Gazeta Învățământului, 1969 (Anul 21, nr. 976-1023)
1969-09-19 / nr. 1009
SALUTUL Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România adresat cadrelor didactice și elevilor cu prilejul deschiderii noului an școlar Stimați tovarăși învățători și profesori. Dragi elevi. Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat și Consiliul de Miniștri ale Republicii Socialiste România adresează educatoarelor, învățătorilor, profesorilor și elevilor, tuturor celor care-și aduc contribuția lor nobilă la progresul și propășirea școlii românești, un călduros salut cu prilejul începerii anului școlar 1969/1970. Pe întreg cuprinsul țării, școlile își deschid porțile în atmosfera de entuziasm general și de puternic avînt constructiv pe care istoricele hotărîri adoptate de cel de-al X- lea Congres al Partidului Comunist Român și însuflețitorul bilanț al aniversării unui sfert de veac pe drumul vieții noi, socialiste, au imprimat-o în toate sectoarele de activitate. Anul care incepe are o semnificație deosebită înscriind în istoria învățămîntului nostru debutul școlii generale de 10 ani, a cărei înfăptuire va reprezenta un nou și însemnat salt în dezvoltarea instrucției și educației tineretului și va avea efecte deosebit de favorabile în pregătirea pentru muncă și viață a acestuia, în lărgirea orizontului de cultură al întregului popor. Se va continua înfăptuirea măsurilor stabilite pentru dezvoltarea și diversificarea învățămîntului liceal, a învățămîntului profesional și tehnic, care în anii următori este chemat să asigure un număr sporit de cadre necesare economiei naționale. Dînd o înaltă apreciere învățătorilor și profesorilor, acordînd toată cinstirea muncii de răspundere pe care aceștia o desfășoară, ne exprimăm convingerea că membrii corpului didactic vor depune toate eforturile pentru reușita deplină a acestor măsuri, pentru pregătirea temeinică a tineretului, pentru înarmarea lui cu tot ceea ce gîndirea umană a făurit mai de preț în decursul veacurilor, ajutindu-i să se ridice la nivelul de cunoaștere al contemporaneității, să fie receptiv la tot ceea ce este nou, înaintat în știință, în societate, în viață să revine dumneavoastră, slujitorilor școlii, inalta îndatorire patriotică de a forma tineretul în spiritul concepției marxist-leniniste despre lume și viață, al politicii partidului și statului nostru, al ideilor progresiste, profund umaniste, pe care partidul le propulsează cu consecvență în întreaga viață socială. Folosiți fiecare lecție și activitate desfășurată pentru a realiza educația politică, civică și etică a elevilor, pentru a le dezvolta sentimentele de prețuire și admirație față de trecutul glorios de luptă al poporului român, mîndria pentru tot ceea ce se făurește astăzi, prin efortul tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, încrederea în viitorul tot mai luminos și înfloritor al țării, hotărîrea de a se pregăti temeinic pentru a duce mai departe măreața operă pe care o înfăptuiește poporul nostru Cultivați în rîndul tineretului școlar prietenia de nezdruncinat și respectul reciproc dintre copiii români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități, dragostea fierbinte față de patria noastră, față de Partidul Comunist Român, forța conducătoare a societății noastre socialiste. Dezvoltați la elevi prietenia și respectul față de popoarele țărilor socialiste, de celelalte popoare ale lumii, formați-i ca militanți neobosiți pentru cauza progresului, socialismului și păcii. Elevi și eleve, aveți fericirea de a trăi în cea mai luminoasă epocă din istoria poporului nostru, în care vă sînt create toate condițiile pentru a vă realiza cele mai cutezătoare gînduri și aspirații. Datoria voastră este să învățați cu sîrguință, să urmați cu încredere sfaturile învățătorilor și profesorilor, să folosiți din plin acești ani, anii dezvoltării și modelării personalității, pentru a vă însuși temeinic comorile științei și culturii, pentru a aprofunda și îmbogăți printr-un studiu perseverent și sistematic cunoștințele dobindite în școală. Răspundeți prin muncă și comportare în școală și în societatea grijii pe care v-o poartă partidul și întregul popor, dovediți prin rezultatele obținute