Gazeta Învățământului, 1969 (Anul 21, nr. 976-1023)

1969-09-19 / nr. 1009

MANUALE NOI Fizica pentru clasa a XI­I-a, secția reală , în acest­ an școlar, elevii clasei a XII-a reală și elevii anului III al liceelor de specialitate vor stu­dia fizica după un­­ nou manual, elaborat de M. Oncescu, I. Pe­­trescu-Prahova, M. Petrescu-Pra­­hova, T. Popescu. Manualul, care are la bază o programă mult îmbunătățită față de trecut, urmărește introducerea unor noi noțiuni, concepte și idei oferite de progresul pe plan mon­dial al cercetărilor de fizică, pre­cum și modernizarea metodicii de predare. Faptul că alcătuirea lui a fost încredințată unui colectiv de autori cu profil diferențiat (cadre didactice universitare, cercetători științifici și profesori de liceu), ne arată că s-a tins să i se asigure în aceeași măsură atît actualitatea științifică la nivelul fizicii contem­porane, cît și un cuantum informa­țional selectiv de noțiuni și cunoș­tințe de specialitate cît mai ușor asimilabile. Deschizînd manualul constatăm, de la bun început, că autorii au căutat ca noțiunile, conceptele, cu­noștințele formate prin predarea fizicii să fie cît mai precise, mai generale și mai trebuitoare dezvol­tării unei gîndiri logice și flexi­bile. Ei au urmărit totodată să traseze pentru profesorul de spe­cialitate unele jaloane de orientare metodică menite să-l stimuleze la o muncă creatoare, de natură să asigure înarmarea elevilor cu acele elemente de cunoaștere fizică ce stau la baza concepției materialist­­dialectice despre lume (echivalența masei și energiei, mecanismele de interacțiune între particule sau microparticule, cele cinci legi de conservare sistematizate de fizica modernă în scopul explicării feno­menelor la dimensiunile micro­cosmosului). Credem că, pentru a obține re­zultate cît mai bune în predare după noul manual, profesorul nu trebuie să lase nimic la voia în­­tîmplării, ci să-l consulte în între­gime chiar de la începutul anului, pentru a-și face o informare de an­samblu asupra fiecărui capitol în parte (extindere, noțiuni, concepte, idei etc.), pentru a descoperi sugestii cu privire la formarea priceperilor și deprinderilor pe calea aplicării în practică a cunoștințelor teoretice (experimente, demonstrații, lucrări practice de laborator), precum și pentru a-și da seama de posibili­tățile de corelare nu numai între temele din diferitele capitole ale fizicii, ci și între acestea și teme de la alte discipline — matema­tica, chimia, biologia, geografia ș.a. Firește că, după această consul­tare generală, se impune, în vede­rea pregătirii pentru predarea fie­cărei lecții în parte, o analiză de detaliu a textului, a formulelor, a graficelor, a tabelelor etc. Această analiză are rostul de a clarifica profesorului modul cum explică manualul cauzalitatea fenomenelor fizice, cum stabilește conținutul in­formațional al temelor și­ clasifi­carea acestora, cum folosește ins­trumentul de demonstrare mate­matică, dacă reușește să prezinte în succesiune sau în concordanță noțiunile diferitelor teme etc. Unele dintre noțiunile cuprinse în manualul de fizică pentru clasa a XII-a sunt bine cunoscute de elevi și trebuie numai reîmprospătate. Altele, de asemenea cunoscute din anii trecuți, se cer adîncite și dez­voltate. în sfîrșit, există nume­roase noțiuni noi pentru elevi, pe care aceștia trebuie să și le în­sușească după cerințele impuse de logica obiectului. De obicei, o lec­ție nu se referă la una sau alta dintre aceste categorii de noțiuni, ci la toate trei deodată. în general, elevii cunosc bine noțiuni ca lumină, oglindă, lentilă, focar, viteză, atom, nucleu atomic, radiație, particule, protoni, elec­troni, neutroni, circuit oscilant ș.a.m.d. Cu acestea ei operează ușor și sigur și includerea lor în text nu constituie nici un fel de supraîncărcare. Noul manual le cu­prinde într-un cuantum de circa 27 la sută. în schimb, trebuie ex­plicate și clarificate noțiunile noi, mai