loin de vouloir figurer, dans la liste d’une pareille sogro- categorie precupiei cărnei omeneși. Din partea dap de ami rezerva locu L AL.- DDau fais gation, je déclare non neulement que je renonce à toute indemnité pécuniaire, în lista unei așa corporații, su declar, că nu numai renonsezu la orice 4. JL. . C mais encore again accordé à chaque individu sans distinction de sexe, un na- șlată, dar și ciap un rănd întreg de straemi 200 lei bani, fără . 3 € | PRET a) „mmei poms et prénoms de ces individus de la communique rai aux administrations des 45 de numeles și pronumele fiecăruea individ, ăl voiu înfățoșa comisiei Declarație a D-sale Stolnic. Teodor Dobreanu. cnănii și 268 pân sărați un țigan, anume: Nicolai Corbu cu femeea lui, anume Mariea, fără săi fi întrebuințat la slujba me, li-am învoit a fi liberi spre ași gătga singura lor jrană. Înștiințindu mă de măsura adoptată de Guvern pentru aparitica sclăbiei din această țară, mă grăbesc a declara onor. Departecă nu pretind pre o îndemnizație, și mai ales doresc ca acest mic sacrificiu să fie priimit cu același sentiment ca și acea a celor mai mari jertfe, care au mai înavuțiți au fost în stare a li face în această circonstanță, prelăngă aceste, pentru a vedera mulțămirea mea cea vie, ce sărit cătră această omenească măsură, hărăzescu suma de 700 lei, spre a fi la rescumpărarea aștor țigani, sperănd că cu o asemene măsură, multe alte persoane cu mijloace mai întinse se vor îndesi a întrece a me mică hărăzire. Ec. Ca D. Vornicul Dimitrie Ralet, Ministrul Averilor Bisericești și al învățăturilor publice au sosit a caps în Iași, venind de la Constantinopoli, vezi gaguan AEimeviu-EREEEEEEE S 'EN - - Declaration de Mi. le Stolk. Theolog Dobreanou. J'avais acheté un Tzigan nommé Nicolas Corbou avec sa femme Marie, sans les employer dans mon serviçe, je leurs ai permis de gagner eux mêmes leur subsistance, Ayant actuellement appris que le Gouvernement vient d'adopter la loi de Pabolition de l'esclavage dans notre pays, je m'emrghesse de déclarer à Thonorable Département, que je ne désire aucune indemnité, dans l'espoir que ce petit sacrifice sera tesp avec le même sentiment que les offrandes plus grandes que d'autres ont été dans le cas de le faire dans cette circonstance. En outre pour manifester le vif intérêt que je porte à cette mesure humanitaire; j'offre la somme de 700 piastres pour sérvir aux rachats d’autres Tzigans, j'ose espérer que d'autres personnes plus aisées que moi s'emrghessegont de me surpasser par leurs offrandes. - 5. Ehs. Mr. le Vognic Demetge Caleto, Ministre du Culte et de l'instruc- grion publique. est arrivé à Jassy le 23 du ct, de son voyage à Constantinople. - .. - > EBICTD politică PE Lie . ....-.......IILUOL ce, nnnce: u TO: lărtășește nimic despre încheierea păcei, atăt de bine. N Cu toate DupHE din acestea, pacea este sigură, deși ns se așteap- După ce s'au ținut a 13 seamă a Conte- Foile de Viena scriu de la Paris din 16 se L À [TB de la ea mari lucruri. Imperatorul apoi a Licențiilor, apoi, nu șim decăt că pacea rui dzie cătră confidentul său: „acea lui (28) Maprie: Monitorul tot încă nu num- era încă subscrisă și că trebile nu mergeau bună, dar avem nevoe de ea. “ - - pans 3- tue „ --dup- Sr es Rs GE art. Sa pa e FA à 1 . oMSA ENT nn JE M AN - À EU 73? Gi * / 3 D à, - ALT 30 ELA . D 1 N à — Desi — UN MIPE SUPĂRAT. . unei femei bune de a ce căsători cu dănsa, toate pat și n'au voit să iasă din el în curs de 49 ani. i - - În Mșirea s'au înmormăntat în zilele trecute erau pregătite, și el stolit în veșminte de mire au În dzisa morței care s'au deschis fereastra după venit în oara însemnată la Biserică, unde avea a se 38 ani. În tot cursul acesta, au fost mai tot de-apouul UCI mai discuțat, precum n'au mai fost altul însă, așteptarea sa fu zădarnică, una sănătos, ei au ajuns la 79 ani și cu toată vieața Ni caps n Fa T dés su tmn așternut, unde au petrecut patruzeci- logodnica nu veni nici cum, căci, părintele ei 265n-"0MIMKAUR, trupul era bine pastrat. Cănd venea onanite - ET , A Ênosos Numele său era Viliam Șarp, locuitorii duși de samă, nsiau învoit aces însoțire, cetăteni curiozi să'l vadă, în curs de jumătate de vec din politioara Vorlede. El era fiiul unui posesor, și prefacere într'atăta au înmurit asupra spiritului nu el își ascundea capul sub paplomă. Numai o sep chiar din copilărie nu arata plecare za vre-o oste- pre puternic a mirelui, încă o parte din rușine, partămănă înaintea morței a pătimit ceva, și pănă în neală seru industrie. Cauza originalei sale hotărnrite de melancolie, s'au închis în camera sa, ce nu era agiunul dzilei reposărei, au păstrat suvenirul cauzei au fost că, după multă stăruință au priimit parola mai mare de căt 9 name cvadrate, s'au cuștat în unei sale înmormăntări, asemene lui, un omu, carile fiind în deplină sănătaserba cununiea,