Gazeta Învățământului, 1969 (Anul 21, nr. 976-1023)

1969-09-19 / nr. 1009

SALUTUL Comitetului Central al Partidului Comunist­­ Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România adresat cadrelor didactice și elevilor cu prilejul deschiderii noului an școlar Stimați tovarăși învățători și profesori. Dragi elevi. Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat și Consiliul de Miniștri ale Republicii Socialiste România a­­dresează educatoarelor, învățăto­rilor, profesorilor și elevilor, tutu­ror celor care-și aduc contribuția lor nobilă la progresul și propăși­rea școlii românești, un călduros salut cu pri­lejul începerii anului școlar 1969/1970. Pe întreg cuprinsul țării, școlile își deschid porțile în atmosfera de entuziasm general și de puternic avînt constructiv pe care istoricele hotărîri adoptate de cel de-al X- lea Congres al Partidului Comunist Român și însuflețitorul bilanț al aniversării unui sfert de veac pe drumul vieții noi, socialiste, au im­primat-o în toate sectoarele de ac­tivitate. Anul care incepe are o semnifi­cație deosebită înscriind în istoria învățămîntului nostru debutul șco­lii generale de 10 ani, a cărei în­făptuire va reprezenta un nou și însemnat salt în dezvoltarea in­strucției și educației tineretului și va avea efecte deosebit de favora­bile în pregătirea pentru muncă și viață a acestuia, în lărgirea orizon­tului de cultură al întregului po­por. Se va continua înfăptuirea măsurilor stabilite pentru dezvol­tarea și diversificarea învățămîntu­­lui liceal, a învățămîntului profe­sional și tehnic, care în anii urmă­tori este chemat să asigure un nu­măr sporit de cadre necesare eco­nomiei naționale. Dînd o înaltă apreciere învățăto­rilor și profesorilor, acordînd toată cinstirea muncii de răspundere pe care aceștia o desfășoară, ne ex­primăm convingerea că membrii corpului didactic vor depune toa­te eforturile pentru reușita depli­nă a acestor măsuri, pentru pregă­tirea temeinică a tineretului, pen­tru înarmarea lui cu tot ceea ce gîndirea umană a făurit mai de preț în decursul veacurilor, ajutin­­du-i să se ridice la nivelul de cu­noaștere al contemporaneității, să fie receptiv la tot ceea ce este nou, înaintat în știință, în societate, în viață să revine dumneavoastră, sluji­torilor școlii, inalta îndatorire pa­triotică de a forma tineretul în spiritul concepției marxist-leniniste despre lume și viață, al politicii partidului și statului nostru, al i­­deilor progresiste, profund uma­niste, pe care partidul le propul­sează cu consecvență în întreaga viață socială. Folosiți fiecare lecție și activitate desfășurată pentru a realiza educația politică, civică și etică a elevilor, pentru a le dez­volta sentimentele de prețuire și admirație față de trecutul glorios de luptă al poporului român, mîn­­dria pentru tot ceea ce se făureș­te astăzi, prin efortul tuturor oa­menilor muncii, fără deosebire de naționalitate, încrederea în viitorul tot mai luminos și înfloritor al ță­rii, hotărîrea de a se pregăti te­meinic pentru a duce mai departe măreața operă pe care o înfăptu­iește poporul nostru Cultivați în rîndul tineretului școlar prietenia de nezdruncinat și respectul reci­proc dintre copiii români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționali­tăți, dragostea fierbinte față de pa­tria noastră, față de Partidul Co­munist Român, forța conducătoa­re a societății noastre socialiste. Dezvoltați la elevi prietenia și res­pectul față de popoarele țărilor so­cialiste, de celelalte popoare ale lumii, formați-i ca militanți neobo­siți pentru cauza progresului, so­cialismului și păcii. Elevi și eleve, aveți fericirea de a trăi în cea mai luminoasă epocă din istoria poporului nostru, în ca­re vă sînt create toate condițiile pentru a vă realiza cele mai cute­zătoare gînduri și aspirații. Dato­ria voastră este să învățați cu sîr­­guință, să urmați cu încredere sfa­turile învățătorilor și profesorilor, să folosiți din plin acești ani, anii dezvoltării și modelării personali­tății, pentru a vă însuși temeinic comorile științei și culturii, pentru a aprofunda și îmbogăți printr-un studiu perseverent și sistematic cunoștințele dobindite în școală. Răspundeți prin muncă și compor­tare în școală și în societatea gri­jii pe care v-o poartă partidul și