complexe care denumesc fie instrumente fizice (interferometru, spectroscop, detector etc.), fie fe­nomene fizice (scintilație, fisiune, tranziție electronică, excitare prin electroni, excitare prin fotoni etc.). Este indicat să se dea întîi defini­ția instrumentului sau fenomenu­lui și apoi să se treacă la lărgirea sferei și conținutului noțiunii. Strategia de care fac uz în mod curent autorii consacrați pe plan mondial în textele de fizică cu ca­racter didactic are următoarea schemă : materia (obiectele micro­fizice sau macrofizice) are stări (însușiri exprimate prin cantitate și calitate) și mișcare (acțiune, in­fluență, efect). Starea și mișcarea sînt descoperite la obiectele fizice nu direct, ci prin relații, cauze, structuri, modificări de însușiri. La rîndul lor, relațiile sîn relații de poziție, de durată, de reciprocitate ș.a. Cînd un obiect fizic suferă o simplă deplasare, o transformare limitată la o condiție care nu se înlănțuiește cu altele, avem de a face cu un fenomen. Cînd însă obiectul suferă o succesiune de fe­nomene care se înlănțuie după o serie de condiții dirijate în mod natural sau create de fizician s in­tem­ în prezența unui proces. De pildă, ciocnirea de către neutroni a nucleelor de 235­U este un feno­men, dar ciocnirea și scindarea, ur­mate apoi de transmutările suc­cesive prin emisie de beta elec­troni a atomilor scindați pînă cînd cele două nuclee rezultate ating din nou starea de stabilitate cons­tituie un proces nuclear în sfîrșit, în manual se întîlnesc informații care, pentru a fi însu­șite, presupun înțelegerea unor contexte largi de noțiuni, a unor înlănțuiri de noțiuni, concepte, idei. Aici îi revine profesorului sarcina cea mai grea a predării. Temele privind folosirea formulei lui Balmer ca bază de pornire în dezvoltarea teoriei lui Bohr, reac­țiile nucleare, teoria corpusculară a luminii ș.a. îi cer să folosească noțiuni înlănțuite în verigi mul­tiple, unde se operează cu con­cepte precum structură discon­tinuă a spectrelor, zone de energie permisă, conservarea momentului cinetic, model picătură al nucleu­lui, funcție de structura sau de masa atomului etc. Cum manualul folosește cu o frecvență destul de mare (circa 32 la sută) astfel de formulări, impuse de necesitatea de a da elevilor informații la nivelul cunoașterii științifice contempo­rane, e de la sine înțeles că se im­pune o pregătire amănunțită a pro­fesorului în vederea predării lor. Mai mult, în unele locuri este ne­cesară o completare a cunoștințe­lor existente în manual. Să ne oprim, pentru a exempli­fica, la studiul opticii. La tema „Dispersia prin prisma optică“ este necesară, deși manualul nu o dă, formula indicelui de refracție pen­tru prisma așezată la minimum de deviație. Această formulă este însă o adevărată cheie pentru calculul indicelui de refracție a radiațiilor dispersate, ca și pentru construc­ția de spectroscoape și spectro­­grafe sau monocromatoare. La tema „Difracția luminii“ se simte nevoia să li se vorbească elevilor și despre spectrele de difracție în lumină albă complexă prin rețele s optice și să se facă o comparație, cît de elementară, între spectrele de rețea și cele de prismă, cu atît mai mult cu cît manualul men­ționează metoda interferometrică la stabilirea metrului etalon. La tema „Polarizarea luminii“ nu se face o mențiune preliminară in­troductivă, foarte necesară pentru clarificarea însușirii ce o are lu­mina naturală de a oscila în toate azimuturile și nu se insistă asupra a ceea ce este important în pola­rizarea luminii: variația de inten­sitate de la maximum la minimum (zero) prin rotirea analizorului față de polarizor. Or, cunoașterea acestei operații e foarte necesară, ea completînd cele studiate de elevi la chimie în legătură cu po­larizarea luminii. Mai bine este tratată tema „Optica fotonică“, al cărei text, sistematizat potrivit cu logica predării­­ efectului fotoelectric, descoperirea experimen­tele și observările