Gazeta de Transilvania, iulie-decembrie 1838 (Anul 1, nr. 1-26)
1838-11-19 / nr. 21
acestui Foi din chuine cu Fioia pentru minte, inimă și literatureă este pre un jumătate de an cui poșta 21. 34 cr., Fără peul f. 4 ciaru petru înșiiințuri să plăteze plănă la 6 ucidelii între 1 cr. argint de un rănd. Argasnot, 19. Not, prețiun J jzică vivaneu ta Amită. Tursu. see Trviiluții dun. 21. Poemul. În tractul de sus comitat lă Clujului, coala primendioată de vite, ce o au mățitlici din comit. Visrrunui al Ungariii, are pădere și aiii vitele de câtăva vpreme. Pănă acum stăpânește mai mult aproape de Duedin (baanfi Duniad) în 12 sate și la panic cătră Cluj este trasă linia opritoare. Spre împedecarea și plângirea primejdioasei poale s 'au făcut tot feliul de orindueli din deregătorie; pentru vitele cele voinaie o'au așăzat opitanuri, tot deodată s'au făcut cunoscute mijloacele și loftoriile trevuincioase, o'au rânduit la locuri cuvenite vruitori și să poartă grijă strașnică de închisori de cutră locurile cele sănătoase. Egdeigi Nigaasoa. Ungrin banat Fecaș, furtișag de cele sfinte. în noaptea din 19. enre 20. Cozmelie s'au furat din sierica parohială de aici toate podoabrele dela icoana Maicii Domnului, un policandru de argint, oștmintele preoțești, epatrafirile și toate fețele de pe altariul cel mare, precum și de pă antarele de laturi, nici funiile de la clopot și postabul de pe oicriul morților n'au rămas. Tot orașul este foarte scărbit pentru această fărățelege împrotiva celui Praa'nalt urmată. Pest. 16. Noemru. La 14.1 l. a. înaintea prănzării la 11 tasuri, au ajuns lic Șuri. Sa Prințul țării romănești Alecsandru D.ghica, călătorind incognito, supt numele preceandru obrist și cavaler lde Sandres cu rang lde a mai multor orluri, petrecut de obristul Constantin Herceco și de fiul răposatului prinț DL. beizarea Scarlat Glea, cu o suită numeroasă, și au fost în cvartir la „Craiua Ungariei. Căpitanul cetății D. de Patis priimi pe M. S. la uvartirun pomenit cu toată cuvenita Seara să arătă M. S. la operă în teatrul nemțesc, de unde s'au întors mulțumit. Dimineața următoare era pentru vizitarea institutului ludovițeu, iar nesimțindusă M. S. bine, au rămas dela aceasta, la 15. l și urmă calea cătră Piena. După ce mai întăi ar fi daruit le aur căpitanului cetăații. Crăii Veneto-domcardică. t încă ceva de coronație și de urmările ei. Din gură în gură să lățesc acuma în Italia povestirile despre țerimonia încoronării împăratului și de orntimentul norodului. îmnpăratul Ferdinand este unul dintre Monarhii cei mai populari. din ucii au domnit vreodată în Italia. Ciruințe, care nu sau pot căgiga prin armalii, prin încredințare și sînlurare s'au otatornicit cpentru vremi îndelungate, întipărirea amnestiei au fost nelezuri cu, încă în Monța să țănură doă conferenții Sofăturii, de să cuvine să fie actul acest de îndurare nețărmurit, cupriunzul în sine și pe fugiții acei politiciști, șahin'au 3. a conspira în țari in Viena, cinete, o tacachire