întregul popor, dovediți prin rezul­tatele obținute la învățătură că veți fi un schimb de nădejde al părin­­ților și fraților voștri, animați de dorința de a ridica pe cele mai înalte culmi patria noastră socia­listă. Organizațiile Uniunii Tineretului Comunist și organizațiile de pio­nieri, care cuprind cea mai mare parte a tineretului școlar, sunt che­mate să se manifeste ca factori di­namici, să acționeze mai intens, prin mijloace variate, pentru edu­carea comunistă a elevilor, să spri­jine activ eforturile școlii, cadrelor didactice și părinților pentru dez­voltarea in rîndurile tinerei gene­rații a dragostei pentru învățătu­ră, pentru munca fizică, pentru me­seria și specialitatea aleasă, culti­varea sentimentului datoriei și res­ponsabilității sociale, a unei atitu­dini disciplinare, de respectare a regulilor și normelor școlare. Organizațiile de partid din școli, cărora Congresul al X-lea le-a a­­cordat noi și importante atribuții, au datoria să militeze permanent pentru înfăptuirea programului de dezvoltare a învățămîntului, să ma­nifeste și să imprime în viața și activitatea colectivelor școlare un spirit de înaltă exigență partinică, de disciplină și responsabilitate fa­ță de îndatoririle ce le revin, să mobilizeze comuniștii, toate cadre­le didactice la înlăturarea neajun­surilor ce se mai constată în acti­vitatea școlară, să promoveze spi­ritul înnoitor în întreaga muncă pe care școala o desfășoară. Dispunînd de tot ceea ce este ne­cesar — un valoros corp didactic, un tineret harnic și entuziast, o bază materială în continuă dezvol­tare și un program de perspectivă clar — sîntem încredințați că anul școlar care incepe va înscrie noi și însemnate rezultate pe drumul pro­pășirii școlii românești. Vă urăm dragi tovarăși — edu­catoare, învățători, profesori, maiș­tri instructori și elevi — multă să­nătate, putere de muncă, spre bi­nele școlii și înfloririi scumpei noastre patrii — Republica Socia­listă România. immmmmsmm Pe ogoarele patriei de pe întinsele ogoare ale întreprinderilor agrico­le de stat continuă să ne sosească vești despre acti­vitatea entuziastă pe care o desfășoară liceenii pentru strîngerea recoltei. C­­u o săptămînă în urmă, 4000 de elevi din liceele județului Ilfov au pornit la treabă Acum ei raportează rezultate cît se poate de îm­bucurătoare Cei 180 de elevi de la liceul din Brănești, care au muncit la întreprin­derea agricolă de stat Bel­­ciucntele, au recoltat po­rumbul de pt 100 hectare și au făcut cîte 2—3 norme la recoltatul și sortatul legu­melor, ca și la transportul știuleților De la liceul din Urziceni au plecat să muncească la I.A­S Urzi­ceni 470 de elevi, in ulti­mele zile, datorită nuluii lor, s-au putut spriji­nivra zilnic pentru export și consumul intern între cinci și șapte vagoane de stru­guri De multă hărnicie și se­riozitate au dat dovadă și elevii liceului Matei Ba­sarab“ din București, care au muncit la I.A.S Fun­­deni, ca și elevii di­n Giur­giu și cei din Călugăreni. Proletari din toate țările, uni fi vă! ^Manuale noi: Fizica pentru clasa a Xll-a, secția reală-pag. 2 ■ Cum realizăm legarea invățămin­­­tului de practică-pag. 3 ■ Aplicarea programei grădiniței de copii in anul școlar 1969-1970 - pag. 4 IN PRIMELE ZILE . In emoțiile care, în ziua deschi­derii cursurilor, au polarizat spre școală atenția întregului nostru popor au vibrat desigur cuvintele de înaltă prețuire prin care secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, aprecia, de la tribuna celui de-al X-lea Congres al P.C.R., rolul școlii ca factor prin­cipal de educație a cetățenilor, a în­tregii societăți în epoca noastră, principal canal de difuzare a ști­inței și culturii, de îmbogățire minții, de modelare a caracterelor­­ și formare cetățenească a tinerelor generații. Debutul clasei a IX-a la orașe; un succes Anul acesta, deschiderea cursu­rilor școlare a fost așteptată cu o emoție sporită pe întregul cuprins al patriei, căci ea urma să confir­me valoarea eforturilor pregătitoa­re depuse multe luni în șir pentru debutul clasei a IX-a a școlii gene­rale de 10 ani. Din raidul anchetă întreprins de redacția noastră re­zultă că, în cea mai mare parte, a­­ceastă valoare a fost confirmată. Clasa a IX-a a școlii generale a debutat în mai toate orașele țării cu