făcute, enunțul legilor, aplicații practice — este inteligibil și ușor de asimilat de către elevi. Tema „Noțiuni de teoria relati­vității“ este o resistematizare di­dactică a textului din manualul de anul trecut. Considerăm esența în predarea acestei că efs­teme s-ar realiza mai bine dacă profe­sorul și-ar elabora singur, prin conspecte, un text propriu, con­­sultînd atît manualul pentru sec­ția reală cît și cel pentru secția umanistă. Mai amplu și mai sistematic de­cit în manualele anterioare sînt tratate capitolul „Radiotehnica“ și tema „Oscilații și unde electromag­netice“, unde în descrierea­ feno­menelor, ca și în enunțul legilor fenomenelor oscilatorii, vibratorii și ondulatorii ale cîmpului electro­magnetic sunt respectate principiile didactice de la ușor la greu, de la simplu la complex. La sfîrșit, tema „Mașini electronice de calcul“ face o sinteză a acestor aparate, de­scriind dispozitivele de calcul arit­metic, dispozitivele comandă la ie­șire și memorare, ca și circuite lo­gice cu exemple cifrice aranjate tabelar. Este sumară, în schimb, tratarea temelor „Particule și anti­particule“ și „Radiația cosmică“ din capitolul „Fizica atomică și nu­cleară“, nearătindu-se importanța cercetării fenomenelor și procese­lor subnucleare. La sfîrșitul capitolelor s-au in­trodus rezumate. Intrucît acestea nu aduc totdeauna lucruri intere­sante, reluînd doar idei deja tra­tate, opinăm ca în locul lor să se dea, la sfîrșitul capitolelor, conclu­zii și aplicații menite să lărgească orizontul elevilor și să asigure le­garea de practică a noțiunilor în­vățate, împărțirea capitolelor și teme­lor, corelarea dintre idei și de­monstrații pe parcursul prezentă­rii materialului, schemele și figu­rile care explică fenomenele fizice, forma grafică îngrijită a manualu­lui sunt asnecte pozitive, de natură să sporească eficiența predării fi­zicii în noul an școlar. Prof. univ. PETRU POGÎNGEANU metodician, Universitatea Cluj (Urmare din pag. l­a­­ rioada pregătirilor pentru deschi­derea anului școlar. Cu cîteva luni în urmă, gazeta noastră semnala faptul că în unele școli din satele a­­cestui județ nici chiar cadrele di­­datice nu știau precis dacă și cum vor funcționa în școlile lor sau în școlile din apropiere clasele a IX-a ale școlii de 10 ani. Faptul că în ju­dețul Mehedinți nu s-a dus o sus­ținută muncă de popularizare școlii de 10 ani, a perspectivelor­­ pe care le oferă ea a reieșit și din cîteva sondaje făcu­te în rîndurile părinților, dintre care unii au re­latat că, pentru a primi informați­ile necesare, au trebuit să se adre­seze organelor centrale de presă. Este de datoria inspectoratului șco­lar din județul Mehedinți să ia ur­gente măsuri pentru a recupera timpul pierdut, astfel încît și aici să poată beneficia de posibilitățile trecerii la școala generală de 10 ani un număr cît mai mare de ab­solvenți ai clasei a VIII-a O situație similară s-a vădit și în județul Maramureș, unde din 600 de elevi cîți trebuiau să frec­venteze clasa a IX-a a școlii gene­rale s-au prezentat la cursuri doar 194. Semnificativ pentru interesul scăzut al inspectoratului școlar din Maramureș față de această pro­blemă este faptul că, la 3 zile de la deschiderea cursurilor, acest in­spectorat nu cunoștea nici­ cîte cla­se a IX-a au început să funcțione­ze și nici numărul elevilor cuprinși. Este firesc deci să li se adreseze întrebarea : cum poți conduce asemenea acțiune dacă nu ești un­­ format la timp asupra unor date esențiale pentru măsurile pe care trebuie să le iei ? Și în alte județe, ca Bihor, Bis­­trița-Năsăud, Brașov, Brăila, Ca­­raș-Severin, Cluj, Constanța, Co­­vasna, Dîmbovița, Gorj, Ilfov, Olt, Prahova, Sibiu, Sălaj, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vîlcea, Vrancea este necesar să se conti­nue eforturile pentru înființarea claselor a IX-a In toate localită­țile prevăzute și, mai ales, pen­tru a determina frecventarea lor de către toți absolvenții claselor a