la învățătură că veți fi un schimb de nădejde al părinților și fraților voștri, animați de dorința de a ridica pe cele mai înalte culmi patria noastră socialistă. Organizațiile Uniunii Tineretului Comunist și organizațiile de pionieri, care cuprind cea mai mare parte a tineretului școlar, sunt chemate să se manifeste ca factori dinamici, să acționeze mai intens, prin mijloace variate, pentru educarea comunistă a elevilor, să sprijine activ eforturile școlii, cadrelor didactice și părinților pentru dezvoltarea in rîndurile tinerei generații a dragostei pentru învățătură, pentru munca fizică, pentru meseria și specialitatea aleasă, cultivarea sentimentului datoriei și responsabilității sociale, a unei atitudini disciplinare, de respectare a regulilor și normelor școlare. Organizațiile de partid din școli, cărora Congresul al X-lea le-a acordat noi și importante atribuții, au datoria să militeze permanent pentru înfăptuirea programului de dezvoltare a învățămîntului, să manifeste și să imprime în viața și activitatea colectivelor școlare un spirit de înaltă exigență partinică, de disciplină și responsabilitate față de îndatoririle ce le revin, să mobilizeze comuniștii, toate cadrele didactice la înlăturarea neajunsurilor ce se mai constată în activitatea școlară, să promoveze spiritul înnoitor în întreaga muncă pe care școala o desfășoară. Dispunînd de tot ceea ce este necesar — un valoros corp didactic, un tineret harnic și entuziast, o bază materială în continuă dezvoltare și un program de perspectivă clar — sîntem încredințați că anul școlar care incepe va înscrie noi și însemnate rezultate pe drumul propășirii școlii românești. Vă urăm dragi tovarăși — educatoare, învățători, profesori, maiștri instructori și elevi — multă sănătate, putere de muncă, spre binele școlii și înfloririi scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. immmmmsmm Pe ogoarele patriei de pe întinsele ogoare ale întreprinderilor agricole de stat continuă să ne sosească vești despre activitatea entuziastă pe care o desfășoară liceenii pentru strîngerea recoltei. Cu o săptămînă în urmă, 4000 de elevi din liceele județului Ilfov au pornit la treabă Acum ei raportează rezultate cît se poate de îmbucurătoare Cei 180 de elevi de la liceul din Brănești, care au muncit la întreprinderea agricolă de stat Belciucntele, au recoltat porumbul de pt 100 hectare și au făcut cîte 2—3 norme la recoltatul și sortatul legumelor, ca și la transportul știuleților De la liceul din Urziceni au plecat să muncească la I.AS Urziceni 470 de elevi, in ultimele zile, datorită nuluii lor, s-au putut sprijinivra zilnic pentru export și consumul intern între cinci și șapte vagoane de struguri De multă hărnicie și seriozitate au dat dovadă și elevii liceului Matei Basarab“ din București, care au muncit la I.A.S Fundeni, ca și elevii din Giurgiu și cei din Călugăreni. Proletari din toate țările, uni fi vă! ^Manuale noi: Fizica pentru clasa a Xll-a, secția reală-pag. 2 ■ Cum realizăm legarea invățămintului de practică-pag. 3 ■ Aplicarea programei grădiniței de copii in anul școlar 1969-1970 - pag. 4 IN PRIMELE ZILE . In emoțiile care, în ziua deschiderii cursurilor, au polarizat spre școală atenția întregului nostru popor au vibrat desigur cuvintele de înaltă prețuire prin care secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, aprecia, de la tribuna celui de-al X-lea Congres al P.C.R., rolul școlii ca factor principal de educație a cetățenilor, a întregii societăți în epoca noastră, principal canal de difuzare a științei și culturii, de îmbogățire minții, de modelare a caracterelor și formare cetățenească a tinerelor generații. Debutul clasei a IX-a la orașe; un succes Anul acesta, deschiderea cursurilor școlare a fost așteptată cu o emoție sporită pe întregul cuprins al patriei, căci ea urma să confirme valoarea eforturilor pregătitoare depuse multe luni în șir pentru debutul clasei a IX-a a școlii generale de 10 ani. Din raidul anchetă întreprins de redacția noastră rezultă că, în cea mai mare parte, această valoare a fost confirmată. Clasa a IX-a a școlii generale a debutat în mai toate orașele țării cu un succes care a întrecut orice așteptări. Cifrele, în