un succes care a întrecut orice așteptări. Cifrele, în limbajul lor precis, sunt edificatoare. La 15 sep­tembrie au început să funcționeze în orașe 754 clase a IX-a ale școlii generale de 10 ani, cu un număr de 22 582 elevi, în loc de 607, cu 19 000 elevi cît se anticipase, deci cu pes­te 3 500 de elevi mai mult. In mu­nicipiul București, datorită masi­vei afluențe spre școala de 10 ani a absolvenților clasei a VIII-a a fost necesar să se mai înființeze încă 50 clase a IX-a, căci față de 1600 de elevi cît se anticipase că vor urma această clasă s-au în­scris 3­059. Aceeași afluență masivă s-a înregistrat și în școlile urbane din județele Alba, Argeș, Bacău, Brașov, Brăila, Buzău, Constanța, Covasna, Dolj, Hunedoara, Iași, Il­fov, Neamț, Prahova, Satu Mare, Si­biu, Suceava, Tulcea, Vîlcea, Vaslui, Vrancea. Depășiri masive față de planul inițial au­ înregistrat școlile urbane din județele Argeș (637 elevi față de 200), Alba (517 față de 200), Dolj (789 față de 176), Iași (709 față de 200), Neamț (618 față de 300), Satu Mare (450 față de 200). Afluența masivă spre clasa a IX-a a școlii generale de 10 ani reflectă ecoul larg pe care îl are hotărîrea partidului privind necesitatea in­struirii întregului tineret pe o peri­oadă­­ de școlarizare mai lungă și aspirațiile către cultură ale poporu­lui nostru, stimulate de caracterul orînduirii noastre socialiste. Cifrele de mai sus mai oglindesc pe de o parte buna orientare a ins­pectoratelor școlare județene și a conducerilor școlilor respective în ceea ce privește profilul instruirii practice—condiție de mare pondere în atragerea elevilor — iar pe de altă parte eficiența muncii de pro­pagandă desfășurată de didactice. S-a ajuns astfel cadrele ca la Școala generală nr. 24 din Galați,­ de pildă, în zilele premergătoare deschiderii cursurilor colectivul didactic să fie îngrijorat nu în le­gătură cu îndeplinirea planului de școlarizare, ci în legătură cu faptul că numărul de 3—4 ori mai mare de elevi înscriși depășea posibilită­țile de spațiu ale școlii. Directorul acesteia ne-a declarat că marea a­­fluență de elevi în clasele a IX-a ale școlii de 10 ani se datorește cu precădere faptului că aceste clase vor asigura pregătirea practică în domenii care interesează mult ti­neretul : electrotehnică, mecanică­­auto, steno-dactilografie etc. Probleme care se cer rezolvate neintirziat Trebuie să spunem însă că, deși pe întreaga țară anticipările pri­vind școlarizarea elevilor în clase­le a IX-a ale școlilor generale d­e 10 ani de la orașe au fost mult de­pășite există și județe în care si­tuația se prezintă altfel. La Gorj, de pildă, din 300 de elevi citi ur­mau să frecventeze în orașe clasa a IX-a s-au prezentat doar 180, la Arad în loc de 535 s-au prezentat 408. Situații similare s-au înregis­trat și în județele Cluj, Caraș-Se­­verin, Dîmbovița, Harghita, Tifov, Teleorman, Timiș. Este adevărat că la unele din județe, inspec­toratele­­ școlare s-au orientat de la început spre anticipări mari (Cluj- 1097, Mureș — 943, Teleorman — 830), dar tot atît de adevărat este și faptul că aceste anticipări a­­veau la bază studii asupra posi­bilităților existente Credem deci că există condițiile necesare pen­tru ca în scurt timp și aceste jude­țe să ajungă cel puțin la nivelul propriilor lor anticipări. Clasa a IX-a a școlii generale a debutat cu succes și în multe din școlile rurale. Astfel, în județul Argeș au început să funcționeze 18 clase cu 375 de elevi (în loc de 360 cît se anticipase), în județul Dolj 27 de clase cu 563 elevi (în loc de 11 clase cu 380 de elevi), în ju­detul Iași 18 clase cu 393 elevi (în loc de 17 clase cu 199 de elevi), în județul Satu Mare 30 de clase cu 690 de elevi (în loc de 8 clase cu 420 de elevi). Cu toate acestea, in­tr-o serie de școli rurale nu au pu­tut lua ființă toate clasele planifi­cate. Este o dovadă că în județele respective pregătirea deschiderii cursurilor a lăsat de dorit cel mai elocvent caz în această privință îl oferă județul Mehedinți, în care din 18 clase a IX-a cîte urmau să ia startul la 15 septembrie au în­ceput să funcționeze doar două, cu un efectiv de 59 de elevi. Este ade­vărat că o bună parte din absol­venții clasei a VIII-a susceptibili de a fi școlarizați în clasa a IX-a au fost angajați la culesul