VIII-a care nu urmează școli post generale. Unii dintre directorii de școli ne-au relatat că cei mai mulți din­tre absolvenții claselor a VIII-a din localitățile rurale care nu s-au prezentat pînă acum la cursurile clasei a IX-a participă, în conti­nuare, la concursurile de admitere în școlile profesionale și la uceni­cie și că cei care nu vor reuși la aceste concursuri urmează să-și continue studiile în școala genera­lă de 10 ani. „Din păcate, ne-a spus prof. Paul Băieșu, directorul Școlii generale din comuna Pău­­șești, județul Vîlcea, această situa­ție va afecta buna desfășurare a conținutului muncii în etapa de început a anului școlar, căci cei în cauză vor veni la cursuri abia peste 15—20 zile, cînd vor cunoaș­te rezultatul concursului. Asta în­seamnă că, în funcție de numărul celor ce se vor înscrie ulterior, va trebui să luăm măsuri pentru a-i aduce la zi cu lecțiile, problemă nu tocmai simplă. Cel mai bine ar fi dacă în viitor Ministerul învățămîn­­tului va avea în vedere astfel de eventualități". Dacă ținem seama că școlile pro­fesionale și ucenicia urmează să mai școlarizeze pînă la sfîrșitul lu­nii septembrie încă 30.000 de ab­solvenți ai clasei a VIII-a și că nu­mărul candidaților pentru aceste forme de învățămînt este cu mult mai mare, rezultă destul de clar fap­tul că pe de o parte, școlilor generale din mediul rural le revine în con­tinuare datoria școlarizării ,tutu­ror celor care nu vor urma școli post generale și care au această obligație prin lege, iar pe de altă parte trebuie luate din timp măsuri pentru ca materia predată între timp să fie însușită și de către aceștia. Ordine, disciplină atmosferă de muncă Pășind pragul Școlii generale nr. 150 din București am găsit peste toi ordine și­­ curățenie. Școala era de mult pregătită să-și primească ele­vii, atît în clasele mari și spațioase, cît și în frumosul internat, cu o ca­pacitate de 74 de locuri pentru ele­vii interni și 50 pentru semiinterni. Ordine și disciplină era și în can­celarie, unde orarul era făcut pe întreaga săptămînă, fiecare profesor știind cu ce clasă va lucra. Noi laboratoare, precum și activitate bună încă din primele 6 zile de școală am întîlnit și la Liceul nr. 27 al cărui director prof. Ana Cozmiță ne-a prezentat planul general al școlii, informîn­­du-ne că profesorii și-au alcătuit planurile calendaristice și și-au pregătit din vreme lecțiile din prima etapă a anului școlar. Cele 6 licee din orașul Brăila au luat și ele un start bun, în mod deosebit la Liceul nr. 5 s-a vădit în acest an o grijă sporită pentru ca cei 1542 de elevi ai claselor IV-XII să aibă asigurate condițiile necesare unei bune desfășurări a­­ procesului de învățămînt. Labora­toarele de fizică și chimie, ca atelierele de lăcătușărie, electrici­ti­tate și gospodărie sînt pregătite și mult îmbogățite cu material di­dactic nou. O atmosferă pozitivă de muncă s-a înregistrat la Liceul din Bolintinul din Vale județul Ilfov, Școala generală nr. 4 din orașul Giurgiu și la multe alte școli din Tîr­­goviște, Cîmpina, Focșani. Umbre în difuzarea programelor și manualelor Cea mai mare parte a manua­lelor școlare au ajuns la timp în școli, astfel încît elevii le-au putut primi în prima oră de curs. Cu toate acestea, în unele localități din țară (Suceava, Vaslui, Bi­hor, Sălaj) au lipsit la apel nu­meroase manuale, deși nu figu­rau pe lista celor care urmau să fie difuzate ulterior deschiderii anului școlar. Am aflat că tipogra­fiile nu reușiseră să trimită spre difuzare tirajele cerute din motive de... supraaglomerare, dar că a­­cestea vor ajunge în cel mai scurt timp în școli. Desigur că întîrzierile nu vor rămîne fără consecințe. Ne gîn­­dim nu numai la consecințele ce se răsfrîng asupra elevilor și a școlii — ele sînt, din păcate, pre­vizibile — dar și la consecințele pe care — sperăm — urmează să le tragă cei vinovați de întîr­­zieri. • Și în școlile din Capitală, unde cea mai mare parte a manualelor a sosit