limbajul lor precis, sunt edificatoare. La 15 septembrie au început să funcționeze în orașe 754 clase a IX-a ale școlii generale de 10 ani, cu un număr de 22 582 elevi, în loc de 607, cu 19 000 elevi cît se anticipase, deci cu peste 3 500 de elevi mai mult. In municipiul București, datorită masivei afluențe spre școala de 10 ani a absolvenților clasei a VIII-a a fost necesar să se mai înființeze încă 50 clase a IX-a, căci față de 1600 de elevi cît se anticipase că vor urma această clasă s-au înscris 3059. Aceeași afluență masivă s-a înregistrat și în școlile urbane din județele Alba, Argeș, Bacău, Brașov, Brăila, Buzău, Constanța, Covasna, Dolj, Hunedoara, Iași, Ilfov, Neamț, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vîlcea, Vaslui, Vrancea. Depășiri masive față de planul inițial au înregistrat școlile urbane din județele Argeș (637 elevi față de 200), Alba (517 față de 200), Dolj (789 față de 176), Iași (709 față de 200), Neamț (618 față de 300), Satu Mare (450 față de 200). Afluența masivă spre clasa a IX-a a școlii generale de 10 ani reflectă ecoul larg pe care îl are hotărîrea partidului privind necesitatea instruirii întregului tineret pe o perioadă de școlarizare mai lungă și aspirațiile către cultură ale poporului nostru, stimulate de caracterul orînduirii noastre socialiste. Cifrele de mai sus mai oglindesc pe de o parte buna orientare a inspectoratelor școlare județene și a conducerilor școlilor respective în ceea ce privește profilul instruirii practice—condiție de mare pondere în atragerea elevilor — iar pe de altă parte eficiența muncii de propagandă desfășurată de didactice. S-a ajuns astfel cadrele ca la Școala generală nr. 24 din Galați, de pildă, în zilele premergătoare deschiderii cursurilor colectivul didactic să fie îngrijorat nu în legătură cu îndeplinirea planului de școlarizare, ci în legătură cu faptul că numărul de 3—4 ori mai mare de elevi înscriși depășea posibilitățile de spațiu ale școlii. Directorul acesteia ne-a declarat că marea afluență de elevi în clasele a IX-a ale școlii de 10 ani se datorește cu precădere faptului că aceste clase vor asigura pregătirea practică în domenii care interesează mult tineretul : electrotehnică, mecanicăauto, steno-dactilografie etc. Probleme care se cer rezolvate neintirziat Trebuie să spunem însă că, deși pe întreaga țară anticipările privind școlarizarea elevilor în clasele a IX-a ale școlilor generale de 10 ani de la orașe au fost mult depășite există și județe în care situația se prezintă altfel. La Gorj, de pildă, din 300 de elevi citi urmau să frecventeze în orașe clasa a IX-a s-au prezentat doar 180, la Arad în loc de 535 s-au prezentat 408. Situații similare s-au înregistrat și în județele Cluj, Caraș-Severin, Dîmbovița, Harghita, Tifov, Teleorman, Timiș. Este adevărat că la unele din județe, inspectoratele școlare s-au orientat de la început spre anticipări mari (Cluj- 1097, Mureș — 943, Teleorman — 830), dar tot atît de adevărat este și faptul că aceste anticipări aveau la bază studii asupra posibilităților existente Credem deci că există condițiile necesare pentru ca în scurt timp și aceste județe să ajungă cel puțin la nivelul propriilor lor anticipări. Clasa a IX-a a școlii generale a debutat cu succes și în multe din școlile rurale. Astfel, în județul Argeș au început să funcționeze 18 clase cu 375 de elevi (în loc de 360 cît se anticipase), în județul Dolj 27 de clase cu 563 elevi (în loc de 11 clase cu 380 de elevi), în judetul Iași 18 clase cu 393 elevi (în loc de 17 clase cu 199 de elevi), în județul Satu Mare 30 de clase cu 690 de elevi (în loc de 8 clase cu 420 de elevi). Cu toate acestea, intr-o serie de școli rurale nu au putut lua ființă toate clasele planificate. Este o dovadă că în județele respective pregătirea deschiderii cursurilor a lăsat de dorit cel mai elocvent caz în această privință îl oferă județul Mehedinți, în care din 18 clase a IX-a cîte urmau să ia startul la 15 septembrie au început să funcționeze doar două, cu un efectiv de 59 de elevi. Este adevărat că o bună parte din absolvenții clasei a VIII-a susceptibili de a fi școlarizați în clasa a IX-a au fost angajați la culesul fructelor în