fructe­lor în zona pomicolă a acestui ju­deț, dar nu se poate trece cu vede­rea nici faptul că inspectoratul șco­lar județean și conducerile de școli au manifestat comoditate în pe­ CONST­­RADOI VIOLETA APOSTOL (Continuare in pag. 2-a) DE ȘCOALA Momentul festiv al începutului de an școlar Prima lecția Nu ne trăim numai virsta, prezentul nu ne înglobează fără rost, ca pe o piatră. Fiecare din­tre noi încearcă să se recunoască măcar in tineri, în elevi și stu­­denți, cu ccea ce a fost. Ideea unei constante, a unei ritmici­tăți de atmosferă și condiții u­­șurează acest sentiment necesar nouă pentru un echilibru inte­rior De aici o anumită nostal­­gie cu care privim începuturile de an școlar, tendința de c­ ne revedea pe noi, in asemenea împrejurări, in pantaloni scurți. Bănuiala că alții ne repetă aidoma, uneori dorința obscură ca generațiile mai tinere să ni se asemene, să fie și să se com­porte la fel. Ne închipuim că o zi școlară trebuie să se desfă­șoare cam la fel, că pe aceeași ta­blă neagră, așezată in același colț de clasă, se scriu aceleași semne pe care le-am parcurs noi înșine. Intr-un moment de luciditate, însă, ar trebui să nu ne lăsăm copleșiți de această încercare de a ne trăi prin alții „timpul pierdut", să nu proustianizăm băgînd generațiile in aceleași tipare eterne, modelate după proiecția propriului nostru timp. Ne așteaptă o lume cu totul nouă; cei ce vor veni după noi vor trăi altfel. Ar fi păcat să fie pregătiți ca și noi, după aceleași rețete. Acum cîțiva ani, UNESCO pu­blica un raport (Anger), în care se arăta că din 1958 pină in 1956 — adică in 8 ani — cunoș­tințele științifice ale omenirii s-au dublat. Cu alte cuvinte, de la începutul istoriei scrise sau măcar de la Renaștere și pină în 1958, in sute sau chiar mii de ani, omenirea a învățat tot atît ca în ultimii 8—10 ani. Și disproporția este pe cele să crească încă. Savanții activi în lume acum sunt un număr mai mare decit toți cei care au lu­crat în trecut. Această dezvol­tare nu este numai cantitativă, ci și calitativă. Se poate spune că imaginea despre natură pe care o avem noi, cei din gene­rația de mijloc, jumătatea­ distanței se găsește la dintre cea avută de un absolvent de colegiu la 1600 și aceea a savanților contem­porani. Fundamentele logicii și ele modelelor noastre despre lume trebuie să se adapteze acestor noi imagini. Tipuri de raționa­mente noi sau accentuarea și extinderea unor tipuri mai vechi înlocuiesc deducțiile cu­minți. Ca să se adapteze la această lume nouă aa științei, tinerii tre­buie pregătiți altfel. Probabil că matematica incepe cu teoria numerelor și nu cu numărătoa­rea gistelor. Noi sisteme de acu­mulare vin să scurteze calea învățării, sunt sau vor fi crec­te la indemîna pedagogilor care trebuie, la rîndul lor, să învețe aproape cot la cot cu elevii. Și, mai ales, pentru a-i pregăti pen­tru progresul cunoașterii, elevii nu sînt invățe­ți atît de mult lucruri și fapte, cît metode și­ modele România, care-și pune in cen­trul politicii sale dezvoltarea multilaterală, are o nevoie strin­gentă de oameni, de inteligențe capabile să reducă decalc­jul is­toric. Școala este prin natura, ei depozitara valorilor consa­crate, ea selecționea­ză ceea ce este sigur, confirmat, in afară de dubiu. Se pare că acum ea trebuie să cuprindă discuția și dezbaterea, să creeze un elev nu un strat de certitudini numai (deși acesta este indispensabil), dar și o capacitate de cuprinde­re și creare a noului. Or, pro­blema nu se reduce doar la o educație specială a elasticității, inteligenței; se cere și educa­ția unei disponibilități afective ca­pabile să susțină acest efort, a unei pasiuni a noului menită să­ infringă tendința spre comodita­te, inerție, ce uneori îmbracă masca severă a permanenței unor valori imuabile, a unor criterii solide și liniștitoare. De aceea, la acest început de an școlar, încercînd să fiu lu­cid, nu mă las pradă plăcutului balans al nostalgiei și al meca­nismelor de identificare cu o copilărie trecută. Dimpotrivă. In loc să mă jeneze obscur diversi­tatea copiilor și tinerilor de astăzi, mă bucură și le-o doresc. Identificarea trebuie să se facă prin tensiunea noastră comună spre viitor, spre uma­n. O soli­daritate de proiecție înainte: ALEXANDRU IVASIUC IDENTIFICARE i

Next