la timmp, s-au înregistrat totuși unele scăderi. Unii elevi de la Liceul „Mihai Viteazul“, tran­sferați în acest an, au fost trimiși, potrivit instrucțiunilor inspectora­tului, să-și ridice manualele de la școlile de unde se transferaseră. Ducîndu-se pentru aceasta la Li­ceul „Spiru Haret“, de pildă, li s-a spus că, potrivit instrucțiunilor inspectoratului, urmează să-și ri­dice manualele de la școlile la care s-au transferat. Aceasta în prima, a doua, a treia și chiar în a patra zi de școală! Elevii aș­teaptă ca problema aceasta să fie urgent clarificată și, în­să-și primească manualele­ sfîrșit. Noi credem că cei vinovați de tergi­versare trebuie să primească și ei ceva. Ce și cine, Urmează să sta­bilească inspectoratul școlar al municipiului. Neajunsuri s-au­ înregistrat în difuzarea programelor. La Li­și­ceul nr 27 de pildă prof. E. Bejan ne-a declarat că este nevoită să alcătuiască planificarea calenda­ristică după tabla de materii a manualelor, întrucît programele de literatură română pentru clasele a X-a și a XI-a și programele de limba română pentru clasele a VII-a și a VIII-a încă nu au ajuns în școală. întreprinderile de construcții tărăgănează lucrările Neajunsuri cu consecințe și mai neplăcute am întîlnit chiar Școala generală nr. 163 și la Li­la­ceul nr. 42 din Capitală. De aces­tea însă nu se fac vinovate șco­lile și, credem noi, nici inspecto­ratele școlare, ci unele întreprin­deri de construcții și reparații. La Școala generală nr. 163 elevii din clasele I și a II-a au trebuit să se adune laolaltă cîte 3—4 într-o bancă, cu cîte două învățătoare într-o clasă, deoarece I.C.R. din sectorul 6 nu a predat la timp cele 15 săli de clasă cîte se con­struiesc aici ca adăugire la localul existent al școlii. Profesorii, insta­lați pe un culoar, asistau cu în­grijorare la discuțiile dintre con­structori și organele lor tutelare, care nu întrevăd că lucrările se vor termina în curînd. Diriginta acestui șantier, tov. Badea, vădit nemulțumită de ritmul lucrărilor, ne-a atras atenția că nu trebuie să luăm în serios declarația construc­torilor că lucrarea ar putea fi în­cheiată la începutul lunii octom­brie căci, așa cum se desfășoară ea, abia dacă va fi gata la va­canța de iarnă. Trecusem, de asemenea semnalul de alarmă dat chiar de constructori cu privire la slaba calitate a lucrărilor de tîm­­plărie, care „nu vor rezista nici măcar un an de zile“. Și la Liceul nr. 42 din București am observat preocuparea pentru ca noul an școlar să înceapă în­­tr-o clădire zugrăvită, curată modernizată. Dar cu toate insis­­i­tențele directorului școlii, tov. E. Blideanu, lucrările de reparații în valoare de 16.000 lei, începute încă din luna iulie, nu au fost ter­minate. Neglijența manifestată prin lipsa de organizare și con­trol a ICR din sectorul 6, care trebuia să termine aceste lucrări încă la data de 1 septembrie, con­form contractului încheiat, se con­stată și în calitatea zugrăvelii, a parchetării, a laboratorului de biologie (care trebuie refăcut) etc. Astfel că, deși școala este curată și înzestrată cu materialul și utilajul necesar noului an școlar, aceste „lucrări întîrziate“ o trans­formă, totuși, într-un șantier. Sperăm că organele de resort vor lua măsurile cuvenite atît în ce privește urgentarea lucrărilor cit și în stabilirea răspunderilor pentru întîrzierile și neglijențele semnalate. Aceste măsuri sunt ce­rute de seriozitatea și exigența cu care este chemată să școala pentru pregătirea muncească tinere­tului. In primele zile de școală Întotdeauna revederile primei zile de școală sunt prilej de bucurie și de evocări ale vacanței PE NEGATIV Primim un telefon din Bîrlad: — Alo ! Sínt elev la seral în clasa XII-a. Alerg de două­­ săptămîni pe la toate librăriile din centru după manuale. Dv. ați scris la gazetă că nu­miți istoria și limba română vor veni mai tîrziu, dar la noi nu sînt de nici unele. Spuneți-mi dacă se găsesc manuale București, că dau prin