zona pomicolă a acestui județ, dar nu se poate trece cu vederea nici faptul că inspectoratul școlar județean și conducerile de școli au manifestat comoditate în pe CONSTRADOI VIOLETA APOSTOL (Continuare in pag. 2-a) DE ȘCOALA Momentul festiv al începutului de an școlar Prima lecția Nu ne trăim numai virsta, prezentul nu ne înglobează fără rost, ca pe o piatră. Fiecare dintre noi încearcă să se recunoască măcar in tineri, în elevi și studenți, cu ccea ce a fost. Ideea unei constante, a unei ritmicități de atmosferă și condiții ușurează acest sentiment necesar nouă pentru un echilibru interior De aici o anumită nostalgie cu care privim începuturile de an școlar, tendința de c ne revedea pe noi, in asemenea împrejurări, in pantaloni scurți. Bănuiala că alții ne repetă aidoma, uneori dorința obscură ca generațiile mai tinere să ni se asemene, să fie și să se comporte la fel. Ne închipuim că o zi școlară trebuie să se desfășoare cam la fel, că pe aceeași tablă neagră, așezată in același colț de clasă, se scriu aceleași semne pe care le-am parcurs noi înșine. Intr-un moment de luciditate, însă, ar trebui să nu ne lăsăm copleșiți de această încercare de a ne trăi prin alții „timpul pierdut", să nu proustianizăm băgînd generațiile in aceleași tipare eterne, modelate după proiecția propriului nostru timp. Ne așteaptă o lume cu totul nouă; cei ce vor veni după noi vor trăi altfel. Ar fi păcat să fie pregătiți ca și noi, după aceleași rețete. Acum cîțiva ani, UNESCO publica un raport (Anger), în care se arăta că din 1958 pină in 1956 — adică in 8 ani — cunoștințele științifice ale omenirii s-au dublat. Cu alte cuvinte, de la începutul istoriei scrise sau măcar de la Renaștere și pină în 1958, in sute sau chiar mii de ani, omenirea a învățat tot atît ca în ultimii 8—10 ani. Și disproporția este pe cele să crească încă. Savanții activi în lume acum sunt un număr mai mare decit toți cei care au lucrat în trecut. Această dezvoltare nu este numai cantitativă, ci și calitativă. Se poate spune că imaginea despre natură pe care o avem noi, cei din generația de mijloc, jumătatea distanței se găsește la dintre cea avută de un absolvent de colegiu la 1600 și aceea a savanților contemporani. Fundamentele logicii și ele modelelor noastre despre lume trebuie să se adapteze acestor noi imagini. Tipuri de raționamente noi sau accentuarea și extinderea unor tipuri mai vechi înlocuiesc deducțiile cuminți. Ca să se adapteze la această lume nouă aa științei, tinerii trebuie pregătiți altfel. Probabil că matematica incepe cu teoria numerelor și nu cu numărătoarea gistelor. Noi sisteme de acumulare vin să scurteze calea învățării, sunt sau vor fi crecte la indemîna pedagogilor care trebuie, la rîndul lor, să învețe aproape cot la cot cu elevii. Și, mai ales, pentru a-i pregăti pentru progresul cunoașterii, elevii nu sînt invățeți atît de mult lucruri și fapte, cît metode și modele România, care-și pune in centrul politicii sale dezvoltarea multilaterală, are o nevoie stringentă de oameni, de inteligențe capabile să reducă decalcjul istoric. Școala este prin natura, ei depozitara valorilor consacrate, ea selecționează ceea ce este sigur, confirmat, in afară de dubiu. Se pare că acum ea trebuie să cuprindă discuția și dezbaterea, să creeze un elev nu un strat de certitudini numai (deși acesta este indispensabil), dar și o capacitate de cuprindere și creare a noului. Or, problema nu se reduce doar la o educație specială a elasticității, inteligenței; se cere și educația unei disponibilități afective capabile să susțină acest efort, a unei pasiuni a noului menită să infringă tendința spre comoditate, inerție, ce uneori îmbracă masca severă a permanenței unor valori imuabile, a unor criterii solide și liniștitoare. De aceea, la acest început de an școlar, încercînd să fiu lucid, nu mă las pradă plăcutului balans al nostalgiei și al mecanismelor de identificare cu o copilărie trecută. Dimpotrivă. In loc să mă jeneze obscur diversitatea copiilor și tinerilor de astăzi, mă bucură și le-o doresc. Identificarea trebuie să se facă prin tensiunea noastră comună spre viitor, spre uman. O solidaritate de proiecție înainte: ALEXANDRU IVASIUC IDENTIFICARE i