o fugă pînă acolo, tot m-am antrenat. Ne uităm la calen­dar. Este 15 septem­brie. Tînărul a înce­put școala de două săptămîni și trebuie a­­jutat. Să întrebăm la librăriile din­­ Bucu­rești. Tot la cele din centru : — Alo ! Librăria „Dacia" ? Ce manuale aveți pentru clasa a XII-a ? — Nici unul. — Dar solicitanți a­­veți ? — Mai e vorbă! Să fii dumneata sănătos... — E un accident — ne-am zis. Ia să încer­căm și în altă parte, la librăria „George Coșbuc“ de pe Lip­scani, profilată pe car­te școlară. — Aveți manuale pentru clasa a XII-a — Numai manualul de filozofie și socia­lism științific. " — Alo ! Centrul de difuzare a cărții ? Alo ! Editura ?... Nu se­ au­­de ? .... E defect tele­fonul ?... POST SCRIPTUM : Aseară, la închiderea ediției, am mai dat un telefon . — Alo ! Librăria ? Vă rugăm să nu vă supărați că... — Nu lungi vorba, tovarășe, n-avem timp de discuții acum, la noi o bătălie mare, au venit manualele pentru a XII-a... Deci, speranțe și pen­tru seraliștii bîrlădeni. Mai bine mai tîrziu decît niciodată — și-au spus acum cîtva timp inspectorii de specia­litate din județul Dîm­bovița. Începuseră să sosească în avalanșă mult așteptatele pro­grame școlare. Poșta­șii nu mai pridideau cu căratul. Veniseră, e adevărat, cam tîr­ziu, dar oricum mai rămîne­a timp sufi­cient pentru a fi di­fuzate, așa că s-a în­ceput cu nerăbdare și curiozitate despuiatul coletelor. Și cum difu­zarea programelor fă­ră pic de surprize este la fel ca nunta fără lăutari, iată că­­ nici surprizele n-au întîr­­ziat să apară. Pentru cele aproape 200 de unități ale județului au venit de vreo cinci ori mai multe progra­me de biologie decît trebuia. La geogra­fie, tot așa, peste o mie de programe... Dar asta n-ar fi fost nimic. A venit rîndul programelor de limba engleză necesare celor 4 clase din județ în care se învață engleza. Aici a fost și moi și. De cîte ori credeți că s-a întrecut necesarul de programe ? De zece ori ? Sau poate de o sută de ori ? Aflați că v-ați înșe­lat. Pentru cele 4 cla­se s-au primit apro­ximativ ... 1500 de programe. Acum se studiază posibilitățile deschide­rii unei agenții de schimb de programe : cine are mai multe, cine are mai puține ? Care mai dă, care mai ia ? ĂL. I. VLADIMIR Simpozion international 9 despre bazele 7 științifice 1 ale sportului de performanță In țara noastră se desfă­șoară în prezent un Sim­pozion științific internațio­nal avînd ca temă princi­pală „Bazele științifice ale sportului de performanță". Participă un mare număr de medici, sociologi, psiho­logi, antrenori și profesori de educație fizică din țară și de peste hotare, specia­liști cu reputație în lumea sportului internațional. La lucrările din prima zi a luat parte prof. univ. Mi­ron Constantinescu, minis­trul învățămîntului. Referatele și dezbaterile sînt axate pe principalele aspecte de ordin metodic, biologic, psihologic și so­cial care compun fenome­nul sportului modern. Lu­crările au loc în trei sec­ții (metodică, medicină sportivă, psihologie și so­ciologie sportivă). Spicuim, din program, cîteva titluri de referate : „Contribuții la teoria și practica utili­zării metodei modelării în jocurile sportive", „Bazele teoretico-metodice ale spor­tului de mare performan­ță", „Probleme psihologice la sportivii de perfor­manță“, „Pagina școlii“ O inițiativă care meri­tă a fi salutată : „Româ­nia literară" a început să publice o pagină școlii. Este un lucru care a ne bucură. Oamenii școlii vor avea încă un motiv în plus să aștepte, joia di­mineața, apariția cunoscu­tului săptămînal literar. Prima „pagină a școlii“ care este închinată manua­lelor de limbă și literatură și reunește semnăturile cî­­torva profesori cunoscuți — I. Ionescu-Bujor, Gh. Ghiță și Alexandru Pârâ­­ianu (Al. Mitru) — cuprin­de opinii interesante, pro­puneri valoroase. Aștep­tăm ca și viitoarele pagini să confirme așteptările noastre.­­ Nu putem scăpa prilejul de a aminti că in anul școlar trecut am citit pa­gini dezbătînd problemele școlii și în alte reviste de cultură „Familia", „Astra", „Argeș" etc. In noul an școlar am vrea să le intlnim, firește, din nou, in toate revistele. Sărbătoarea satului si a scolii De curînd la Dorobanți, sat din comuna Nicșeni, județul Botoșani, a avut loc o impresionantă sărbă­toare, prilejuită de împli­nirea a 93 de ani de la în­temeierea satului și a 80 de ani de la înființarea școlii. Evenimentul a fost cinstit prin festivități în cadrul căminului cultural și al școlii. In numele corpului di­dactic a luat cuvîntul di­rectorul școlii, prof. Ioan Vasiliu, care a evocat tre­cutul acesteia, strins împle­tit cu viața satului, a vor­bit despre realizările pre­zentului și despre pers­pectivele luminoase viitor. Un loc deosebit de ocupat în cuvintul vorbito­a­rului evocarea dascălilor care, ca inimosul învăță­tor Gheorghe Dumitriu, au muncit cu dăruire pentru a contribui la luminarea poporului din mijlocul că­ruia s-au ridicat. Inchinîn­­du-și toate forțele școlii, dascălii din Dorobanți au pregătit peste 500 de ab­solvenți printre care se numără mulți muncitori, tehnicieni, ingineri, profe­sori de liceu și profesori universitari, medici etc. Sărbătoarea satului robanți și a școlii sale lo­a constituit pentru învăță­tori și profesori prilejul de a-și lua angajamentul să ducă mai departe înfăptui­rile inaintașilor, muncind pentru realizarea sarcini­lor puse de partid in fața școlii. Pentru stabilirea tirajului lucrărilor de pedagogie și învățămînt care urmează să apară in anul 1970 o dată cu începerea nou­lui an școlar, Editura di­dactică și pedagogică a di­fuzat inspectoratelor școla­re și instituțiilor de învă­țămînt superior PROIEC­TUL DE PLAN EDITO­RIAL pe anul 1970 PEDA­GOGIE ÎNVĂȚĂMÎNT. Ce­le 128 de titluri de lucrări de literatură pedagogică și literatură metodică și de in­teres general prevăzute în acest plan — în majori­tate lucrări noi, origi­nale — completează multe goluri din literatura de specialitate și vor consti­tui un sprijin serios munca de zi cu zi a cadre­ni­lor din învățămintul de toate gradele Pentru ca intenția bună a editurii să nu rămînă ne­finalizată este necesar ca inspectoratele școlare toate instituțiile de învăță­șă­mînt să consulte cu aten­ție proiectele de plan, să le pună la dispoziția ca­drelor didactice în același scop și apoi să aprecieze ce număr de exemplare din fiecare titlu consideră că va fi necesar pentru jude­țul respectiv, notînd acest număr pe unul din planuri­le primite, pe care să-l de­pună, pînă la 15 octom­brie 1969, la unitățile de di­fuzare a cărții care îi a­­provizionează în mod nor­mal cu cărți. Menționăm că de corecti­tudinea cu care se va realiza această acțiune depinde stabilirea tirajelor lucrări­lor necesare școlii și aprovi­zionarea cadrelor didactice cu cărțile necesare muncii lor. In noul liceu de la Orșova . Printre obiectivele in­dustriale și culturale ce se conturează în noul oraș Or­șova se numără și noua construcție a Liceului „Ște­fan Plavăț“. Pentru ca ea să fie ga­ta la termenul stabilit, în­că in luna iunie, din iniția­tiva organizației U T.C. a­ li­ceului s-a deschis șantierul de muncă patriotică al elevi­lor din clasele IX—XI. In­­tr-o adunare festivă elevii au hotărît să formeze bri­găzi in cadrul cărora să lu­creze în decursul întregii vacanțe de vară. La lucrările de demola­re, curățat și cărat cără­midă din vechea construcție a liceului, precum și pe șantierul noii construcții au fost prezenți, în cursul lu­nilor de vacanță, 148 de e­­levi, însoțiți de 12 profe­sori. Au fost efectuate 2.592 ore de muncă patrio­tică, realizîndu-se stocarea a circa 60.000 cărămizi — rezultate din construcția veche — și asigurarea zil­nică a materialelor de con­strucție de primă urgență. De curînd, elevii și ca­drele didactice de la Li­ceul „Ștefan Plavăț” din Orșova au pășit cu bucurie in localul nou, luminos și frumos, la const­ucția că­ruia a pus fiecare umărul. PAGINA 2

Next